Miercuri, 19 Ianuarie 2022 09:18

Preţul la gaze va scădea după 1 aprilie

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, consideră că după 1 aprilie vom asista la o scădere a preţului la gaze naturale susţinută în mod natural de scăderea consumului şi de încălzirea vremii, în timp ce "jocurile geopolitice pe piaţa gazului nu vor mai fi aşa evidente".
"După 1 aprilie, practic vremea începe să se încălzească, probabil şi jocurile geopolitice pe piaţa gazului nu vor mai fi aşa evidente. Cred că vom asista la o scădere a preţului la gaze naturale, natural până la urmă: scăderea consumului, încălzirea vremii, ceea ce va aduce o corecţie a preţului şi la energia electrică, dar nu la nivelul anului trecut sau a celui de acum doi ani. Urmărim foarte atent piaţa ca să ştim ce vom face şi după 1 aprilie. Vineri, de exemplu, plec la Consiliul de miniştri pe energie şi unul din subiecte este preţul gazului, preţul energiei, să vedem ce măsuri putem lua la nivel comunitar pentru a atenua aceste şocuri", a declarat, marţi seara, la B1 TV, ministrul Energiei.
El a precizat că nu doar consumatorii casnici vor avea facturi mai mici la gaze după 1 aprilie ci şi consumatorii industriali, care vor avea "un gaz disponibil la un preţ mai mic".
Întrebat ce măsuri va lua ca să nu se repete din toamnă ceea ce s-a întâmplat în prezent pe piaţa de energie, Virgil Popescu a precizat că sunt multe lucruri pe care le are pe agendă în domeniul gazului natural şi în cel al energiei electrice, iar după ce acestea vor fi finalizate le va prezenta public.
"În domeniul energiei electrice ne-am apucat deja de această treabă. Pe 31 decembrie au apărut modificări la legea energiei electrice şi a gazelor naturale (...), pe lângă faptul că am introdus în lege, transpunând directiva europeană, contractele bilaterale. Azi am discutat la Guvern şi o preluăm la minister să discutăm cu ANRE, cu Consiliul Concurenţei, cu furnizorii, cu producătorii, să operaţionalizăm aceste contracte bilaterale, pentru că dacă le încheiem, nu ca acum pe un an de zile, ci pe 3 - 4 - 5 ani de zile atunci vom avea şi o predictibilitate de preţ şi pentru industrie şi nu vor mai fi supuşi unor fluctuaţii de preţuri. Se întâmplă ceva automat, a crescut preţul, ai un contract, preţul rămâne cel din contract, câştigă şi producătorul pe o predictibilitate şi consumatorul", a precizat ministrul.

Bursa Română de Mărfuri va opera şi pe energie electrică

De asemenea, şeful de la Energie a subliniat că a fost eliminat şi monopolul Bursei pe energie electrică OPCOM, iar Bursa Română de Mărfuri va opera şi pe energie electrică. "Vrem să avem o piaţă mult mai funcţională. Va mai opera încă o bursă în România, Bursa Română de Mărfuri, care este pe gaze în momentul de faţă, dar va opera şi pe energie electrică. Am eliminat monopolul Bursei pe energie electrică OPCOM, tocmai pentru a exista platforme mai interesante, poate nu toate lucrurile s-au putut face pe platforma OPCOM. De asemenea, un lucru foarte bun pentru oameni şi la asta am ţinut foarte mult şi am reuşit să îl operaţionalizăm: pentru toţi cei care vor reuşi să acceseze Fondul de Mediu sau Fondul de la Ministerul Energiei, pentru companii, care îşi vor monta panouri fotovoltaice pe casă, dacă îşi dimensionează panoul, vor putea să devină pur şi simplu independenţi şi să nu mai plătească deloc energia electrică şi sunt valabile pentru ambele tipuri", a explicat Virgil Popescu.
Potrivit sursei citate, prin noua lege a energiei electrice, primăvara şi vara când se produce în exces energie omul o poate da în sistem, iar furnizorul o ia ca şi un împrumut, iar în perioada de iarnă sau atunci când nu se produce energie şi-o ia înapoi şi o utilizează. "Până acum nu putea să fie independent şi trebuia să plătească diferenţa. Furnizorul îi lua acea energie, era obligat să îi ia acea energie, dar îi dădea 20 de bani, adică îi dădea un preţ de nimic şi nu era stimulativ. Acum, inclusiv fără un ajutor din partea Fondului de Mediu sau Fondul de la minister această investiţie se recuperează în 3 ani de zile. Un avantaj enorm care poate replicat de la 1 kw până la 200 de KW, inclusiv pentru IMM-uri. 200 de KW înseamnă într-un an de zile 240 MW, pentru o firmă suficient de măricică care consuma va fi un avantaj enorm", a afirmat ministrul.
Întrebat cum poate fi redusă dependenţa Europei şi a României de Rusia şi de ceea ce se întâmplă la graniţa cu Ucraina, ministrul a răspuns: "La asta lucrăm, unele lucruri se pot spune public, dar altele nu. Europa din păcate este dependentă mai mult decât noi de gazul rusesc, dar şi noi în perioada de iarnă, avem nevoie de importuri şi ne uităm cu îngrijorare la ce se întâmplă în Ucraina, nu stăm impasibili. Acolo dacă se întâmplă ceva va afecta întreaga Europă. Avem diferite scenarii în calcul şi ştim ce avem de făcut". (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Producţia de autoturisme în România a ajuns anul trecut la un volum de 420.755 de unităţi, în scădere cu 3,96% faţă de 2020, arată datele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), publicate joi.
În 2020, producţia totală de autoturisme din România era de 438.107 de unităţi.
Conform datelor centralizate, dintre cele 420.755 de autoturisme produse la nivel naţional în 2021, un număr de 257.405 de unităţi erau Dacia, iar 163.350 de unităţi marca Ford.
Doar la nivelul lunii decembrie 2021 au fost produse pe plan local 40.803 de autoturisme, în scădere cu aproape 13% faţă de noiembrie, când au fost înregistrate 46.773 de autoturisme.
Din totalul raportat în decembrie, 23.421 de unităţi au fost produse la uzina Dacia, iar 17.382 de unităţi la uzina Ford din Craiova. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Nivelul de furie al românilor a scăzut cu 10% din luna mai până în luna iulie a acestui an şi înregistrează cel mai redus procent din 2021, acest trend fiind asociat cu creşterea gradului de relaxare şi linişte, dar şi a motivaţiei, arată un studiu de specialitate, publicat joi.
Conform datelor centralizate de Reveal Marketing Research, relaţiile sociale definesc 35% dintre români, mai ales în cazul familiilor moderne cu copii care se poziţionează în categoria de unitate şi armonie.
Tot pe fondul relaxării restricţiilor se poate constitui şi creşterea în motivaţiile românilor referitor la dorinţa de dezvoltare personală care înregistrează cele mai ridicate valori din acest an (9%), o creştere de 5%, după ce s-a menţinut în aceeaşi linie tot anul.
În ceea ce priveşte economiile românilor pentru concedii, rezultatele cercetării relevă faptul că persoanele care călătoresc cu familia investesc tot mai mult în vacanţe şi călătorii în timpul verii (creştere de 5% din luna mai). În acelaşi timp, românii au economisit cu aproape 10% mai puţin faţă de luna iunie.
Pe acest fond, nivelul de furie al românilor a înregistrat în intervalul de referinţă cel mai scăzut procent din acest an.
"Românii azi" este un instrument de cercetare dezvoltat de compania Reveal Marketing Research, se desfăşoară continuu şi funcţionează ca un barometru al valorilor (al lucrurilor importante pentru români) în momentul respectiv. Rezultatele detaliate ale acestui studiu sunt integrate în rapoartele de cercetare comandate de clienţii Reveal Marketing Research şi oferă o viziune clară despre contextul emoţional în care se află românii în diferite perioade.
Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview). Chestionarul a fost completat de către 1.010 respondenţi cu vârste de peste 18 ani, iar marja de eroare este de +/-3%.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piaţă full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Rezervele valutare ale Chinei au atins în ianuarie cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, în condiţiile în care Banca Centrală a Chinei (PBOC) a vândut dolari pentru a susţine cursul de schimb al yuanului, informează AFP.
Potrivit datelor publicate pe pagina de Internet a PBOC, în cursul lunii ianuarie rezervele valutare ale Chinei au scăzut cu 99,5 miliarde de dolari până la aproximativ 3.200 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel înregistrat după luna mai 2012.
În ultima perioadă îngrijorările cu privire la economia chineză au dus la deprecierea monedei naţionale (yuanul) până la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. În încercarea de a opri deprecierea yuanului, Banca Centrală a Chinei vinde dolari, însă în paralel autorităţile de la Beijing încearcă să pună capăt tendinţei de fugă a capitalurilor.
Unii analişti susţin că yuanul chinez va continua să se deprecieze în acest an, punând sub semnul întrebării capacitatea Beijingului de a pune capăt acestei tendinţe. „Deşi rezervele rămase reprezintă o sumă substanţială, ritmul rapid în care acestea s-au redus în ultimele luni pur şi simplu nu este sustenabil”, apreciază economistul IHS Global Insight, Rajiv Biswas.
În încercarea de a pune capăt acestei hemoragii, China a înăsprit unele mecanisme de control a capitalurilor, astfel că declinul rezervelor a fost mai mic în luna ianuarie decât în luna decembrie, când au înregistrat o contracţie record de 108 miliarde de dolari. „Încetinirea ritmului de scădere a rezervelor sugerează că unele restriccţii impuse în ianuarie au dat roade”, a apreciat Shen Jianguang, analist la Mizuho Securities.
Principalul organism de planificare economică din China, Comisia Naţională de Dezvoltare şi Reformă (NDRC), a anunţat săptămâna trecută că pentru 2016 a fost fixat un obiectiv de creştere economică cuprins între 6,5 şi 7,0 %, o recunoaştere a faptului ritmul de creştere al economiei chineze va continua să încetinească, după ce în 2015 a înregistrat cel mai mic avans din ultimii 25 de ani.
Investitorii din întreaga lume urmăresc cu atenţie încetinirea celei de a doua economii mondiale, care a provocat turbulenţe pe pieţele financiare.

Publicat în Mapamond

Cotaţiile futures la grâu pe bursa Euronext de la Paris au scăzut marţi pentru a zecea zi consecutiv, ceea ce a dus preţurile la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, pe fondul îngrijorărilor legate de cererea redusă, după ce Egiptul nu a reuşit să cumpere grâu la ultimele două licitaţii organizate săptămâna trecută, informează Bloomberg.
Traderii sunt îngrijoraţi că Uniunea Europeană va avea probleme privind vânzarea recoltei de anul trecut, în condiţiile în care exporturile blocului comunitar sunt cu 15% mai mici decât nivelul înregistrat în sezonul trecut.
"Există un fel de panică la vânzare. Fermierii şi cooperativele vând de teamă că preţurile vor continua să scadă", a declarat Pierre Tronc, broker la Aurel BGC.
Marţi, cotaţiile futures la grâu cu livrare în luna martie au scăzut cu 0,7% până la 152,25 euro pe tonă, cel mai redus preţ înregistrat după luna iulie 2010. De asemenea, preţurile la grâu la bursa Euronext au scăzut timp de zece zile consecutive, cea mai lungă perioadă de scăderi înregistrată după 2011.
Săptămâna trecută, Egiptul, cel mai mare cumpărător mondial de grâu, a fost nevoit să anuleze două licitaţii pentru achiziţionarea de grâu, după ce la prima licitaţie traderii au refuzat să ofere grâu, iar la cea de-a doua preţurile oferite au fost prea mari. Problemele din Egipt au început după ce autorităţile au refuzat să accepte un cargou cu grâu din Franţa pe motiv că are un conţinut prea mare de cornul secarei (o ciupercă care parazitează diferite cereale n.r.).
De asemenea, Pierre Tronc susţine că Algeria, al doilea mare cumpărător de grâu din Africa, a cumpărat în data de 3 februarie grâu la un preţ foarte scăzut de 178—180 de dolari pe tonă, preţ care include transportul, sub cotaţiile futures înregistrate în acea zi.
"Avem în continuare foarte mult grâu de vândut", a subliniat Pierre Tronc. Acesta a adăugat că odată cu scăderea preţurilor, cotaţiile futures se apropie de activitatea de pe piaţa fizică, ceea ce aduce cele două pieţe la nivel de paritate.
Departamentul american al Agriculturii urmează să dea publicităţii marţi seara noile sale estimări cu privire la oferta şi cererea mondială de cereale. Traderii se aşteaptă la o uşoară îmbunătăţire a estimărilor privind stocurile americane de porumb, soia şi grâu precum şi la o uşoară revizuire în scădere a stocurilor mondiale.

Publicat în Economie

Rata creditelor neperformante se ridica la 11,65%, în noiembrie 2015, în scădere cu 0,37 puncte procentuale faţă de nivelul consemnat în luna precedentă, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). La finalul anului 2014, acest indicator se situa la 13,94%.
Potrivit datelor BNR, numărul persoanelor fizice înregistrate la Biroul de Credit, cu restanţe mai mari de 30 de zile la bănci şi instituţii financiare nebancare, a scăzut la 704.246 persoane, la sfârşitul anului 2015.
Faţă de luna decembrie 2014, numărul restanţierilor este mai mic cu 0,72%, iar în comparaţie cu noiembrie 2015 cu 1,07%.
În ceea ce priveşte valoarea restanţelor, aceasta se ridica la 11,3 miliarde lei, din care peste 4,34 miliarde lei erau în moneda naţională, 4,84 miliarde lei echivalent în euro, 2,13 miliarde lei echivalent în alte valute şi 50,2 milioane lei echivalent în dolari.
În funcţie de categoria de întârziere, restanţele mai mari de 90 de zile reprezentau peste 7,67 miliarde lei. De asemenea, statistica BNR relevă faptul că existau restanţe de 55,6 milioane lei cu o întârziere de 61-90 zile, respectiv de 38,1 milioane lei, între 31-60 de zile.
Valoarea totală a creditelor scoase în afara bilanţului depăşea 1,45 miliarde lei, iar 2,15 miliarde lei — la colectare.
Potrivit datelor BNR, în luna decembrie, valoarea totală a restanţelor firmelor şi populaţiei la bănci era de peste 20,9 miliarde lei, Bucureştiul reprezentând 34,8% din total.

Publicat în Economie
Miercuri, 10 Februarie 2016 00:00

Numărul restanţierilor a scăzut, în decembrie

Numărul persoanelor fizice, aflate în Biroul de Credit, cu restanţe mai mari de 30 de zile la bănci şi instituţii financiare nebancare, a scăzut la 704.246 persoane, la finalul anului precedent, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).
Faţă de luna decembrie 2014, numărul restanţierilor este mai mic cu 0,72%, iar comparativ cu noiembrie 2015 cu 1,07%. În ceea ce priveşte valoarea restanţelor, aceasta se ridica la 11,3 miliarde lei, din care peste 4,34 miliarde lei erau în moneda naţională, 4,84 miliarde lei în euro, 2,13 miliarde lei în alte valute şi 50,2 milioane lei în dolari.
În funcţie de categoria de întârziere, restanţele mai mari de 90 de zile reprezentau peste 7,67 miliarde lei. De asemenea, statistica BNR relevă faptul că existau restanţe de 55,6 milioane lei cu o întârziere de 61-90 zile, respectiv de 38,1 milioane lei, între 31-60 de zile.
Valoarea totală a creditelor scoase în afara bilanţului se ridica la peste 1,45 miliarde lei, iar 2,15 miliarde lei — la colectare.
Potrivit datelor BNR, în luna decembrie, valoarea totală a restanţelor firmelor şi populaţiei la bănci se ridica la peste 20,9 miliarde lei, Bucureştiul reprezentând 34,8% din total.

Publicat în Economie

Indicele preţurilor produselor alimentare la nivel mondial, elaborat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), a scăzut şi în luna ianuarie 2016, în urma diminuării preţurilor la toate produsele alimentare, în special la zahăr şi lactate, a anunţat FAO.
FAO publică, lunar, propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate de un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna ianuarie 2016, acest indice a atins o valoare medie de 150,4 puncte, în scădere faţă de valoarea revizuită de 153,4 puncte înregistrată în luna decembrie 2015, ceea ce reprezintă cea mai scăzută valoare înregistrată după luna aprilie 2009.
Scăderea cu 1,9% înregistrată de indicele preţurilor produselor alimentare în prima lună a acestui an vine după ce pe parcursul anului 2015 preţurile la alimente au înregistrat un declin de aproape 19%, acesta fiind de altfel al patrulea an consecutiv de scădere a preţurilor la alimente, pe fondul ofertelor abundente şi al încetinirii economiei mondiale.
FAO a subliniat că scăderea preţurilor la alimente din luna ianuarie s-a datorat în principal unei contracţii cu 4,1% a preţurilor la zahăr, prima scădere din ultimele patru luni, pe fondul îmbunătăţirii condiţiilor pentru recolta de trestie de zahăr din Brazilia cel mai mare producător şi exportator mondial. De asemenea, preţul produselor lactate a scăzut cu 3%, ca urmare a ofertelor abundente atât în Uniunea Europeană cât şi în Noua Zeelandă, cumulată cu o cerere mondială scăzută.
Referindu-se la perspectivele pentru 2016, FAO a informat că evoluţiile meteo asociate cu fenomenul El Nino trimit „semnale mixte” cu privire la perspectivele preliminare privind recoltele de cereale, în special în emisfera sudică. Potrivit FAO, este posibilă o reducere cu 25% a producţiei de grâu în Africa de Sud. Condiţiile pentru producţia de grâu sunt mai favorabile în Rusia şi Uniunea Europeană, însă însămânţările de toamnă au scăzut în SUA şi Ucraina.
În ceea ce priveşte sezonul 2015, FAO şi-a îmbunătăţit uşor estimările producţia mondială de cereale până la 2,531 miliarde de tone, cu 3,9 milioane tone mai mult decât estima anterior, în principal ca urmare a unei revizuiri pozitive a producţiei de grâu. Cu toate acestea, producţia mondială de cereale a fost în 2015 cu 1,2% sub recolta record din 2014.

Publicat în Mapamond

Preţului energiei electrice la consumatorul final ar putea scădea cu 3-5% de la 1 ianuarie 2016, a declarat, marţi, Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

„În acest an, la nivelul furnizării de energie electrică şi distribuţiei de energie electrică s-au înregistrat nişte elemente pozitive, a crescut consumul de energie electrică cu câteva procente, am avut o evoluţie ratei de inflaţie favorabilă. Aceste două lucruri coroborate vor aduce, cu siguranţă, un aspect pozitiv la fixarea preţului energiei electrice la consumatorul final. Noi apreciem că acest preţ va scădea cu câteva procente”, a spus Niculae Havrileţ, prezent la conferinţa anuală a Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).

Preţul ar urma să scadă începând de la 1 ianuarie 2016. Havrileţ a precizat că reducerea ar putea fi de 8% pentru activitatea de distribuţie, iar în factura finală scăderea ar urma să fie de 3-5%. Reducerea nu vizează certificatele verzi sau bonusul de cogenerare.

Pe de altă parte, Silvia Vlăsceanu, director general al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), a declarat că reducerea efectivă s-ar putea să fie cu totul alta.

„Deocamdată este o veste şi pentru noi pentru că nu ştiam de procent sau de intenţia Autorităţii de Reglementare de a reduce tarifele. Din ce am înţeles, la o primă analiză a dosarelor sau a informaţiilor transmise de operatori acesta ar fi concluzia ANRE că ar trebui să scadă tarifele de distribuţie. Încă nu ştim şi nu este decizia finală pentru că urmează nişte analize mai aprofundate. În orice caz, orice reducere a tarifelor de distribuţie şi de transport, probabil, care sunt în sarcina Autorităţii de Reglementare, nu înseamnă automat şi o reducere a facturii consumatorului final. Diferenţa între ceea ce se reduce la consumatorii finali şi ceea ce se reduce cu tarifele de distribuţie nu poate să fie şi probabil că nici nu va fi acesta”, a spus Silvia Vlăsceanu.

Publicat în Economie

Populaţia aptă de muncă se va reduce cu 44% până în anul 2060, ajungând la aproximativ 7,51 milioane de persoane, potrivit unei publicaţii a Institutului Naţional de Statistică (INS), transmisă la solicitarea AGERPRES.

„Până în anul 2060, populaţia în vârstă de muncă (15 - 64 ani) se va reduce cu 44,0%, ajungând la aproximativ 7,506 milioane persoane. Scăderea populaţiei de 15 - 64 ani va fi moderată până în anul 2030 şi mai accentuată spre sfârşitul orizontului de proiectare (anul 2060), principalul factor al acestei evoluţii fiind scăderea naturală a populaţiei”, precizează INS.

În profil teritorial, populaţia de 15 - 64 ani va înregistra o scădere în toate regiunile ţării. Până în anul 2060 este anticipată o diminuare mai accentuată a populaţiei în regiunile Sud-Muntenia (cu aproape 1,139 milioane locuitori) şi Sud-Vest Oltenia (cu aproximativ 820.000 locuitori). Diminuări ale populaţiei între 603.000 şi 695.000 persoane se vor mai înregistra în regiunile Centru, Nord-Est şi Nord-Vest. Regiunile Sud-Vest Oltenia şi Vest vor continua să se încadreze, în anul 2060, în grupul celor cu cel mai mic număr al populaţiei adulte în vârstă de muncă (15 - 64 ani), la polul opus menţinându-se regiunile Nord-Est, Nord-Vest şi Bucureşti-Ilfov

Potrivit Institutului, pentru ambele sexe, o scădere semnificativă se va înregistra la grupele de vârstă 25 - 34 de ani şi 35 - 44 de ani. „Pe termen scurt, până în anul 2030, populaţia în vârstă de 15 - 64 ani se va menţine în jur de 12 milioane. După anul 2030, în populaţia în vârstă aptă de muncă vor începe să intre generaţiile mai puţin numeroase, născute după anul 2010. De aceea, segmentul 15 - 24 ani se va diminua treptat, ajungând să reprezinte, în anul 2060, 15,5% din totalul populaţiei de 15 - 64 ani. Grupele 'mature' de 35 - 44 ani din cadrul populaţiei apte de muncă se vor diminua în paralel cu creşterea populaţiei în prag de pensionare, creând în timp dezechilibre pe piaţa muncii. Dacă la 1 ianuarie 2015 ponderea populaţiei de 35 - 44 ani a fost de 23,1% din totalul populaţiei în vârstă de muncă, în anul 2060 ponderea populaţiei de 35 - 44 ani se va reduce la 19,5%. Ponderea populaţiei în vârstă de 55 - 64 de ani va creşte de la 20,3% (în anul 2015) la 23,7% din totalul populaţiei în vârstă de muncă (în anul 2060)”, spune INS.

În perioada 2004 - 2014, populaţia activă economic de 15 ani şi peste a scăzut de la 9,958 milioane persoane la 9,243 milioane persoane. Rata de activitate, calculată ca pondere a populaţiei active de 15 ani şi peste, la populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă, s-a diminuat de la 56,2% în anul 2004 la 54,9% în anul 2014.

INS mai spune că, pe sexe, valorile ratei de activitate a populaţiei masculine au fost mai mari faţă de ratele de activitate a populaţiei feminine. Ratele de activitate a populaţiei masculine au scăzut de la 64,4%, în anul 2004, la 64,2%, în anul 2014, în paralel cu scăderea ratelor de activitate a populaţiei feminine de la 48,5%, în anul 2004, la 46,2%, în anul 2014.

„Populaţia inactivă a fost în anul 2014 de 10,681 milioane persoane, în scădere faţă de populaţia inactivă înregistrată în anul 2004 de 11,528 milioane persoane. Peste jumătate din persoanele inactive au domiciliul în mediul urban şi 57,9% din persoanele inactive sunt femei. În anul 2014, raportul de dependenţă economică arată faptul că 1.000 de persoane ocupate susţin economic 1.313 persoane inactive şi în şomaj, în scădere faţă de anul 2004 când raportul a fost de 1.344 persoane”, mai spune Institutul.

Populaţia activă economic de 15 - 64 ani, în anul 2014, a fost de peste 8,882 milioane persoane, în scădere cu peste 75.000 persoane în comparaţie cu populaţia activă din anul 2010 (8,958 milioane persoane).

În profil regional, populaţia activă a crescut, în anul 2014, faţă de 2010, în regiunile Bucureşti - Ilfov (cu 2,4%), Nord-Vest (cu 2,0%) şi Nord-Est (cu 0,8%), dar a înregistrat scăderi în celelalte 5 regiuni care au oscilat între-4,9% (Sud-Est) şi-1,3% (Vest). În anul 2014, rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15 - 64 ani) a înregistrat cele mai mici valori în regiunea Centru, de 60,4%, la fel ca în anul 2010, iar valorile cele mai mari în regiunile Nord-Est, de 69,9%, faţă de 68,6%, în anul 2010, şi Bucureşti-Ilfov, de 69,5% faţă, de 67,2%, în anul 2010, explică INS. 

Publicat în National
Pagina 1 din 3