Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a anunţat vineri, prin intermediul unui comunicat de presă, că vaccinarea gratuită anti-HPV a fost extinsă până la 18 ani pentru fete.
Potrivit unui ordin de ministru aprobat vineri, a fost extinsă grupa de vârstă pentru vaccinarea gratuită anti-HPV, astfel încât să fie incluse fetele cu vârsta între 14 - 18 ani. Până în prezent, vaccinarea anti-HPV se realiza gratuit doar pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 11 şi 14 ani.
"România este ţara din Uniunea Europeană cu cea mai mare incidenţă şi mortalitate cauzată de cancerul de col uterin, provocat în proporţie de 99% de infecţia cu HPV. Vaccinarea anti-HPV este cea mai bună metodă de prevenire a cancerului de col uterin, de aceea am extins categoria de vârstă astfel încât mai multe persoane care ar putea avea cele mai mari riscuri de infectare cu HPV să beneficieze de vaccin gratuit. În plus, pentru fetele de peste 14 ani este o ocazie să recupereze schema de vaccinare la care nu au avut acces la momentul potrivit", a declarat ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, citată în comunicat.
Potrivit sursei citate, decizia de extindere a grupei de vârstă a avut în vedere recomandările comisiilor de Epidemiologie şi de Oncologie din cadrul Ministerului Sănătăţii, precum şi ale specialiştilor din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.
Vaccinarea anti-HPV se realizează la persoanele eligibile pe baza solicitărilor părinţilor/ reprezentanţilor legali, care transmit cererile către medicii de familie. Cererile sunt centralizate în ordinea cronologică a datei de înregistrare, iar trimestrial se solicită direcţiei de sănătate publică teritoriale numărul de doze de vaccin necesare. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

În cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi de astăzi, vineri, 27 august 2021, a fost aprobată documentaţia economică şi tehnică pentru realizarea unui nou proiect de investiţii la Spitalul de Pneumoftiziologie, în valoarede 8,7 milioane de lei (TVA inclus).

„Este vorba despre refacerea instalaţiei electrice, montarea unui sistem modern de alarmare în caz de incendiu sau atunci când concentraţia de oxigen este peste limitele normale, precum şi de realizare a unei instalaţii noi de ventilaţie şi tratare a aerului. În acest moment, Consiliul Judeţean are depuse spre finanţare patru proiecte pe Programul Operaţional Infrastructură Mare, axa privind consolidarea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19, în valoare totală de 97.661.331 de lei. Proiectele vizează modernizarea instalaţiilor de fluide medicale de la Spitalul Judeţean şi achiziţionarea de aparatură medicală modernă, precum şi de echipamente sanitare şi materiale de protecţie pentru Spitalul Judeţean, Spitalul de Boli Infecţioase şi Spitalul din Tecuci. Trei dintre proiecte, cele depuse încă de la sfârşitul anului trecut, sunt în faza de evaluare de către specialiştii de la Guvern”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

Proiectul destinat Spitalului de Pneumoftiziologie va fi depus spre finanţare în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

Publicat în Știrea zilei

Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat luni că administrarea dozelor de supra-rapel ale vaccinurilor anti-COVID-19 ar trebui amânată și că prioritară ar trebui să fie creșterea ratelor de vaccinare din țările în care doar 1% sau 2% dintre rezidenți au fost inoculați, informează Reuters.
Dacă ratele de vaccinare nu vor crește la nivel global, variante mai puternice ale noului coronavirus ar putea să apară, iar vaccinurile avute în vedere ca doze de supra-rapel ar trebui să fie donate țărilor ai căror locuitori nu au primit încă prima sau a doua doză, a mai spus directorul OMS în timpul unei vizite la Budapesta.
"În plus, există și o dezbatere legată de întrebarea dacă dozele de supra-rapel sunt într-adevăr eficiente", a adăugat Tedros Adhanom Ghebreyesus într-o conferință de presă la care a participat și ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto.
Persoanele ale căror sisteme imunitare sunt compromise ar trebui să primească o doză de supra-rapel, însă ele reprezintă doar un mic procent din populațiile naționale, a mai spus directorul general al OMS.
OMS a anunțat săptămâna trecută că datele medicale actuale nu indică faptul că dozele de supra-rapel ale vaccinurilor anti-COVID-19 sunt necesare și că persoanele cele mai vulnerabile la nivel global ar trebui să fie vaccinate cu schemă completă înainte ca țările cu venituri mari să înceapă să administreze aceste doze suplimentare.
Administrația din Statele Unite a anunțat săptămâna trecută că intenționează să pună pe scară largă la dispoziția populației americane doze de supra-rapel începând din data de 20 septembrie, în contextul creșterii numărului de infectări provocate de varianta Delta.
Ungaria a început deja să administreze doze de supra-rapel, orice rezident ungar fiind eligibil pentru imunizare dacă au trecut cel puțin patru luni de la primirea celei de-a doua doze a unui vaccin anti-COVID-19. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

România are planificate investiţii de 400 milioane de euro în proiecte de digitalizare a sistemului de sănătate, prin intermediul fondurilor provenite prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), susţin reprezentanţii Horvath, companie internaţională de consultanţă în management.
"Această sumă reprezintă mai puţin de jumătate din bugetul alocat de Polonia, o altă beneficiară a PNRR, care a planificat investiţii de un miliard de euro în digitalizarea sistemului de sănătate. România a decis ca, din totalul de 29,2 miliarde euro, primiţi de la Uniunea Europeană prin intermediul PNRR, 2,45 să fie direcţionaţi spre domeniul sănătăţii. Acest buget este unul dintre cele mai mari din Europa Centrală şi de Est, destinat sectorului de sănătate", se menţionează în comunicat.
Studiul realizat de Horvath, în prima parte a acestui an, vizează întrebuinţarea fondurilor provenite prin PNRR în sistemul de sănătate din şase ţări europene: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România şi Croaţia.
Potrivit sursei citate, România şi-a declarat intenţia ca o parte semnificativă din cei 2,45 miliarde euro alocaţi sănătăţii, respectiv 1,9 miliarde euro, să meargă către înnoirea infrastructurii, prin proiecte ca modernizarea spitalelor existente şi construirea unora noi, precum şi achiziţia de aparatură medicală modernă.
În ceea ce priveşte digitalizarea sistemului medical, România pregăteşte proiecte care ţin de consolidarea telemedicinei, îmbunătăţirea infrastructurii digitale a unităţilor sanitare publice, sistemele mobile de monitorizare a pacienţilor şi asistenţa tehnică pentru dezvoltarea şi integrarea soluţiilor de sănătate digitală. Prin comparaţie, Polonia investeşte o sumă care depăşeşte dublul bugetului ţării noastre, în proiecte avansate precum cele de Inteligenţă Artificială pentru analiză şi diagnoză medicală.
"Digitalizarea este o componentă vitală pentru modernizarea sistemului medical. Investiţiile pe acest segment sunt foarte importante, în special dacă ne gândim la faptul că domeniul sănătăţii în Europa Centrală şi de Est se află la un nivel de dezvoltare mult mai scăzut faţă de restul statelor membre ale UE. De exemplu, date Eurostat din 2018 arată că mortalitatea cauzată de boli care puteau fi prevenite sau tratate este cu 70% mai mare în ţări ca România şi Ungaria, faţă de media UE. Dintre vecinii noştri, Cehia avea, în 2018, cea mai scăzută rată a mortalităţii, care se plasa cu doar 9% peste media europeană, cu 297 de decese per 100.000 locuitori. Aşadar, este necesar ca România să pună la punct o strategie coerentă prin care bugetul generos alocat domeniului sănătăţii să fie corect distribuit. Este evident că sistemul local de sănătate are nevoie de investiţii consistente, dar implementarea fondurilor alocate prin PNRR va constitui cu siguranţă o provocare. Rata României pentru absorbţia fondurilor europene este de 33% pentru perioada 2014-2020, a doua cea mai mică din Europa de Est, după Croaţia. La polul opus se află Polonia, cu 45%, pentru acelaşi interval", a explicat Constantin Pelehra, reprezentat al companiei Horvath.
De asemenea, cheltuielile pentru sănătate, ajustate la puterea de cumpărare a populaţiei, plasau România pe ultimul loc, dintre cele şase state analizate în cercetarea Horvath, în ciuda unei creşteri de 45%, între 2015 şi 2018. Astfel, ţara noastră a cheltuit 1.210 euro/cap de locuitor, în 2018, în timp ce Republica Cehă, 2.280 euro per capita, în acelaşi an. Slovacia, Ungaria şi Polonia au raportat fiecare peste 1.510 euro per capita, iar media UE a fost de 3.080 euro per capita.
România este singurul stat, dintre cele şase incluse în analiza Horvath, care intenţionează să recurgă la totalul de granturi şi împrumuturi accesibile prin PNRR, ajungând la suma de 29,2 miliarde euro. Cehia va obţine 7,1 miliarde euro prin PNRR, Ungaria ar trebui să ia 7,2 miliarde euro, iar Slovacia, 6,6, miliarde euro, şi niciuna dintre aceste ţări nu va apela la împrumuturi.
Croaţia, care va obţine 6,5 miliarde euro, şi Polonia, care va accesa 36 miliarde euro, şi-au definit planurile cu două treimi granturi şi o treime împrumuturi. Planurile naţionale ale Croaţiei, Cehiei şi Slovaciei au fost aprobate deja de Comisia Europeană. Polonia şi România aşteaptă aprobarea, iar evaluarea pentru Ungaria este suspendată, în prezent.
"Studiul pe care l-am realizat a avut drept ţinte să compare performanţa sistemelor de sănătate din Europa Centrală şi de Est şi să identifice nivelul şi obiectivele de finanţare în domeniul sănătăţii din PNRR şi modul în care acestea contribuie la reducerea decalajului de performanţă. Strategia de finanţare din PNRR este formulată pentru a contribui la micşorarea decalajului de performanţă ale sistemelor de sănătate din Europa Centrală şi de Est în comparaţie cu cele din ţările din Vest. Măsura în care se va realiza acest lucru depinde de succesul definirii şi implementării portofoliului de proiecte", a conchis Constantin Pelehra.
Horvath este una dintre cele mai importante companii internaţionale, independente, de consultanţă în management, prezentă şi pe piaţa din România, începând cu 2005. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Şeful Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că, la nivel naţional, potrivit celei mai recente estimări, rata de imunitate colectivă dobândită prin boală şi vaccinare este de 44%, iar în judeţele Cluj şi Ilfov şi în municipiul Bucureşti de peste 60%.

"Am finalizat, alături de colegii de la Institutul Naţional de Sănătate Publică, estimarea ponderii populaţionale cu un grad de protecţie faţă de boala COVID obţinut prin vaccinare şi trecere prin boală. (...) Au fost efectuate două estimări: una la nivel judeţean şi una la nivel de unitate administrativ-teritorială. Pentru estimarea la nivel naţional şi nivel judeţean s-a folosit ca bază de calcul populaţia rezidentă în România la data de 1 ianuarie 2020, adică 19,3 milioane de persoane. Ca atare, la nivel naţional, ponderea populaţională cu un grad de protecţie faţă de boala COVID-19, cumulat cu trecerea prin boală şi vaccinare, este estimat la circa 44%", a precizat Valeriu Gheorghiţă, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

Şeful CNCAV a subliniat că există, evident, diferenţe de la un judeţ la altul.

"Două judeţe şi municipiul Bucureşti au o rată de imunitate de grup de peste 60% - judeţul Cluj, judeţul Ilfov şi municipiul Bucureşti au peste 60% imunitate colectivă. De asemenea, în 25 de judeţe, peste 20% de persoane au un grad de imunitate, în 11 judeţe au peste 40% grad de imunitate colectivă şi în trei judeţe peste 50% persoane cu grad de imunitate în momentul de faţă. (...) La nivel naţional, repet, vorbim de o estimare de 44% rată de imunitate colectivă dobândită prin boală şi vaccinare", a menţionat el. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Bugetul programului EU4Health se ridică la 5,1 miliarde de euro, din care 20% sunt fonduri destinate prevenirii bolilor şi promovării sănătăţii, astfel încât Uniunea Europeană va fi mai bine pregătită pentru a aborda ameninţările transfrontaliere majore la adresa sănătăţii şi vor exista mai multe medicamente şi dispozitive medicale la preţuri accesibile.

Noul program EU4Health 2021-2027 va contribui la domeniile în care Uniunea Europeană poate aduce în mod clar valoare adăugată şi va veni, astfel, în completarea politicilor statelor membre. EU4Health îşi propune să crească rezilienţa sistemelor naţionale de sănătate şi să ajute, în acest sens, ţările să se coordoneze şi să facă schimb de date. Un alt obiectiv principal al programului este de a creşte disponibilitatea şi accesibilitatea (inclusiv în ceea ce priveşte preţurile) în cazul medicamentelor şi al dispozitivelor medicale.

„Obiectivul programului EU4Health este de a creşte rezilienţa sistemelor medicale. El le va ajuta să fie mai bine pregătite pentru ameninţări transfrontaliere majore la adresa sănătăţii. Astfel, Uniunea ar trebui să poată face faţă atât viitoarelor epidemii, cât şi unor provocări pe termen lung, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei şi inegalităţile din domeniul sănătăţii“, a declarat europarlamentarul Dan Nica.

Programul va susţine şi demersuri legate de e-sănătate şi de crearea unui „spaţiu european al datelor privind sănătatea“. Promovarea accesului la servicii medicale de calitate, inclusiv la asistenţă medicală sexuală şi reproductivă, îmbunătăţirea sănătăţii mintale şi accelerarea luptei împotriva cancerului vor fi şi ele susţinute.

În timpul dezbaterii, eurodeputaţii au subliniat rolul cheie pe care îl va juca noul program în combaterea inegalităţilor în materie de sănătate, atât între statele membre, cât şi între diverse categorii sociale. Aceştia au salutat, de asemenea, instituirea la nivelul UE a unui stoc de materiale şi echipamente medicale esenţiale, complementar cu rescEU, precum şi a unei rezerve de personal medical şi de sprijin care să fie mobilizat în cazul unei crize sanitare.

După ce şi Consiliul aprobă în mod oficial regulamentul, acesta va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentul se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2021.

Publicat în Politica
Joi, 18 Februarie 2016 00:00

Oamenii cu aluniţe trăiesc mai mult

Cercetătorii britanici au descoperit că aluniţele, considerate mai demult simboluri ale frumuseţii, sunt şi semne ale sănătăţii. Persoanele care au un număr ridicat de aluniţe pe suprafaţa corpului trăiesc mai mult, iar starea lor de sănătate nu va fi una problematică.
Potrivit studiului realizat la London King’s College, în mod normal, oamenii au între 30 şi 40 de aluniţe pe corp, puţini fiind cei care au peste 100. Aceştia nu ar trebui să se simtă stigmatizaţi, ci mai degrabă norocoşi, deoarece înseamnă că au oasele mai puternice, vederea mai bună şi sunt mai puţin predispuşi la apariţia ridurilor.
Aluniţele apar atunci când celulele pielii se divizează mai repede decât în mod normal. La unii oameni încep să dispară după vârsta de 40 de ani, iar la alţii continuă să se înmulţească. Acesta este un semn că au celule albe cu telomere mai mari, acestea având rolul de a proteja cromozomii de degradare. Persoanele care au multe aluniţe au de obicei o viaţă mai lungă şi sunt mai sănătoase. În urma obţinerii acestor rezultate, cercetătorii vor să dezvolte şi un tratament care să înlocuiască procedurile cosmetice de întinerire a pielii.

Publicat în Sanatate
Experţii şi medicii avertizează că schimbările climatice au efecte directe şi indirecte asupra sănătăţii, relatează AFP, care prezintă în acest sens câteva date oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Între 2030 şi 2050, schimbările climatice ar putea antrena anual aproape 250.000 de decese în plus, dintre care circa 38.000 cauzate de expunerea la căldură a persoanelor în vârstă, 48.000 provocate de diaree, 60.000 ca urmare a paludismului şi 95.000 din cauza subnutriţiei copiilor, potrivit OMS. Costul efectelor negative directe asupra sănătăţii se situează între două şi patru miliarde de dolari pe an până în 2030, conform aceleiaşi organizaţii. În perioada de caniculă înregistrată în vara anului 2003 în Europa s-au înregistrat peste 70.000 de decese în plus. Dr. Patrice Halimi, secretar general al asociaţiei Santé Environnement France, consideră că nu se poate vorbi despre \"o cauză care antrenează o singură consecinţă\", ci despre \"un ansamblu de evenimente\" susceptibile de a afecta sănătatea. Este greu de măsurat \"partea exactă a încălzirii climei\" în ceea ce priveşte problemele de sănătate, afirmă Robert Barouki, specialist în această problematică în cadrul institutului francez Inserm (Institut national de la santé et de la recherche médicale). Totdeauna au existat canicule, \"dar frecvenţa şi intensitatea lor a crescut\". O expunere mai puternică la raze ultraviolete poate conduce la cancere de piele, mai spune acesta. Aceeaşi constatare pentru catastrofele naturale legate de fenomene meteorologice. Cu o triplare din anii \'60 şi până în prezent, catastrofele naturale au condus la o supramortalitate. \"În fiecare an, aceste catastrofe au provocat peste 60.000 de decese, în special în ţările în curs de dezvoltare\", estimează OMS. Temperaturile crescute favorizează de asemenea dezvoltarea unor plante ce provoacă alergii, cum este ambrozia, care ar urma să invadeze progresiv întreaga Europă cu o concentraţie de polen de patru ori mai mare până în anul 2050. \"Încălzirea climei favorizează răspândirea maladiilor infecţioase care depind de vectori precum ţânţarii\", explică Dr. Halimi. Schimbările climatice vor prelungi probabil sezonul de transmitere a anumitor maladii cu transmitere vectorială şi vor modifica răspândirea lor geografică, potrivit OMS. Clima exercită o puternică influenţă asupra paludismului. Transmis de ţânţarul anofel, paludismul ucide aproape 800.000 de persoane pe an, menţionează Organizaţia Mondială a Sănătăţii. \"Ţânţarii Aedes, vectori ai febrei dengue, sunt şi ei foarte sensibili la condiţiile meteorologice. Potrivit unor studii, două miliarde de persoane în plus ar putea fi expuse riscului de transmitere a febrei dengue până în anii 2080\", adaugă OMS. Încălzirea climei se află la originea unei creşteri a concentraţiilor de ozon, care afectează persoanele cu boli respiratorii cronice ca astmul. Totodată, contribuie la creşterea poluării cu particule fine prin intermediul incendiilor de pădure, care ar urma să se înmulţească şi să se întindă spre nord în anii următori, apreciază Bruno Housset, preşedinte al Federaţiei franceze de pneumologie. Aceste particule fine, care pot pătrunde adânc în aparatul respirator, pot favoriza cancerul pulmonar şi anumite maladii cardiovasculare, precum şi astmul. Aproximativ 300 de milioane de persoane suferă de astm, semnalează OMS, potrivit căreia creşterea temperaturilor ar urma să contribuie la creşterea mortalităţii legate de această patologie. 
Publicat în Sanatate

Creşterea rezistenţei la antibiotice reprezintă o ameninţare enormă la adresa sănătăţii la nivel mondial", a declarat, la Geneva, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Margaret Chan, prezentând primul sondaj al organizaţiei sale pe această temă.

Această rezistenţă, a adăugat dr. Chan, citată de AFP, "a atins niveluri periculos de ridicate în toate părţile lumii".

Sondajul arată că orice persoană poate fi într-o zi afectată de o infecţie rezistentă la aceste medicamente.

Rezistenţa la antibiotice, numită şi antibiorezistenţă, apare atunci când bacteriile evoluează şi devin rezistente la antibioticele utilizate pentru tratarea infecţiilor, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Acest flagel mondial este legat în special de consumul în exces de antibiotice şi de utilizarea greşită a lor.

Dar aproape jumătate (44%) dintre persoanele care au participat la sondaj, care nu pretinde a fi exhaustiv şi care a fost realizat de OMS în 12 ţări, crede că rezistenţa la antibiotice nu este o problemă decât pentru cei care abuzează de ele.

Două treimi dintre respondenţi susţin, de asemenea, că nu există nici un risc de infecţie rezistentă la medicamente la persoanele care iau corect tratamentul cu antibiotice care le-a fost prescris.

"În realitate, oricine poate, la un moment dat şi în orice ţară, să sufere de o infecţie rezistentă la antibiotice", subliniază OMS, care lansează, din 16 până în 22 noiembrie, prima "Săptămână Mondială pentru buna utilizare a antibioticelor".

În luna aprilie, OMS a deplâns că serviciile de sănătate din lume nu acţionează suficient împotriva utilizării abuzive a antibioticelor, care conferă rezistenţă la medicamente şi determină decese cauzate de boli curabile.

"Una dintre cele mai mari provocări de sănătate ale secolului XXI va necesita o schimbare la nivel mondial de comportament din partea persoanelor şi societăţilor", a menţionat la rândul său dr. Keiji Fukuda, reprezentant special al directorului general pentru rezistenţa la antimicrobiene.

Pentru a realiza acest lucru, OMS vrea să demonteze prejudecăţile care circulă pe această temă.

Astfel, trei sferturi dintre persoanele interogate cred că rezistenţa la antibiotice apare atunci când organismul devine rezistent la antibiotice. În realitate, bacteriile — nu oamenii sau animalele — sunt cele care devin rezistente la antibiotice şi răspândirea lor cauzează infecţii dificil de tratat.

Pentru a pune capăt acestui fenomen, OMS recomandă să nu se ia antibiotice decât dacă au fost prescrise de medic, să se urmeze până la capăt tratamentul prescris chiar şi atunci când pacienţii se simt mai bine, să nu se folosească niciodată antibiotice rămase de la o prescripţie predecentă şi să nu se împrumute niciodată antibiotice altor persoane.

Publicat în Sanatate
Marți, 10 Noiembrie 2015 00:00

Mineralele din corpul omenesc

Mineralele sunt substanţe anorganice cu structură simplă (care nu se pot fracţiona), pe care organismul şi le procură din alimentaţie. La fel ca în cazul vitaminelor, mineralele îndeplinesc funcţii esenţiale în corpul omenesc, fără să constituie surse de calorii şi fiind necesare în cantităţi mult mai mici decât proteinele, lipidele sau glucidele.

Fiecare dintre minerale are un anumit rol în corpul uman. Calciul intră în componenţa oaselor şi dinţilor şi este esenţial pentru procesul de creştere, transmiterea impulsului prin fibrele nervoase, funcţionarea muşchilor, coagularea sângelui şi transportul substanţelor prin membranele celulelor, precizează „Ghidul pentru alimentaţie sănătoasă - sfaturi pentru populaţie” aflat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, www.ms.ro.

Fosforul se regăseşte în structura oaselor şi dinţilor, este un component al membranelor celulare şi are rol în circuitele metabolice ale organismului. Magneziul are rol în transmiterea semnalului activator de la fibra nervoasă spre muşchiul care îi este subordonat, precum şi în contracţia musculară şi activează multiple enzime celulare ale corpului uman.

Sodiul şi potasiul influenţează echilibrul apei în organism, transportul substanţelor prin membranele celulare şi activitatea normală a musculaturii. Clorul contribuie la sinteza acidului clorhidric în stomac şi se află în legătură cu sodiul şi potasiul pentru îndeplinirea funcţiilor acestora.

Fierul intervine în transportul oxigenului, participă la reacţiile de oxidare celulară şi la apărarea antiinfecţioasă, asigură performanţe fizice şi intelectuale optime. Iodul ajută la funcţionarea normală a glandei tiroide, prezenţa lui fiind esenţială la copii pentru creşterea şi dezvoltarea corporală şi, la adulţi, pentru desfăşurarea normală a circuitelor metabolice ale organismului, potrivit sursei amintite.

Zincul reprezintă un constituent esenţial al sistemului enzimatic celular este implicat în metabolismul vitaminelor şi proteinelor, are rol antioxidant şi stimulează sistemul imunitar. Cuprul intră în componenţa mai multor enzime şi proteine ale corpului, având rol în oxidarea fierului, oxidarea tisulară, apărarea antiinfecţioasă şi diverse reacţii chimice din corp. Sulful are rol în apărarea împotriva infecţiilor.

Fluorul este important pentru efectul benefic la nivelul smalţului dinţilor, conferind rezistenţă împotriva cariei dentare. Cromul are rol în metabolismul glucidelor, lipidelor şi acizilor nucleici, intervenind în reglarea secreţiei de insulină.

Toate aceste minerale se regăsesc în anumite alimente. Calciul se găseşte în lapte şi produse lactate, dar şi în legumele verzi, arpagic, sardine, moluşte şi stridii. Calciul din spanac, sfeclă şi rubarbă este greu absorbit din cauza prezenţei acidului oxalic.

Fosforul se găseşte în carnea de pui, peşte, carnea roşie şi ouă. Laptele şi produsele lactate, nucile, leguminoasele, cerealele integrale sunt şi ele surse de fosfor. Magneziul este prezent în seminţe, cerealele neprelucrate, grâul germinat şi tărâţe de grâu, nuci, leguminoase, legumele verzi, cafea, ceai, cacao.

Sodiul provine mai ales din alimentele şi băuturile ce conţin clorură de sodiu. Conţinutul natural de sodiu al alimentelor bogate în proteine (lapte, brânză, ouă, carne, peşte) este mai mare decât cel al legumelor şi cerealelor, în timp ce fructele conţin puţin sau deloc sodiu. Adaosul de conservanţi, condimente, arome şi sare alimentară creşte mult conţinutul de sodiu al alimentelor în cursul procesării lor industriale.

Potasiul este răspândit în alimentele naturale, dar prelucrarea acestora are ca rezultat creşterea concentraţiei de sodiu şi scăderea celei de potasiu, care se pierde în apa de spălare şi în timpul pregătirii termice a alimentelor. Cele mai bogate surse alimentare sunt alimentele neprelucrate - fructe, legume, carne proaspătă, produse lactate.

Clorul din alimentaţie provine aproape în întregime din sarea alimentară, principalele surse fiind ca şi cele de sodiu (mâncărurile prelucrate, sarea adăugată la gătit sau la masă). Alte surse alimentare sunt peştele şi legumele.

Fierul este preluat de organism mai ales din ouă, carnea slabă, legume, nuci, fructele uscate, cereale şi vegetalele verzi. Alimentele puţin colorate, cum ar fi pâinea albă, zahărul, grăsimile, cerealele rafinate sunt surse sărace de fier. Prepararea termică a alimentelor scade conţinutul acestora în fier.

Iodul se găseşte în cantităţi mari în alimentele marine (peşte, crustacee, untură de peşte). Conţinutul în iod al alimentelor de origine animală (carne, ouă, unt, lapte, brânză) depinde de conţinutul în iod al hranei animalelor şi al solului. Zincul provine mai ales din peşte, carne de păsări domestice, lapte şi produse lactate. Stridiile, ficatul, brânza, cerealele, fasolea uscată, produsele din soia şi nucile sunt alte surse alimentare bogate în zinc.

Cuprul se află în ficat, fructe de mare (în special stridii), nuci şi seminţe. Sulful se găseşte în produse de origine animală (peşte, ouă, carne), dar şi în legume precum ceapa şi usturoiul. Cromul se găseşte mai ales în drojdia de bere, piperul negru, produsele de carne, produsele lactate, ouă, ciuperci, prune uscate, stafide, nuci, sparanghel, bere şi vin.

În cazul, în care aportul alimentar este insuficient sau absorbţia intestinală este defectuoasă, apar deficienţe de un mineral sau altul. Pe de altă parte, mineralele prezente în exces în organism pot duce la apariţia unor fenomene de toxicitate. Este de preferat ca aportul de minerale să provină din hrana zilnică. Dacă alimentaţia noastră este echilibrată şi variată, cantitatea de minerale pe care o conţine este suficientă pentru nevoile corpului.

Suplimentele minerale vor fi luate numai la indicaţia medicului, mai precizează „Ghidul pentru alimentaţie sănătoasă - sfaturi pentru populaţie” aflat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, www.ms.ro.

Publicat în Sanatate
Pagina 1 din 2