Bursele europene s-au prăbuşit luni, 24 ianuarie 2022, în timp ce investitorii se pregăteau pentru următoarea reuniune a Rezervei Federale din SUA (Fed) săptămâna aceasta şi urmăreau evoluţiile din Ucraina, pe măsură ce tensiunile cu Rusia escaladează, potrivit CNBC.
Indicele paneuropean Stoxx 600 a scăzut cu 3,6%, atât acţiunile tehnologice, cât şi cele din turism şi agrement scăzând cu câte 5,2%, pe măsură ce toate sectoarele şi bursele majore au trecut în teritoriu negativ.
Pieţele europene au urmat scăderilor din Asia-Pacific, în timp ce investitorii au reacţionat la tensiunile crescute dintre Ucraina şi Rusia şi aşteptau reuniunea de politică monetară a Rezervei Federale din SUA.
Comitetul Federal pentru Piaţa Deschisă urmează să se întrunească marţi şi miercuri pentru a decide asupra următorilor paşi pentru politica monetară a SUA.
Creşterea inflaţiei este o preocupare majoră pentru banca centrală a Statelor Unite, iar investitorii vor asculta cu atenţie pentru a afla cât de îngrijorată este de fapt Fed – preşedintele Jerome Powell urmează să informeze presa miercuri după-amiază, ora locală, după ce FOMC îşi va emite declaraţia.
Între timp, pieţele ar putea fi zdruncinate de îngrijorarea că ar putea exista un conflict militar iminent între Ucraina şi Rusia.
Departamentul de Stat al SUA a recomandat duminică ca toţi cetăţenii americani din Ucraina să părăsească ţara imediat, invocând acumularea extraordinară de armată a Rusiei la graniţă.
Datele de luni au arătat că redresarea economică a zonei euro a continuat să se chinuie în ianuarie, deoarece varianta omicron de Covid-19 a condus la reînnoirea măsurilor de izolare care au afectat activitatea.

Publicat în Economie
Sâmbătă, 22 Ianuarie 2022 21:55

NATO începe supravegherea aeriană în Bulgaria

Spania şi Ţările de Jos şi-au preluat sâmbătă misiunile de supraveghere aeriană în Bulgaria, pe fondul creşterii tensiunilor regionale şi a temerilor aliaţilor occidentali legate de o eventuală invazie militară rusă în Ucraina, transmite dpa.

Cele două ţări occidentale menţionate vor trimite avioane de vânătoare în cadrul unei misiuni de poliţie aeriană în Bulgaria, stat membru al NATO şi riveran Mării Negre.

Ministrul apărării bulgar Stefan Ianev a explicat că rotaţia forţelor spaniole este avută în vedere pentru luni de guvernul bulgar, iar cea a forţelor armate olandeze este planificată pentru aprilie-mai. ''Este vorba despre o rotaţie de cinci până la şapte avioane, în primul caz, şi două avioane, în celălalt caz, întrucât acestea sunt avioane din a patra şi a cincea generaţie, pe care Bulgaria nu le are. Contingentul spaniol va participa cu avioane Eurofighter Typhoon, iar contingentul olandez va zbura cu F-35. Întrucât Bulgaria nu dispune de acest tip de echipamente şi capacităţi, solidaritatea ţărilor NATO conduce la utilizarea de capacităţi comune, acolo unde este posibil şi în concordanţă cu dorinţele şi deciziile ţărilor respective'', a menţionat ministrul apărării bulgar.

Pe de altă parte, Ianev s-a referit la o declaraţie recentă a Rusiei, care a cerut SUA şi NATO garanţii că Alianţa nu se va mai extinde către Est şi retragerea trupelor şi a echipamentelor militare desfăşurate în statele care au aderat la NATO după 1997. El a spus că cetăţenii bulgari nu trebuie să creadă că cineva a ''arătat cu degetul'' în mod special spre Bulgaria. Acest tip de declaraţie este făcută periodic. Nu cred că ar trebui să fim atât de sensibili când cineva vorbeşte despre noi - a afirmat demnitarul bulgar.

Preşedintele bulgar Rumen Radev a descris insistenţa Moscovei cu privire la o retragere a trupelor NATO din Bulgaria drept ''inacceptabilă şi fără sens''. ''Ţara noastră nu acceptă cereri tranşante din partea nimănui'', a subliniat Radev.

Bulgaria are un acord cu SUA pentru a primi într-o bază de antrenament 2.500 de soldaţi, cu un maxim de 5.000 în perioadele de rotaţie a personalului. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Experţii în securitate sunt de părere că Chişinăul trebuie să fie pregătit de o eventuală invazie a armatei ruse în Ucraina, lucru care va afecta nemijlocit Republica Moldova. Această posibilitate a apărut ca urmare a faptului că militarii ruşi au organizat exerciţii şi aplicaţii cu lansatoare de grenade, în regiunea transnistreană, potrivit unui anunţ făcut de Ministerul rus al Apărării. Între timp, autorităţile de la Kiev trag un semnal de alarmă privind noi ameninţări la adresa securităţii Ucrainei venite din stânga Nistrului, transmite Ştiri.md citând TVR Moldova.

Săptămâna trecut, pe site-ul guvernamental de la Moscova a fost publica un articol, în care se spunea că: "Militarii au tras din lansatoare de grenade asupra unor ţinte care imitau infanteria şi vehiculele blindate ale inamicului. Au fost utilizate grenade antitanc RPG-7 şi lansatoare de grenade automate AGS-17. (...) În timpul exerciţiilor, s-a acordat o atenţie deosebită utilizării fortificaţiilor de apărare împotriva atacurilor avioanelor şi elicopterelor unui inamic simulat".

Analiştii spun că aceste exerciţii sunt strâns legate cu tensiunile dintre Rusia şi Ucraina din ultima vreme, care par să fie din ce în ce mai mari.

"Chişinăul trebuie să se pregătească ca, în într-un moment, ar putea să devină teatru de război, pe teritoriul Republicii Moldova. Cel puţin în acea parte care se referă la Transnistria. Dacă în Ucraina se va începe o intervenţie militară rusă de proporţii, este foarte probabil că Republica Moldova nu va putea rămâne la o parte şi va fi afectată nemijlocit", a declarat analistul politic Anatol Ţăranu.

TVR Moldova a solicitat de câteva zile serviciului de presă al Biroului Politici de Reintegrare să comenteze situaţia, însă până acum nu a primit vreun răspuns.

Publicat în Mapamond

Luni, 20 decembie 2021, Departamentul de Stat al SUA a ridicat nivelul de avertizare pentru călătoriile în Ucraina la nivelul 4 din cauza rapoartelor că Rusia plănuieşte o acţiune militară semnificativă împotriva Ucrainei.

„Departamentul de Stat continuă să sfătuiască cetăţenii americani să nu călătorească în Ucraina din cauza COVID-19 şi să reconsidere călătoria din cauza ameninţărilor crescute din partea Rusiei. Fiţi cu prudenţă sporită din cauza criminalităţii şi a tulburărilor civile. Unele zone au riscuri crescute.

Cetăţenii americani ar trebui să fie la curent cu rapoartele conform cărora Rusia plănuieşte o acţiune militară semnificativă împotriva Ucrainei. De asemenea, cetăţenilor americani li se reaminteşte că condiţiile de securitate, în special de-a lungul graniţelor Ucrainei, în Crimeea ocupată de Rusia şi în estul Ucrainei controlate de Rusia, sunt imprevizibile şi se pot deteriora fără preaviz.

Cetăţenii americani care aleg să călătorească în Ucraina ar trebui să fie conştienţi de faptul că acţiunile militare ruseşti oriunde în Ucraina ar avea un impact grav asupra capacităţii Ambasadei SUA de a furniza servicii consulare, inclusiv asistenţă cetăţenilor americani la plecarea din Ucraina.

Crimeea – Nu călătoriţi!

Rusia ocupă şi a încercat să anexeze peninsula Crimeea a Ucrainei şi există o prezenţă militară extinsă a Federaţiei Ruse în Crimeea. Autorităţile de ocupaţie continuă să abuzeze şi să închidă în mod arbitrar străinii şi populaţia locală, în special persoane care sunt considerate ca fiind opuse ocupării peninsulei de către Rusia. Guvernul SUA interzice angajaţilor săi să călătorească în Crimeea şi nu poate oferi servicii de urgenţă cetăţenilor americani din Crimeea.

Doneţk şi Luhansk – Nu călătoriţi!

Forţele conduse de Rusia controlează zonele din Doneţk şi Lugansk, unde conflictul armat în curs s-a soldat cu peste 13.000 de morţi. Indivizi, inclusiv cetăţeni americani, au fost ameninţaţi, reţinuţi sau răpiţi ore sau zile în şir după ce au fost opriţi la punctele de control de forţele conduse de Rusia. Guvernul SUA restricţionează angajaţii Guvernului SUA să călătorească în părţile de est ale regiunilor Doneţk şi Luhansk şi regiunile adiacente, ceea ce limitează capacitatea de a furniza servicii de urgenţă cetăţenilor americani din aceste regiuni.

Crimele care vizează străinii şi proprietatea sunt frecvente. Demonstraţiile, care au devenit uneori violente, au loc în mod regulat în toată Ucraina, inclusiv la Kiev. Au mai avut loc asasinate şi atentate cu ţintite politice. Există rapoarte despre atacuri violente asupra grupurilor minoritare şi a poliţiei de către grupuri radicale”, avertizează Departamentul de Stat al SUA.

Publicat în Mapamond

Rusia a anunţat că a obţinut noi progrese în cercetările sale împotriva maladiei COVID-19 şi că îşi va extinde gama de vaccinuri Sputnik, care urmează să includă atât o versiune pentru adolescenţi, cât şi un spray nazal, pe care preşedintele Vladimir Putin l-a utilizat la o zi după ce a fost vaccinat cu doza de supra-rapel ("booster"), informează Reuters.
Tatiana Golikova, viceprim-ministru al Rusiei, a anunţat că Ministerul Sănătăţii din această ţară va înregistra miercuri un nou vaccin anti-COVID-19, Sputnik M, care se adresează adolescenţilor cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani. Primele doze cu acest vaccin nou vor deveni disponibile spre sfârşitul lunii decembrie.
"Astăzi va fi înregistrat de Ministerul Sănătăţii vaccinul Gam-COVID-Vac M, dezvoltat de Centrul Gamaleia pentru copii de 12-17 ani", a declarat într-o reuniune guvernamentală Tatiana Golikova, citată de ediţia franceză a site-ului Russia Beyond.
Tinerii ruşi cu vârste de peste 15 ani vor putea să decidă singuri dacă vor să se vaccineze. Pentru cei mai mici de 15 ani, acordul parental va rămâne obligatoriu.
Studiile clinice pentru acest vaccin, dezvoltat de acelaşi institut care a creat şi vaccinul Sputnik V, faţă de care reprezintă o variantă de cinci ori mai puţin dezvoltată, au început la Moscova pe 5 iunie.
Totodată, preşedintele Putin a dezvăluit într-o alocuţiune televizată că s-a vaccinat din nou împotriva COVID-19 la şase luni după ce a primit doza iniţială de vaccin Sputnik V, deoarece nivelul său de anticorpi a scăzut.
El a mai spus că a primit doza "booster" sub forma unei injecţii, urmată în ziua următoare de utilizarea unui spray nazal anti-COVID-19.
Rusia a dezvoltat foarte repede, anul trecut, vaccinul anti-COVID-19 Sputnik V, însă autorităţile de la Kremlin pun creşterea rapidă a numărului de infectări din perioada recentă pe seama ezitării ample a populaţiei de a se vaccina. Octombrie 2021 a fost luna în care s-au înregistrat cele mai multe decese în Rusia de la declanşarea pandemiei de COVID-19.
Mulţi dintre ruşi ezită să se vaccineze şi nu au încredere în asigurările date de autorităţile centrale în privinţa siguranţei acestor vaccinuri. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Rusia a început testele clinice pentru a determina eficacitatea vaccinului anti-COVID-19 Sputnik V în rândul adolescenţilor, a informat luni Ministerul rus al Sănătăţii, relatează EFE.
În declaraţii acordate agenţiei TASS, responsabila medicinei preventive pentru copii din cadrul Ministerului, Leila Namzova-Baranova, a precizat că la aceste teste participă aproximativ 660 de minori cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani.
Testele din faza I şi II vor avea loc în două spitale din Moscova, a subliniat ea.
Viceprimarul Moscovei, Anastasia Rakova, a declarat că testele deja au început în capitala rusă, în colaborare cu centrul Gamaleya, care a dezvoltat vaccinul.
Potrivit Rakova, aproximativ o sută de minori au fost selectaţi pentru aceste teste care vor avea durată de un an şi la care vor fi utilizate doze mai mici de Sputnik V decât pentru adulţi.
Faza III va începe la sfârşitul acestei veri şi va include circa 250 de adolescenţi, notează agenţia Interfax.
În prezent există patru vaccinuri în Rusia: Sputnik V, Sputnik Light (monodoză), EpiVacCorona şi CoviVac, deşi primul este cel utilizat pe scară largă pentru vaccinarea populaţiei ţării. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Numărul de persoane ucise în atacul cu focuri de armă dintr-o şcoală din oraşul Kazan din centrul Rusiei a crescut la 9, dintre care 8 copii, informează agenţiile de presă ruse şi AFP.
"Au decedat 9 persoane, dintre care 8 copii şi un profesor. De asemenea, au fost răniţi alţi 10 oameni, dintre care 4 au fost spitalizaţi", a declarat pentru TASS o sursă din cadrul serviciilor pentru situaţii de urgenţă.
Medici au informat despre spitalizarea a 12 copii şi a unui adult.
Iniţial, agenţia TASS informa despre 6 copii şi un profesor ucişi în atac, însă numărul victimelor este în creştere.
O altă sursă, din cadrul poliţiei, a declarat că "doi necunoscuţi au deschis focul". "Există victime, numărul lor şi detaliile (atacului) sunt în curs de precizare", a spus această sursă citată de TASS.
Potrivit RIA Novosti, un adolescent de 17 ani a fost arestat de poliţie şi de asemenea ar fi avut loc o explozie.
Potrivit TASS, a doua dintre persoanele care au deschis focul este posibil să se afle în continuare în clădire şi să ţină ostatici. La faţa locului au sosit serviciile operative şi echipaje de poliţie. Copiii sunt evacuaţi din şcoală, iar unii dintre ei au sărit pe ferestre încercând să se salveze.
Potrivit martorilor, elevi din clase mai mari, atacatorii au declanşat iniţial o explozie, apoi s-au auzit focuri de armă. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Rusia consideră decizia României de a declara un diplomat rus persona non grata drept un pas neprietenos şi îşi rezervă dreptul de a „lua măsuri de răspuns adecvate”, a declarat ambasadorul Federaţiei Ruse în România, Valeri Kuzmin. „Această decizie este, fără îndoială, una neprietenoasă şi nu contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor interstatale dintre Federaţia Rusă şi România”, a subliniat ambasadorul rus.
„În conformitate cu Convenţia de la Viena, autorităţile ruse îşi rezervă dreptul de a lua măsuri de răspuns corespunzătoare”, a adăugat diplomatul rus. Potrivit afirmaţiilor sale, reprezentanţii Ministerului de Externe al României în discuţiile cu partea rusă „au evitat cu grijă orice comentarii” referitoare la decizia sa, consemnează Agenţia de Presă Rador.

Publicat în Mapamond

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că săptămâna viitoare va fi convocată o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru a discuta despre situaţia din zona Mării Negre. "Voi convoca pe săptămâna viitoare o şedinţă a CSAT dedicată special acestei zone de tensiune din Marea Neagră şi acumulării de trupe pe graniţa de est a Ucrainei. Nu vreau să intru în foarte multe detalii de tip militar, dar vreau să îi asigur pe români că noi suntem pe fază", a declarat joi şeful statului.

El a catalogat situaţia din zonă "îngrijorătoare". "Au apărut tensiuni în regiunea Mării Negre cu accent special pe zona de graniţă de est a Ucrainei. Noi urmărim cu foarte mare atenţie aceste lucruri. Să nu îşi imagineze cineva că noi stăm şi aşteptăm informaţii de la alţii. Noi dăm informaţii altora, fiindcă avem servicii foarte performante pe această zonă. Am avut mai multe discuţii cu ministrul Apărării şi cu alţi conducători de servicii specializate, cunoaştem foarte bine situaţia din teren şi tensiunile care se creează acolo ne preocupă foarte mult. Suntem extrem de îngrijoraţi. Însă situaţia este una care trebuie extrem de atent evaluată, nu doar militar şi securitar, ci şi diplomatic. Şi acest lucru îl facem", a precizat preşedintele Klaus Iohannis citat de Agerpres.

Publicat în National

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg (foto), a declarat că Rusia îşi suplimentează capacităţile militare în Europa de Est şi încearcă să destabilizeze ţări vecine, inclusiv Republica Moldova. În acets context, Germania pledează pentru dialog, iar SUA aşteaptă predictibilitate în relaţia cu Administraţia de la Moscova, relatează Mediafax.

”Relaţia noastră cu Rusia rămâne foarte dificilă, dar reuniunea de astăzi demonstrează consensul puternic la nivelul aliaţilor şi cu partenerii”, a spus miercuri, 24 martie 2021, Jens Stoltenberg, după o reuniune a miniştrilor de Externe din cadrul NATO la care au participat şi reprezentanţii Finlandei şi Suediei, precum şi Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, Josep Borrell Fontelles.

”În pofida anilor de presiuni şi eforturi de iniţiere a unui dialog semnificativ, Rusia a intensificat comportamentul represiv pe plan intern şi comportamentul agresiv pe plan extern. În Rusia, observăm acţiuni de reprimare a disidenţilor politici şi cerem eliberarea imediată a lui Aleksei Navalnîi şi a altor demonstranţi paşnici care au fost arestaţi. Pe plan extern, Rusia subminează şi destabilizează vecinii, inclusiv Ucraina, Georgia şi Republica Moldova. Susţine acţiunile de reprimare din Belarus şi încearcă să se implice în regiunea Balcanii de Vest”, a adăugat secretarul general al NATO.

”Rusia continuă suplimentarea capabilităţilor militare, din Marea Baltică la Marea Neagră, din Orientul Mijlociu în nordul Africii, din Mediterană în zona arctică", a subliniat Jens Stoltenberg, denunţând inclusiv campaniile ruse de propagandă şi dezinformare, precum şi atacurile cibernetice.

Rusia respinge acuzaţiile Alianţei Nord-Atlantice privind acţiunile destabilizatoare

Administraţia Vladimir Putin a respins, miercuri seară, acuzaţiile Alianţei Nord-Atlantice, recomandând abordarea problemelor din ţările membre, în contextul în care secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a denunţat acţiunile destabilizatoare ale Rusiei.

"Abordaţi problemele din statele membre! Acestea necesită implicare urgentă: vaccinarea, crizele, drepturile omului în statele membre. După ce le veţi aborda, vom începe imediat să studiem experienţa dumneavoastră. Dar doar experienţa de succes", a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, citată de agenţia Tass.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a criticat miercuri Rusia, acuzând-o că suplimentează capacităţile militare în Europa de Est, încearcă să destabilizeze ţări vecine, inclusiv Republica Moldova, şi comite acţiuni de reprimare a disidenţilor.

"În pofida anilor de presiuni şi eforturi de iniţiere a unui dialog semnificativ, Rusia a intensificat comportamentul represiv pe plan intern şi comportamentul agresiv pe plan extern. În Rusia, observăm acţiuni de reprimare a disidenţilor politici şi cerem eliberarea imediată a lui Aleksei Navalnîi şi a altor demonstranţi paşnici care au fost arestaţi. Pe plan extern, Rusia subminează şi destabilizează vecinii, inclusiv Ucraina, Georgia şi Republica Moldova. Susţine acţiunile de reprimare din Belarus şi încearcă să se implice în regiunea Balcanii de Vest", a afirmat Jens Stoltenberg.

"Rusia continuă suplimentarea capabilităţilor militare, din Marea Baltică la Marea Neagră, din Orientul Mijlociu în nordul Africii, din Mediterană în zona arctică", a subliniat Jens Stoltenberg, denunţând inclusiv campaniile ruse de propagandă şi dezinformare, precum şi atacurile cibernetice.

Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 2