Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat datele privind cheltuielile partidelor politice provenind din subvenţii pentru luna martie. Pornind de la aceste declaraţii, Exper Forum continuă să publice rapoarte de monitorizare care ilustrează destinaţia banilor publici utilizaţi de cele şapte partide politice care primesc fonduri pentru rezultatele obţinute la locale şi parlamentare în 2020.
Raportul integral pot fi consultate pe site-ul www.expertforum.ro şi pe www.banipartide.ro.
Monitorizarea realizată pentru ianuarie şi februarie a ilustrat faptul că partidele politice au cheltuit cam 1/3 din sumele primite în fiecare lună, cu menţiunea că acestea pot păstra banii de la o lună la alta şi nu trebuie să îi returneze nici la finalul anului, deci raportul este unul orientativ.
Partidele au primit pentru luna martie suma de 11,285,100.38 lei, mai puţin decât în ianuarie şi februarie, când au primit câte 19,843,634.81 lei. Pentru luna aprilie AEP a virat în conturile partidelor 13,695,601.59 lei.
Principalele concluzii:
- Partidele au cheltuit mai mult ca lunile trecute, respectiv 7,8 milioane, comparativ cu 6.8 milioane în ianuarie şi 6.1 milioane în februarie.
- Cu excepţia Pro România toate partidele au cheltuit mai puţin decât au primit. Dacă ne raportăm la sumele primite în martie, PSD a cheltuit aproape toţi banii (95%), USR aproape trei sferturi, iar celelalte partide aproximativ jumătate. PSD a avut cea mai mai creştere la cheltuieli, de la 2.7 milioane de lei în februarie la 4.1 milioane în martie. În schimb cheltuielile Pro România au continuat să scadă.
- Ca în lunile trecute, AUR nu a cheltuit decât pe comisioane bancare.
- Dacă ne uităm la sumele totale cheltuite, procentele sunt similare cu cele din lunile anterioare. Cea mai mare parte din bani, adică 53% s-a alocat către presă şi propagandă. Apoi, partidele cheltuie 18% pe personal şi 10% pe chirii şi utilităţi pentru sedii. PSD rămâne campion la cheltuielile pentru promovare cu 2.6 milioane de lei, urmat de PNL cu 1.3 milioane de lei.
Modul în care cheltuie partidele politice banii ne arată că relativ puţini bani sunt investiţi în dezvoltare. Cea mai mare parte se îndreaptă către achitarea unor servicii pentru reclamă şi personal, iar consultanţa politică, studiile sociologice, plata unor experţi sau orice alte activităţi de dezvoltare nu sunt foarte vizibile în bugetele partidelor plătite din subvenţii. USR este singurul partid care a finanţat lunar studii sociologice, cu aproape 1000 de euro, alte cheltuieli de acest fel fiind înregistrate în ianuarie de PSD şi PNL (aproape jumătate de milion de lei).
Statistici la nivel de partid:
- PSD a cheltuit 65% din bani pentru presă şi propangandă, după cum arătam şi anterior. Personalul a reprezentat 13% din cheltuieli. Pentru consultanţă politică social-democraţii au cheltuit 4% din bani, iar pentru activităţi politice 2%.
- PNL a cheltuit 75% din bani pentru presă şi propagandă, 10% pentru personal şi 6% pentru consultanţă politică.
- USR a cheltuit jumătate din bani pentru personal şi doar 13% pentru propagandă. Chiriile au reprezentat 17% din bani, iar consultanţa politică 3%.
- Pro România rămâne partidul cu cele mai mari cheltuieli pentru sedii, adică 392,214.94 lei, de aproape 10 ori mai mult decât PSD, care are cele mai mici cheltuieli pentru spaţii dintre toate cele şapte partide. Suma e de 2.3 ori mai mare decât alocările din subvenţii pentru martie.
- PMP a cheltuit aproape 60% din bani pentru personal şi o cincime pentru chirii.
- Plus a cheltuit o treime din bani pentru personal, un sfert pentru chirii şi 12% pentru propagandă. Plus şi USR au alocat cele mai multe fonduri pentru onorariile avocaţilor, executorilor şi experţilor, reprezentând 7-8% din banii cheltuiţi.

Publicat în Politica

Pactul verde european are scopul de a face economia UE durabilă. Unul dintre elementele cheie ale planului este lansarea unor mijloace de transport mai curate şi mai sănătoase, având în vedere că sectorul transporturilor este în prezent responsabil pentru aproximativ 25% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE. Pactul verde european urmăreşte o reducere cu 90% a emisiilor de transport până în 2050.
La 1 aprilie 2021, conducerea Siemens Mobility România - Florian Paul Roettig, CEO Siemens Mobility SRL şi Adrian Stoica, CFO Siemens Mobility SRL, au fost invitaţi să participe la o consultare publică în prezenţa membrilor Ministerului Transporturilor cu privire la reînnoirea materialului rulant prin Planul naţional de recuperare şi rezilienţă 2021-2026, relatează clubferoviar.ro.
În prezent, 50% din reţeaua feroviară europeană nu este electrificată şi, de fapt, pe teritoriul României încă funcţionează mai mult de 800 de locomotive diesel şi trenuri diesel. Dar acum, Guvernul României are în vedere înlocuirea parţială a acestora cu trenuri cu hidrogen şi/ sau trenuri electrice de ultimă generaţie. Având în vedere acest lucru, Siemens Mobility a discutat cu participanţii Ministerului Transporturilor cu privire la aspectele de mediu, tehnice şi financiare ale unei astfel de posibile achiziţii viitoare.

Hidrogen vs. Electric - care este cazul de utilizare adecvat?

Cea mai mare eficienţă, de până la 76%, este asigurată de trenurile cu acţionare electrică pură. Producţia, transportul şi stocarea hidrogenului consumă mai multă energie şi, prin urmare, eficienţa hidrogenului este de aproximativ 30%. Soluţia optimă în ambele cazuri este utilizarea energiei „verzi” pentru operarea unui tren - cum ar fi energia produsă de vânt, soare sau apă.
Pentru a lua o decizie cu privire la utilizarea unui tren cu hidrogen sau a unui tren cu baterii pe o cale ferată neelectrificată, trebuie analizat cazul de utilizare corespunzător. Dacă, de exemplu, se va stabili o legătură continuă de tren între Gara de Nord şi Aeroportul Henry Coandă, datorită distanţei destul de scurte de 19 km dintre aceste staţii, Siemens Mobility recomandă luarea în considerare a utilizării unui tren acţionat cu baterii. Trenurile cu acţionare cu baterii de la Siemens Mobility pot fi folosite şi ca EMU obişnuite (unităţi electrice multiple), bateriile pot fi încărcate de la pantograf în decurs de 15 minute şi pot funcţiona până la 120 km complet autonom numai pe baterii. Prin urmare, principalele avantaje sunt că pentru funcţionarea trenurilor cu baterii nu este necesară o infrastructură suplimentară, cum ar fi o staţie de alimentare cu hidrogen, şi că un astfel de tren poate fi utilizat la fel de bine ca EMU. Astfel, vor fi necesare investiţii mai mici în infrastructură în comparaţie cu un tren cu hidrogen.

Siemens Mobility oferă două tipuri de trenuri cu baterii şi un tren nou-nouţ cu hidrogen

Mireo Plus B este un tren electric cu unităţi multiple (EMU) pentru transport regional care îşi extrage energia din reţeaua de contact sau din sistemele de baterii din containerele situate sub podea. Trenul foloseşte baterii litiu-ion cu o durată lungă de viaţă. În condiţii de viaţă reală, în timp ce funcţionează cu baterii la viteze de până la 160 km/h, trenul cu două vagoane şi 120 de locuri are o autonomie de aproximativ 80 până la 90 de kilometri. Versiunea cu trei vagoane cu 165 de locuri poate opera chiar şi pe distanţe de 100 până la 120 de kilometri, rulând pe baterii la aceleaşi viteze. Comparativ cu un set de trenuri similar cu motor diesel, Mireo Plus B economiseşte în medie 24 de tone de CO2 pe an. În ciuda cheltuielilor suplimentare pentru sistemul de baterii, punctul de echilibru pentru economiile de CO2 este deja atins în decurs de un an şi jumătate pentru trenurile cu o medie de 200.000 de kilometri pe an.
Mireo Plus H: Hidrogenul este o sursă excelentă de energie cu o densitate mare de energie. Cu alte cuvinte, o cantitate foarte mare de energie pe unitate volumetrică poate fi stocată în hidrogen (presupunând o compresie corespunzătoare) şi recuperată în celula de combustibil ca electricitate. Aceasta înseamnă că, în cadrul portofoliului de sisteme cu acţionare hibridă pentru trenuri de navetă şi regionale al companiei Siemens Mobility, Mireo Plus H este cel mai potrivit pentru rutele pe distanţe lungi. În timp ce trenurile Mireo Plus B sunt cea mai bună alegere pentru distanţe de până la 120 km în funcţie de configuraţie, trenurile Mireo Plus H ating distanţe de până la 600 km ca trenuri din două unităţi şi de la 800 la 1.000 km ca trenuri din trei unităţi, în funcţie de profilul liniei şi de modul de funcţionare.
De exemplu, între Gara de Nord şi oraşul Piteşti (aproximativ 240 km dus-întors), sau pe alte linii de cale ferată de până la 1000 de km distanţă, utilizarea trenurilor cu hidrogen este fezabilă.

Publicat în National

Luni începe în România recensământul agricol. Aşa cum Monitorul de Galaţi a mai relatat, peste 17.000 de recenzori dotaţi cu tablete vor merge la fiecare fermă în parte pentru a culege date legate de culturi, animale sau angajaţi.
Informaţiile sunt necesare pentru acordarea de subvenţii de către Uniunea Europeană şi pentru programul naţional care vrea să încurajeze asocierea între agricultori. De asemenea, în baza acestui recesământ, guvernul intenţionează să elaboreze strategia agricolă pentru următorii ani.
Datele din prezent arată că România are cele mai multe exploataţii agricole din Uniunea Europeană, adică 3,4 milioane de ferme sau gospodării, dintre acestea, 97% au sub 5 ha, în timp ce media europeană este de 15 ha pentru fiecare fermă. Recensământul agricol este programat între 10 mai şi 31 iulie.

Publicat în Economie

Statele membre ale Uniunii Europene au alocat în 2019 o sumă de 30,90 miliarde de euro pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor, echivalentul a 0,5% din totalul cheltuielilor guvernamentale, ţările unde aceste servicii au cea mai mare pondere fiind Bulgaria - 0,9%, România - 0,8% şi Cehia - 0,7%, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Comparativ, cheltuielile pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor au o pondere de doar 0,1% din totalul cheltuielilor guvernamentale în Danemarca, 0,2% în Malta şi 0,3% în Austria şi Slovenia.
Pe ansamblu, cheltuielile publice pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor au rămas stabile la 0,4-0,5% din totalul cheltuielilor guvernamentale de la începutul publicării datelor statistice cu privire la acest indicator, în 2001.
România a alocat în 2019 o sumă de 634,6 milioane euro pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor, echivalentul a 0,3% din Produsul Intern Brut şi a 0,8% din totalul cheltuielilor guvernamentale.
De asemenea, datele Eurostat mai arată că în 2020 erau aproximativ 262.200 de persoane angajate ca pompieri în cele 22 de state membre UE pentru care există date disponibile, reprezentând 0,1% din totalul persoanelor ocupate în UE. Majoritatea celor angajaţi ca pompieri sunt bărbaţi (97%) şi aproape jumătate au vârsta cuprinsă între 35 şi 49 de ani (47%).
În rândul statelor membre UE, România şi Estonia au cea mai mare pondere a pompierilor în rândul forţelor de muncă (ambele cu 0,4% din totalul persoanelor ocupate).
Comunitatea internaţională celebrează anual, pe data de 4 mai, Ziua Internaţională a Pompierilor, cu scopul de a recunoaşte şi onora sacrificiile pe care pompierii le fac zi de zi pentru comunităţile lor. Ziua internaţională a pompierilor este cunoscută şi ca Ziua Sfântului Florian, celebrată de mai bine de 150 de ani în Europa. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Rusia consideră decizia României de a declara un diplomat rus persona non grata drept un pas neprietenos şi îşi rezervă dreptul de a „lua măsuri de răspuns adecvate”, a declarat ambasadorul Federaţiei Ruse în România, Valeri Kuzmin. „Această decizie este, fără îndoială, una neprietenoasă şi nu contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor interstatale dintre Federaţia Rusă şi România”, a subliniat ambasadorul rus.
„În conformitate cu Convenţia de la Viena, autorităţile ruse îşi rezervă dreptul de a lua măsuri de răspuns corespunzătoare”, a adăugat diplomatul rus. Potrivit afirmaţiilor sale, reprezentanţii Ministerului de Externe al României în discuţiile cu partea rusă „au evitat cu grijă orice comentarii” referitoare la decizia sa, consemnează Agenţia de Presă Rador.

Publicat în Mapamond

Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a anunţat că România va beneficia de cea mai mare livrare de vaccinuri din partea UE de până acum. „UE trimite 29 de milioane de doze de vaccin către statele membre, ţara noastră urmând să primească peste un milion de doze în zilele următoare. Solicit Guvernului să pregătească sistemul naţional de vaccinare pentru acest aflux masiv”, a declarat Dan Nica, membru în grupul interinstituţional european de monitorizare a campaniei de vaccinare anti-COVID-19.
Europarlamentarul social-democrat a subliniat că se impune o îmbunătăţire urgentă a capabilităţilor de vaccinare mobilă în mediul rural, în special în localităţile în care nu există puncte medicale, precum şi multiplicarea centrelor de vaccinare în maşină în mediul urban. „Nimeni nu mai poate acuza lipsa vaccinurilor. Vaccinuri sunt, esenţial este să existe şi voinţa guvernamentală de a acţiona cât mai eficient pentru imunizarea populaţiei”, a declarat Dan Nica.

Publicat în Politica

Locul 5 pe România pentru Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi în IMPACT Rankings 2021, prestigiosul clasament internaţional realizat de Times Higher Education. „Universitatea «Dunărea de Jos» din Galaţi obţine recunoaşterea internaţională a prestigiului academic, prin includerea în IMPACT Rankings 2021, clasament mondial realizat de publicaţia britanică Times Higher Education (THE). Instituţia de învăţământ superior din Galaţi ocupă poziţia 5 în clasamentul celor 10 universităţi de prestigiu din România. Clasamentele Times Higher Education World University Rankings (THE-WUR) sunt singurele analize globale de performanţă ce evaluează universităţile în raport cu Sustainable Development Goals (SDG), obiective de dezvoltare durabilă pentru universităţi stabilite de Organizaţia Naţiunilor Unite. Topul IMPACT Rankings 2021 include 1.115 universităţi din 94 de ţări şi regiuni ale lumii ierarhizate în THE-WUR 2021”, se arată într-un comunicat al Universităţii.

Publicat în Comunitate

În România, în anul 2020, au fost înregistrate 98.886 de noi cazuri de cancer. Dintre acestea, 53.881 au fost diagnosticate la bărbaţi şi 45.005 la femei. Cea mai răspândită formă de cancer diagnosticată anul trecut a fost cel de plămâni (12.122 cazuri), urmat de cancerul de sân (12.085 cazuri). Locul trei se află cancerul de prostată (8.055 cazuri), locul 4 revine cancerului de colon, iar al cincilea este cancerul de vezică.

Datele au fost centralizate de Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului ((International Agency for Research on Cancer), iar raportul complet poate fi vuzalizat AICI -» https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/populations/642-romania-fact-sheets.pdf.

Diagnosticarea în stadii avansate de boală este una dintre principalele cauze ale numărului mare de decese din România.

Ministerul Sănătăţii a transmis, pe data de 07 februarie 2021, de Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului, că, din păcate, comparativ cu anii precedenţi, 2020 a fost pentru România anul în care am pierdut mult mai multe vieţi din cauza cancerului.

„2020 a fost anul luptei cu COVID-19. Dar 2020 a fost pentru România şi anul în care am pierdut mult mai multe vieţi din cauza cancerului. Pandemia a întârziat accesul la îngrijiri pentru pacienţii cu cancer şi acest lucru a fost cu siguranţă una dintre cauzele numărului mai mare de decese. Noul Plan european de combatere a cancerului, lansat în 03 februarie, include o abordare completă, de la prevenţie până la calitatea vieţii pacientului cu cancer. Este structurat pe patru zone-cheie de acţiune: prevenţie, detecţie precoce, diagnostic/tratament şi îmbunătăţirea calităţii vieţii”, arată Ministerul Sănătăţii.

Publicat în Sanatate

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a transmis, marţi, 20 aprilie 2021, într-un comunicat de presă, că doi foşti lideri ai Uniunii Salvaţi România (USR), din aripa conservatoare a formaţiunii, s-au înscris în AUR.

„Este vorba despre Raluca Amariei, fost vicepreşedinte la nivel naţional şi fostul lider al filialei judeţene Sibiu a USR, şi Dan Rădulescu, fost deputat USR, membru fondator şi preşedinte al filialei judeţene Prahova. După ce Amariei şi Rădulescu au demisionat din USR în 2020, ca urmare a diferenţelor tot mai accentuate de viziune şi de orientare doctrinară, aceştiau decis să se alăture Alianţei pentru Unirea Românilor, singurul partid care îşi fundamentează activitatea pe 4 mari valori: familia, naţiunea, credinţa şi libertatea”, transmite AUR.
 
„Am acceptat invitaţia celor doi copreşedinţi George Simion şi Claudiu Târziu de a participa la această construcţie îndrăzneaţă şi le mulţumesc pentru încrederea pe care mi-au arătat-o. Alianţa pentru Unirea Românilor a ajuns în Parlament anul trecut pe fondul unui vot de protest. Acum are şansa să demonstreze că este o alternativă credibilă şi serioasă în politica românească. Îmi doresc ca în 2024 Alianţa pentru Unirea Românilor să fie opţiunea de vot pentru cei mai mulţi români, singura formaţiune care merită o şansă în momentul de faţă”, a declarat Raluca Amariei.

Iar Dan Rădulescu a afirmat că: „Încă de când mi-am dat demisia din USR, mi-am asigurat alegătorii că voi continua lupta politică pe care am început-o. Voi milita, în continuare, pentru un sistem de învăţământ incluziv şi performant şi pentru dreptul nostru constituţional la un mediu sănătos. Principiile mele conservatoare se regăsesc în cele patru valori definitorii ale AUR, iar pasul meu de astăzi este unul firesc către singura zonă din politica românească ce are ca puncte cardinale familia, naţiunea, credinţa şi libertatea”.

Publicat în Politica

România va începe la 1 mai, alături de toţi ceilalţi aiaţi din cadrul NATO, retragerea trupelor din Afganistan. Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, a precizat, joi, 15 aprilie 2021, că, în baza deciziilor de la Reuniunea extraordinară a miniştrilor de Externe şi ai Apărării din statele membre ale alianţei, misiunea din acest teatru de operaţii se va încheia în momentul în care toţi militarii români se vor întoarce în ţară în siguranţă.

„Ca unul din cele mai importante state contributoare cu trupele la Misiunea Resolut Support, cu peste 600 de militari dislocaţi în teatrul de operaţii, România va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii. România a luat decizia acum două decenii să facă parte din coaliţia de luptă împotriva terorismului şi să se alăture aliaţilor săi strategici în efortul internaţional de combatere a unui inamic care a ameninţat liniştea şi securitatea cetăţenilor. Pe parcursul celor aproape 20 de ani zeci de mii de militari români au îndeplinit misiuni în teatrul de operaţii afgan, contribuind semnificativ la schimbarea în bine a situaţiei de securitate din zonă. Ne plecăm frunţile în memoria celor 27 de eroi ai României care au plătit cel mai greu preţ în numele libertăţii noastre. Un gând de recunoştinţă şi celor peste 200 de militari răniţi în aceste misiuni. Pentru Ministerul Apărării Naţionale misiunea în Afganistan se va încheia numai atunci când toţi militarii români vor fi în siguranţă acasă”, a declarat Nicolae Ciucă, Ministrul Apărării Naţionale.

Publicat în National
Pagina 1 din 14