Doar 780.000 de români îşi verifică online contul personal de pensie privată obligatorie (Pilonul II), adică 10% din numărul total de 7,78 milioane de participanţi înregistraţi, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Asociaţia menţionează că toţi cei 7 administratori existenţi pe piaţă oferă această facilitate încă de la startul sistemului, pe portalurile proprii de Internet.
Din acest motiv, APAPR derulează în prezent o amplă campanie naţională de informare (TV şi online) pentru conştientizarea acestei opţiuni. În cursul anului 2021, precedenta campanie APAPR s-a concentrat pe posibilitatea participanţilor de a primi pe e-mail scrisoarea anuală de informare, în locul formatului pe hârtie, pentru a stimula digitalizarea şi eficientizarea comunicării dintre fondurile de pensii private şi participanţi. Mai multe detalii sunt disponibile pe website-ul de campanie, www.proprietardepensie.ro.
"Accesarea în online a informaţiilor legate de conturile individuale de pensie privată este un beneficiu pe care dorim să îl promovăm în perioada următoare, având în vedere avantajele de transparenţă şi accesibilitate pe care le oferă. Îi încurajez pe toţi cei care a o pensie administrată privat să îşi deschidă un cont online la administratorul fondului lor", a declarat Radu Crăciun, preşedintele APAPR.
În cursul anului 2021, fondurile de pensii private şi-au continuat evoluţia pozitivă, înregistrând câştiguri semnificative pentru participanţi prin plasamente diversificate, în condiţii de risc redus. După creşteri robuste în primele 9 luni ale lui 2021, fondurile de pensii au înfruntat în ultimul trimestru provocările aduse de reaprinderea globală a inflaţiei (cu maxime istorice pentru ultimii 25 de ani în SUA şi Zona Euro), creşterea dobânzilor pe piaţa internă şi turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale cauzate de incertitudinile privind nouă varianta Omicron a coronavirusului.

APAPR: Numărul total de participanţi înregistraţi în sistem a ajuns la 7,78 milioane la finele anului 2021

Potrivit APAPR, numărul total de participanţi înregistraţi în sistem a ajuns la 7,78 milioane la finele anului 2021, dintre care numărul mediu al participanţilor cu contribuţii virate lunar a fost de 4 milioane, în creştere cu 140.000 faţă de 2020. Sumele administrate de cele 7 fonduri de pensii private obligatorii au ajuns la peste 89 miliarde de lei (18 miliarde euro), în creştere cu 18,6% faţă de finele lui 2020.
Randamentul mediu ponderat al celor 7 fonduri a fost de 5,88% în 2021, uşor sub cel de 6,19% din 2020. Acest randament se traduce într-un câştig net pentru participanţi în valoare de 4,5 miliarde de lei (910 milioane euro) în 2021, uşor peste câştigul de 4,4 miliarde de lei (900 milioane de euro) generat în 2020. De la lansare (mai 2008) şi până în prezent, fondurile de pensii de Pilon II au înregistrat un randament mediu anual de 8% , generând pentru participanţi un câştig (net de toate comisioanele) în valoare totală de 21,7 miliarde de lei (4,4 miliarde euro).
Volumul total de contribuţii virate în Pilonul II în 2021 a fost de 9,77 miliarde de lei (2 miliarde de euro), cu 9,6% mai mare decât în 2020, evoluţie explicată în principal de creşterea salariilor din economie, dar şi de intrările de noi participanţi în sistem. De asemenea, administratorii au efectuat în 2021 plăti către participanţi şi beneficiari în valoare totală de circa 278 milioane lei, cu 56% mai mare decât în 2020. Valoarea totală a plăţilor efectuate din Pilonul II (de la lansare şi până în prezent) este de 675 milioane de lei.

Contribuţia medie lunară pentru participanţii activi a ajuns în cursul anului 2021 la 150 de lei

Numărul total de participanţi la fondurile de pensii private facultative a ajuns la circa 565.000 la finele anului 2021, crescând cu 37.000 faţă de 2020, cel mai semnificativ spor din ultimii 5 ani. Participanţii la Pilonul III au virat în 2021 contribuţii totale de aproximativ 420 milioane de lei, cu 13% mai mult decât în 2020 şi o valoare maximă istorică în termeni anuali.
Contribuţia medie lunară pentru participanţii activi a ajuns în cursul anului 2021 la 150 de lei, adică exact plafonul de deductibilitate fiscală (400 euro / an atât pentru salariaţi, cât şi pentru angajatori). APAPR menţionează că aceste evoluţii arată pe de-o parte interesul şi încrederea participanţilor în sistemul de pensii facultative, precum şi necesitatea creşterii plafonului de deducere fiscală, rămas neactualizat de 12 ani în pofida creşterii în această perioada a salariului mediu net pe economie cu 144%. Această face că în termeni relativi facilitatea fiscală acordată Pilonului III are o semnificaţie mai mică de jumătate decât atunci când a fost introdusă în legislaţie.
Randamentul mediu ponderat al celor 10 fonduri a fost de 5,5% în 2021. De la lansare (mai 2007) şi până în prezent, fondurile de pensii de Pilon III au înregistrat un randament mediu anual de 6,3%.
Sumele administrate de Pilonul III au depăşit 3,4 miliarde de lei (690 milioane euro) la finele anului 2021, cu 16,5% mai mult decât în 2020. Plăţile realizate de fondurile de pensii private facultative au atins 100 milioane de lei în 2021, cu 30% mai mult decât în 2020. Valoarea totală a plăţilor efectuate din Pilonul III (de la lansare şi până în prezent) este de 420 milioane de lei. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Produsele româneşti au crescut vizibil în topul preferinţelor clienţilor, respectiv cu 30% faţă de anii precedenţi, atât datorită conştientizării cumpărătorilor, cât şi îmbunătăţirii calităţii şi a modului de ambalare a acestora, conform unui studiu realizat de Cooperativa Ţara Mea.
Sursa citată semnalează că preferinţa românilor intervievaţi la raft pentru produsele româneşti a crescut, în detrimentul celor fabricate în afara ţării, în special în rândurile publicului tânăr şi ale celui de vârstă medie, 30-50 de ani.

Produsele pentru care românii insistă să fie româneşti sunt variate

"Ultimii ani au adus publicul român la o maturitate a gândirii şi la conştientizări importante legate de importanţa ajutorului reciproc. Acest aspect se reflectă, astăzi, în preferinţele românilor pentru produse româneşti, cu intenţia asumată de a-şi ajuta propria ţară şi pe oamenii ei. Produsele pentru care românii insistă să fie româneşti sunt variate, de la seminţe şi ulei de floarea soarelui până la oua, brânzeturi şi lactate, făină şi murături. Au urcat mult în top conservele, în special cele cu mâncare preparată, probabil datorită faptului că, pe acest segment, reţetele româneşti nu au concurenţă", se menţionează într-un comunicat remis, joi, Agerpres.
Publicul intervievat, în general fidel produselor româneşti, a declarat în unanimitate că se observă o creştere substanţială a calităţii produselor, precum şi a modului de ambalare, care "începe să concureze cu mărcile internaţionale".
"Observaţia publicului este pertinentă. Datorită eforturilor din ultimii ani şi a faptului că am reuşit să funcţionăm integrat şi unitar, în Cooperativă, în acest an am reuşit un rebranding spectaculos. Putem să spunem, fără lipsă de modestie, că am reuşit să ducem acest brand 100% românesc, de cooperatori, la un nivel de aliniere cu mărcile internaţionale. Ne bucurăm de feed-back şi de faptul că publicul ne susţine. Acesta este motorul care duce înainte orice brand românesc: susţinerea românilor", a declarat Florin Burculescu, preşedinte Cooperativa Ţara Mea.

Românii observă diferenţa dintre produsele româneşti şi produsele fabricate în România

Studiul, făcut pe 1.200 de cumpărători, relevă faptul că românii observă diferenţa dintre produsele româneşti şi produsele fabricate în România. Mai mult, aceştia îşi doresc să fie informaţi corect şi vizibil şi să aibă acces la produse 100% româneşti. Motivele invocate sunt dintre cele mai diverse şi mai interesante: "porcul românesc trebuie crescut româneşte ca să aibă gustul copilăriei noastre", "varza şi roşiile trebuie să aibă seminţe româneşti, nu numai să fie cultivate pe pământ românesc, ca să fie autentice", "mi-aş dori să ştiu că roşiile din care e făcut bulionul provin din România" etc.
"Este o surpriză plăcută şi un adevăr. Au fost cazuri în care fermierii s-au orientat către soiuri de legume provenite din afara României, pentru că productivitatea acestora este mult mai mare/ha. Au fost şi cazuri în care legumele 100% româneşti au rămas nevândute în magazine, pentru că forma lor nu era la fel de perfectă ca a celor străine. Este un efort comun, al producătorilor, al cooperativei dar şi al consumatorilor. Este mai scump, dar nu imposibil să facem produse cu ingrediente 100% româneşti, dar întrebarea este: vor fi cumpărate? Suntem optimişti în urma acestui studiu şi credem că, în acest ritm, ne putem dezvolta armonios, atât ca brand, cât şi ca ţară", a subliniat Florin Burculescu.
Cooperativa Ţara Mea este cea mai mare cooperativă agricolă din România şi singura cooperativă integrată, cu activităţi de la cultivarea legumelor şi creşterea animalelor până la producţia de lactate, conserve, mezeluri şi produse de băcănie, şi are peste 1.300 de fermieri membri. Produsele Ţara Mea sunt acum disponibile în reţeaua de hypermarketuri Kaufland, în hyprmarketurile Cora şi online, pe e-mag.ro.

Publicat în National

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat vineri că a început procesul de organizare a consulatelor itinerante (mobile) în anul 2022, iar membrii comunităţilor de cetăţeni români pot transmite sugestii şi propuneri prin e-mail sau prin intermediul paginii de Facebook a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare.
Astfel, se arată într-un comunicat de presă al ministerului, până la jumătatea lunii ianuarie 2022, reprezentanţii comunităţii româneşti, asociaţiile şi organizaţiile româneşti din străinătate pot transmite propuneri pentru organizarea unor consulate mobile în circumscripţia în care îşi au reşedinţa sau domiciliul solicitanţii de servicii consulare.
Potrivit MAE, procedura de organizare a consulatelor itinerante presupune planificarea unui calendar, după cum urmează: lansarea etapei de consultare publică; elaborarea unui calendar orientativ, pe baza sugestiilor făcute, care va cuprinde organizarea în anul 2022 a cel puţin două consulate itinerante; publicarea în consultare publică a acestuia timp de două săptămâni; ajustarea şi elaborarea unei forme finale a calendarului şi transmiterea lui către comunităţile de cetăţeni români, inclusiv prin intermediul canalelor online şi social media.
Consulatul itinerant (mobil) este o activitate cu caracter ocazional ce presupune deplasarea unei echipe consulare mobile într-o localitate unde se află o comunitate românească, aflată la distanţă faţă de un oficiu consular permanent, în vederea prestării de servicii consulare solicitate de membrii comunităţii respective. În cadrul acestor consulate itinerante (mobile) se poate procesa o gamă foarte variată de servicii consulare, precum acte notariale, documente de călătorie şi de stare civilă, obţinere de acte din România şi altele.
În cursul anului 2021 s-au desfăşurat 64 de consulate itinerante (mobile), fiind procesate aproximativ 15.000 de servicii consulare şi efectuate de 7 ori mai multe servicii consulare decât în cele 21 de consulate itinerante (mobile) desfăşurate pe parcursul anului 2020. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica
Luni, 27 Decembrie 2021 11:53

Românii, campioni în UE la cumpărături

Gospodăriile din România au rămas în 2020 pe primul loc în Uniunea Europeană după ponderea ocupată de cheltuielile pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum, arată datele publicate luni de Eurostat.
În timp ce în UE media este de 14,8%, în creştere faţă de 13% în 2019, gospodăriile din România au alocat anul trecut 26,4% din cheltuielile totale de consum pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, faţă de 26% în 2019.
Alte state membre unde alimentele au o pondere mare în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor sunt Lituania (21,7%), Estonia (21,6%) şi Croaţia (21,4%). La polul opus, ponderea cheltuielilor pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum este mai mică de 10% în doar două state membre, Luxemburg (9,5%) şi Irlanda (9,8%).
Pe de altă parte, România stă mai bine decât majoritatea statelor membre când vine vorba de ponderea ocupată de cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili în totalul cheltuielilor de consum ale gospodăriilor. Atât în Uniunea Europeană ca întreg cât şi în majoritatea statelor membre, acest capitol este cel mai important în totalul cheltuielilor de consum. Ţările membre unde cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili au cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor de consum sunt: Slovacia (30,7%), Finlanda (30,5%) şi Danemarca (28,9%). În schimb, statele membre unde aceste cheltuieli au cea mai mică pondere în totalul cheltuielilor de consum sunt: Lituania (15,5%), Malta (16,8%), Cipru (18%) şi România (18,8%).
La nivelul UE, cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili au reprezentat în 2020 mai mult de un sfert (25,7%) din totalul cheltuielilor de consum, în creştere cu 2,2 puncte procentuale comparativ cu 2019, urmate de cheltuielile pentru alimente şi băuturi non-alcoolice cu o pondere de 14,8%, în cazul cărora a fost înregistrată o creştere de 1,8 puncte procentuale. Eurostat subliniază că aceste creşteri sunt o consecinţă a carantinelor şi restricţiilor de mobilitate care au fost impuse în contextul pandemiei de COVID-19. Aceste restricţii au avut un impact şi asupra altor tipuri de cheltuieli, în special asupra celor care au legătură cu restaurantele şi hotelurile, a căror pondere în totalul cheltuielilor de consum a scăzut cu 2,7 puncte procentuale, până la 6% în 2020, şi a cheltuielilor care au legătură cu transportul precum şi cu recreere şi cultura, care au scăzut cu 1,5 puncte procentuale şi respectiv 0,9 puncte procentuale. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Aproape 70% dintre respondenţii unui studiu referitor la interesele şi aşteptările românilor privind renovarea şi amenajarea locuinţelor au precizat că sunt în căutarea unei locuinţe de cumpărat, iar un procent similar precizează că preferă locuinţe complet finisate.
Analiza realizată de platforma de imobiliare Storia.ro s-a concentrat pe câteva zone distincte - intenţie, preţ, gradul de vechime al clădirii, cererea din piaţă, care au fost analizate atât în cazul interesului pentru proprietăţile date spre vânzare, cât şi pentru cele oferite spre închiriere.
Pe un plan general, rezultatele studiului au arătat că aproape 70% dintre respondenţi sunt în căutarea unei locuinţe de cumpărat, iar 23% caută doar să închirieze. Dintre aceştia, o bună parte îşi îndreaptă atenţia către o casă (peste 34%) sau un apartament cu 2 camere (32%), urmat de apartament cu 3 camere (16%), garsonieră sau studio (15%) şi, în final, apartament cu 4 sau mai multe camere (3%).
În ceea ce priveşte gradul de finisare şi mobilare, peste 70% dintre respondenţi ar prefera locuinţele complet finisate (la cheie), iar mai bine de 46% ar înclina spre o locuinţă nemobilată.
În acelaşi timp, peste 29% dintre respondenţi sunt interesaţi să achiziţioneze o locuinţă al cărei preţ variază între 60.001-100.000 euro. De cealaltă parte, un procent semnificativ de chiriaşi (aproape 85%) caută să închirieze o locuinţă sub pragul de 350 euro.
Cifrele arată, de asemenea, că 53% dintre români preferă să se ocupe de amenajarea locuinţei singuri ori cu ajutorul rudelor şi prietenilor, 26% ar chema o echipă de meşteri particulari şi doar 21% ar apela la o firmă de construcţii.
"Aşa cum reiese din datele prezentate de Storia.ro şi OLX Imobiliare, interesul românilor de a avea o proprietate a lor rămâne în continuare unul crescut la nivel naţional, în ciuda actualului context pandemic. Ne bucurăm, astfel, să venim în întâmpinarea celor care doresc să achiziţioneze ori să închirieze o locuinţă cu informaţii utile, de interes pentru mai multe segmente de consumatori", a declarat Monica Dudău, Marketing Manager Storia.ro & OLX Real Estate.
Conform datelor colectate, la nivel naţional vechimea imobilului pare să nu conteze, pentru această variantă de răspuns optând 57% dintre cumpărători şi 69% dintre chiriaşi. Luând în calcul structura pe grupele de vârstă a respondenţilor, 1 din 3 tineri (18-34 ani) vrea o locuinţă într-o clădire nouă (casă nouă sau apartament în bloc nou), spre deosebire de 1 din 5 respondenţi cu vârste cuprinse între 35 şi 55 ani.
Dintre românii cu buget de achiziţie de peste 100.000 euro, doar 8% ar fi interesaţi să cumpere o locuinţă într-o clădire veche, în contrast cu 34% care s-au pronunţat în favoarea achiziţiei unei locuinţe într-o clădire nouă. Pentru cei 58% rămaşi, nu are importanţă dacă imobilul este unul vechi sau nou.
În topul îmbunătăţirilor existente pentru care românii ar fi dispuşi să plătească mai mult, la cumpărare sau închriere, se află: centrală termică proprie (49%), obiecte sanitare moderne şi de calitate (38%), instalaţie electrică (35%) şi instalaţie sanitară (33%) schimbate recent, bucătărie utilată (31%). De asemenea, mai mult de 1 din 5 respondenţi ar fi de acord să plătească în plus şi pentru parchet, pereţi nivelaţi şi proaspăt vopsiţi, uşă metalică şi balcon închis.
Bugetul de renovare/amenajare a scăzut pentru 43% dintre chiriaşi şi 35% dintre cumpărători. Doar 1 din 5 români a afirmat în cadrul acestui studiu că bugetul disponibil pentru renovare şi amenajări a crescut. În principal, tinerii cu vârste cuprinse între 18-34 ani au la dispoziţie bugete mai mici, pe când consumatorii de peste 55 ani dispun de bugete stabile.
Chestionarul a fost publicat pe Storia.ro şi OLX Imobiliare, în perioada 22 noiembrie - 05 decembrie 2021, iar răspunsurile au fost colectate de la 2.529 respondenţi, la nivel naţional. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie
Miercuri, 01 Decembrie 2021 00:00

La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!

Echipa cotidianului MONITORUL DE GALAŢI urează tuturor românilor LA MULŢI ANI!

Publicat în Știrea zilei

Şapte din zece români (69%) nu sunt interesaţi de reciclarea produselor cosmetice, iar mai mult de jumătate (55%) susţin că nu au reciclat până acum acest tip de ambalaje, arată cel mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research pentru L'Oreal România.
Conform sursei citate, 61% dintre respondenţii care obişnuiesc să recicleze în general nu reciclează şi ambalajele produselor cosmetice, dar 52% dintre români au declarat că ar recicla mai des recipientele acestui tip de deşeuri dacă ar exista mai multe campanii de informare dedicate subiectului, în timp ce 73% au confirmat că li se pare util sau foarte util ca brandurile să promoveze programe de reciclare a ambalajelor produselor cosmetice.
Totodată, dintre cei care afirmă că reciclează în general, doar 39% fac asta cu ambalajele produselor cosmetice. Marea majoritate (93%) reciclează PET, hârtie şi carton (73%), sticlă (71%), cutii de aluminiu (61%), echipamente electrice şi electrocasnice (55%) şi Tetra Pak (38%).
Cei care reciclează în cea mai mică măsură sunt milenialii singuri, iar tinerii profesionişti sunt cei care reciclează în cea mai mare măsură, se menţionează în studiu.
Datele Reveal Research Marketing relevă că românii care reciclează recipientele produselor cosmetice obişnuiesc să recicleze în proporţie de 82% flacoanele de plastic, ambalajele de carton (74%), recipientele din sticlă (70%), spray-urile de aluminiu (65%), deodorantele roll-on (57%), mostrele de plastic (54%), produsele de make-up şi lacurile de unghii (35%).
În ceea ce priveşte percepţia românilor asupra utilităţii reciclării, aproape trei sferturi din totalul celor chestionaţi (74%) consideră utilă reciclarea, iar într-o pondere aproximativ similară (73%) sunt de părere că programele de reciclare a ambalajelor produselor cosmetice sunt şi utile sau foarte utile.
Pe de altă parte, respondenţii care nu reciclează recipientele produselor cosmetice au precizat, în proporţie de 93%, că ar fi interesaţi să facă acest lucru, însă 69% dintre aceştia nu au informaţii despre un astfel de program de colectare. În acelaşi timp, 47% dintre aceştia au declarat că nu au puncte de reciclare în proximitatea locuinţelor, 8% refolosesc sau păstrează recipientele, iar 3% declară fie că li se pare complicat să le sorteze, fie că nu sunt interesaţi de subiect, fie că au un alt motiv pentru care nu reciclează ambalajele produselor cosmetice.
Potrivit studiului, 72% dintre români ar fi motivaţi să recicleze mai des recipientele produselor cosmetice dacă ar exista mai multe locuri de colectare în proximitatea locuinţei. De asemenea, 52% dintre persoanele intervievate subliniază că ar recicla ambalajele produselor de înfrumuseţare în situaţia în care ar exista mai multe campanii de informare despre ce se întâmplă cu aceste deşeuri.
În plus, 47% ar recicla mai des dacă ar fi siguri că ambalajele colectate nu ar ajunge tot la groapa de gunoi, 28% dacă ar şti în ce containere să le arunce şi 26% s-ar simţi motivaţi dacă reciclarea ar avea şi un scop social direct.
România are, în prezent, peste 12.000 de puncte de colectare separată, arată datele centralizate pe platforma naţională Harta Reciclării.
Studiul Reveal Marketing Research a fost realizat pe un eşantion de 1.003 de persoane, prin metoda CAWI (colectare online), în perioada 6 - 15 octombrie 2021.
L'Oreal se află pe piaţa din România de 24 de ani.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piaţă full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Începând cu 1 noiembrie 2021, Ministerul Finanţelor emite 3 noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi de 3,75%, 4,25%, 4,65%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt în formă dematerializată.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:
- Între 01 - 24 noiembrie 2021 de la unităţile Trezoreriei Statului;
- Între 01 - 23 noiembrie 2021 pentru mediul urban şi  01 - 22 noiembrie 2021 pentru mediul rural, prin Compania Naţională Poşta Română.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obţinute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile.

Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune şi orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate pe: www.mfinante.gov.ro (secţiunea Datorie publică), www.posta-romana.ro.

Publicat în Economie

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a publicat o situaţie a persoanelor confirmate cu coronavirus după ce s-au vaccinat. Potrivit acestor date, 17.50% din totalul persoanelor testate în intervalul 27 decembrie 2020-30 septembrie 2021, au fost persoane vaccinate. Dintre acestea, doar 8.58% au avut un test pozitiv de infecţie cu virusul SARS-CoV-2.
38.604 de români care s-au vaccinat cu două doze în perioada decembrie-septembrie au făcut COVID-19 după rapel, cei mai mulţi dintre ei după patru luni de la rapel. Cele mai multe infectări ale persoanelor complet vaccinate, respectiv 33.976, s-au produs în septembrie. Datele reies din analiza publicată vineri de INSP.
Procentual, COVID au făcut doar 0,72% dintre persoanele vaccinate din decembrie până în septembrie inclusiv.

Confirmare după doza 1, perioada 27 decembrie 2020-30 septembrie 2021

În perioada 27 decembrie 2020-30 septembrie 2021, un număr de 28.929 de persoane (0.52% din totalul persoanelor vaccinate cu prima doză) au avut un test pozitiv de infecţie cu virusul SARS-CoV-2, după administrarea primei doze de vaccin.
60.15% dintre acestea au fost vaccinate cu Pfizer Biontech, 5.38% au fost vaccinate cu Moderna, 21.00% au fost vaccinate cu Astra Zeneca şi 13.47% au fost vaccinate cu Johnson&Johnson.
Timpul scurs de la data vaccinării până la data testării arată că:
- 21.82% din persoane au fost confirmate în primele 7 zile de la vaccinare;
- 53.56%* din persoane au fost confirmate în primele 14 zile de la vaccinare;
- 73.43%* din persoane au fost confirmate în primele 21 de zile de la vaccinare;
- 80.60%* din persoane au fost confirmate în primele 28 de zile de la vaccinare;
- 64.13% din persoane nu s-au prezentat la doza a doua şi au fost confirmate la peste 28 de zile şi până la 180 de zile de la administrarea primei doze;
- 234 persoane, vaccinate cu o singură doză, au fost pozitive la 180 de zile de la administrare. (* procent cumulat)
În perioada 27 decembrie 2020-30 septembrie 2021, la un număr de 527 de persoane (1.82% din totalul persoanelor care au avut un test pozitiv de infecţie cu virusul SARS-CoV-2, după administrarea primei doze de vaccin) a survenit decesul. Dintre acestea, 412 (78.18%) erau vaccinate cu Pfizer, 53 (10.06%) cu Moderna, 39 (7.41%) cu Astra Zeneca şi 23 (4.35%) cu Johnson&Johnson.

Confirmare după doza 2, perioada 27 decembrie 2020-30 septembrie 2021

În perioada 27 decembrie 2020-30 septembrie 2021, un număr de 38.604 persoane (0.84% din totalul persoanelor vaccinate cu doza 2) au avut un test pozitiv de infecţie cu virusul SARS-CoV-2, după administrarea celei de a doua doze* de vaccin.
83.28% dintre acestea au fost vaccinate cu Pfizer Biontech, 4.92% au fost vaccinate cu Moderna şi 11.80% cu Astra Zeneca. (* vaccinarea completă cu vaccinul Johnson&Johnson presupune administrarea unei singure doze)
Timpul scurs de la data vaccinării cu a doua doză până la data confirmării arată că:
- 7.15% din persoane au fost confirmate în prima luna de la vaccinare;
- 12.02%* din persoane au fost confirmate în primele 2 luni de la vaccinare;
- 17.36%* din persoane au fost confirmate în primele 3 luni de la vaccinare;
- 29.40%* din persoane au fost confirmate în primele 4 luni de la vaccinare;
- 52.43% din persoane au fost confirmate în primele 5 luni de la vaccinare;
- 71.29% din persoane au fost confirmate în primele 6 luni de la vaccinare;
- 27.93% din persoane (10.783 cazuri) au fost confirmate la peste 180 de zile de la administrarea celei de-a doua doze. (* procent cumulat)
Mediana timpului scurs de la administrarea celei de-a doua doze până la data confirmării a fost de 146 zile.
În perioada 27 decembrie 2020-30 septembrie 2021, la un număr de 293 de persoane (0.76% din totalul persoanelor care au avut un test pozitiv de infecţie cu virusul SARS-CoV-2, după administrarea celei de a doua doze de vaccin) a survenit decesul. Dintre acestea, 253 (86.35%) erau vaccinate cu Pfizer, 25 (8.53%) cu Moderna, iar 15 (5.12%) cu Astra Zeneca.
În intervalul 01-30 septembrie 2021, 24.39% din totalul persoanelor confirmate cu infecţie SARS-CoV-2 în luna septembrie erau persoane vaccinate.
Niciunul din decese nu s-a datorat vaccinării.

Publicat în National

Un procent de 69% dintre utilizatorii de internet din România preferă să ţină minte parolele la conturile online, în timp ce doar unul din trei optează pentru completarea automată, iar un sfert şi le scriu pe hârtie, arată un nou studiu Bitdefender.
Conform sursei citate, doar 18% preferă să folosească o aplicaţie care administrează parole, în timp ce unul din şase le stochează într-un fişier text de pe dispozitiv.
Studiul mai arată că un utilizator are în medie opt conturi online, cele mai folosite fiind Facebook, Whatsapp şi Yahoo. Doar 43% dintre respondenţi au declarat că folosesc câte o parolă diferită pentru fiecare cont deţinut, o treime refolosesc anumite parole de la un cont la altul, iar 21% declară că au aceeaşi parolă indiferent de platforma online.
"Faptul că majoritatea oamenilor preferă să memoreze parolele indică de fapt că cel mai probabil au un număr mic de parole, dacă nu chiar una singură, pe care le rulează pe toate conturile. Cum numărul mediu de conturi pe care le folosim zilnic este tot mai mare, memorarea unor parole complexe şi diferite pentru fiecare cont este dificilă, dacă nu imposibilă", a declarat Silviu Stahie, specialist în securitate informatică la Bitdefender, conform unui comunicat remis, marţi, Agerpres.

Amprenta digitală sau recunoaşterea facială

Ca măsuri minime de siguranţă, specialiştii în securitate informatică recomandă folosirea funcţionalităţilor de generare automată de parole pe care le oferă browserele de internet, alături de opţiunea de memorare automată a acestora. În cazul celor care folosesc preponderent dispozitive mobile şi doresc o experienţă de utilizare mai simplă, parolele complexe pot fi uşor înlocuite de autentificarea prin elemente biometrice, precum amprenta digitală sau recunoaşterea facială.
Potrivit specialiştilor, o parolă puternică are un număr ridicat de caractere, nu conţine numele de utilizator al contului, numele şi prenumele real sau numele companiei, nu conţine un singur cuvânt, diferă semnificativ faţă de parolele altor conturi şi conţine majuscule, cifre şi caractere speciale.
Pentru a ţine mai uşor parola, ei recomandă să se folosească propoziţii (de exemplu poate fi stabilit un trunchi comun pentru parole, iar ultimul cuvânt din propoziţie să fie numele platformei la care se realizează logarea), să se înlocuiască literele cu cifre asemănătoare (de exemplu, parola poate avea o structură de genului AnaAr3mer3facebOOk!, AnaAr3mer3g00gl3!) şi să fie actualizată parola regulat, mai ales în situaţia în care aceasta a fost compromisă.
Studiul iSense Solutions a fost realizat online la comanda Bitdefender în vara anului 2021 pe un eşantion reprezentativ de 1.081 respondenţi din România, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani. Marja de eroare este de plus/minus 3%.

400 de noi ameninţări informatice în fiecare minut

Bitdefender este un lider recunoscut în domeniul securităţii IT, care oferă soluţii superioare de prevenţie, detecţie şi răspuns la incidente de securitate cibernetică. Milioane de sisteme folosite de oameni, companii şi instituţii guvernamentale sunt protejate de soluţiile companiei.
Ca urmare a investiţiilor susţinute în cercetare şi dezvoltare, laboratoarele Bitdefender descoperă 400 de noi ameninţări informatice în fiecare minut şi validează zilnic 30 de miliarde de interogări privind ameninţările.
Compania a inovat constant în domenii precum antimalware, Internetul Lucrurilor, analiză comportamentală şi inteligenţă artificială, iar tehnologiile Bitdefender sunt licenţiate către peste 150 dintre cele mai cunoscute branduri de securitate din lume. Fondată în 2001, compania Bitdefender are clienţi în 170 de ţări şi birouri pe toate continentele.

Publicat în Mozaic
Pagina 1 din 5