După o perioadă extrem de dificilă cauzată de pandemia de COVID-19, deşi piaţa muncii din România este în căutare de angajaţi, românii au început din nou să caute locuri de muncă în străinătate, mai atractive din punct de vedere salarial. Cele mai căutate destinaţii sunt în continuare, în ordinea preferinţelor: Olanda, Germania, Franţa, Belgia.
Totuşi, românii aflaţi în căutarea unui loc de muncă în străinătate pot deveni vulnerabili în demersul lor şi pot ajunge în situaţii cu consecinţe negative asupra siguranţei şi integrităţii lor, situaţii de trafic de persoane în scopul exploatării prin muncă.
„Cel mai sigur este ca românii să apeleze la o agenţie de recrutare acreditată, este simplu şi nu îi costă nimic”, a declarat Ovidiu Neculaescu, senior recruiter la All EU Recruitment.
Pentru ca totul să fie legal şi fără riscuri, românii trebuie urmeze câţiva paşi:
- Să verifice dacă agenţia este autorizată de ITM pentru desfăşurarea activităţii de plasare a forţei de muncă accesând website-ul ITM din localitatea unde îşi are sediul agenţia. De exemplu: https://www.inspectiamuncii.ro/web/itm-galati/societati-plasare-forta-de-munca-in-strainatate. Autorizaţia vine la pachet cu obligaţii. Agenţiile de plasare a forţei de muncă trebuie să respecte Legea nr. 156/2000, cu modificările ulterioare, privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate. Legea impune agenţiilor o serie de obligaţii tocmai pentru a elimina riscurile menţionate mai sus. Neîndeplinirea acestor obligaţii aduce, în consecinţă, sancţiuni dure.
- Să furnizeze agenţiei un CV detaliat cu toate informaţiile privind experienţa profesională, scrisori de recomandare de la foşti angajatori, certificate de calificare, autorizări şi/sau orice alte informaţii/documente relevante.
- Să îşi dea acordul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal.
- Să încheie cu agenţia un contract de mediere. Modelul acestui contract este stabilit prin lege şi poate fi verificat tot pe website-ul ITM.
- Să primească de la agenţie o ofertă fermă cu toate informaţiile privind locul de muncă, salariul, programul de lucru etc.
- Să primească informaţii privind documentele necesare, condiţiile speciale de intrare în statul de destinaţie, regulile speciale care trebuie respectate, în condiţiile existenţei unui risc epidemiologic.
- Să primească de la agenţie contractul de muncă tradus în limba română.
„Este foarte important ca românii să ştie că este interzisă prin lege interpunerea de intermediari între agenţie, persoana mediată şi angajatorul străin. De asemenea, este interzisă perceperea de comisioane, tarife sau orice taxe de la candidaţi”, a mai spus Ovidiu Neculaescu.

Publicat în National

Începând de joi, 27 mai, cetăţenii români care vin din România sunt autorizaţi să intre în Bulgaria prin toate punctele de trecere a frontierei fără a li se mai cere să prezinte un test PCR sau antigen negativ la virusul SARS-CoV-2, un certificat de vaccinare împotriva COVID-19 sau un document care să ateste că s-au vindecat de boală, se precizează într-un ordin emis de ministrul sănătăţii, Stoicio Kaţarov, transmite joi BTA, citând un comunicat al ministerului de resort.
Acelaşi ordin impune o interdicţie temporară pentru sosirile din India, Bangladesh, Nepal, Myanmar, Bhutan, Sri Lanka, Pakistan, Maldive, Brazilia şi ţări şi teritorii din Africa. Interdicţia nu li se aplică cetăţenilor bulgari, rezidenţilor permanenţi sau deţinătorilor de permise de şedere pe termen lung şi nici membrilor lor de familie. Aceştia din urmă vor fi obligaţi să intre zece zile în carantină după sosirea în Bulgaria, se menţionează în ordinul ministerial. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, cere Guvernului să îi respecte pe toţi acei români care au dreptul la racordare gratuită la reţelele de gaze naturale şi energie electrică, aşa cum prevede legea. „Există un angajament clar la nivel european pentru susţinerea consumatorilor vulnerabili în UE. Guvernele PSD au acţionat constant în acest sens, dovadă şi legislaţia pe care am promovat-o şi de care beneficiază acum românii. Un guvern care se prevalează de afluxul de cereri de racordare pentru a se gândi la limitarea accesului la gaze şi electricitate în funcţie de consum trădează un cinism, încălcarea directivelor europene si lipsă de viziune economică revoltătoare. Iar dacă e în pană de soluţii coaliţia de guvernare, să ia exemplul altor state europene: Franţa, Germania, Austria, Spania, Irlanda sau Grecia”, a declarat Dan Nica.

„Măsurile de sprijin pentru consumatorii vulnerabili reprezintă o prioritate în Franţa şi în Germania. În Austria, gospodăriile cu venituri reduse nu trebuie să plătească taxa pentru energia electrică ecologică, în vreme ce în Grecia legea privind comunităţile energetice prevede sprijin pentru consumatorii vulnerabili. În Spania, Strategia naţională pentru sprijinirea consumatorilor vulnerabili, aprobată în 2019, cuprinde dispoziţii pentru abordarea tuturor dimensiunilor pentru sprijinirea acestora într-un mod integrat”, a precizat Dan Nica.

Liderul europarlamentarilor PSD a solicitat Ministerului Energiei să pună urgent în aplicare prevederile directivelor europene pentru a nu declanşa infringementul împotriva României. „Consumatorii au dreptul la racordare la gaze şi electricitate. Cât despre consumatorii industriali, ar fi de-a dreptul penibil să vedem un guvern care privează companiile de acces la reţeaua de gaze. Îi recomand ministrului Energiei, Virgil Popescu, să citească textul Directivei UE 2019/944 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi Recomandarea Comisiei Europene din octombrie 2020”, a subliniat eurodeputatul Dan Nica.

Publicat în Politica

Dan Nica, liderul europarlamentarilor PSD, a obţinut suportul Parlamentului European pentru stoparea discriminării cetăţenilor români din Marea Britanie, obligaţi după Brexit să plătească o taxă de 55 lire sterline pentru a obţine viza de lucrători sezonieri – măsură suplimentară faţă de condiţiile impuse cetăţenilor altor state membre ale UE.
Amendamentul iniţiat de Dan Nica la Acordul comercial şi de cooperare UE – Marea Britanie „condamnă tratamentul discriminatoriu aplicat cetăţenilor din unele ţări ale UE (din Bulgaria, Estonia, Lituania, România şi Slovenia), care nu beneficiază de aceeaşi taxă pentru vize ca cea aplicată de Regatul Unit cetăţenilor din celelalte 22 de state membre ale UE în ceea ce priveşte taxele pentru vize de muncă şi certificatele de garanţie”.
„Este inadmisibil modul în care guvernul britanic a decis această taxă discriminatorie, contrară Cartei Sociale Europene, care a fost ratificată de România în 1999. Pretextul formal stă într-o interpretare restrictivă a Londrei faţă de procedura semnării tratatului respectiv de către ţara noastră şi alte patru state est-europene. Cer Guvernului României să acţioneze, la rândul său, mult mai ferm pentru eliminarea acestei măsuri jignitoare aplicate cetăţenilor români”, a declarat Dan Nica.
Propunerea Delegaţiei PSD din Parlamentul European a coagulat suportul europarlamentarilor din toate delegaţiile naţionale şi toate grupurile politice, fiind votată cu o largă majoritate de către forul europarlamentar în sesiunea plenară.
Demersul se înscrie în seria eforturilor liderului PSD, încă de la începutul acestui an, de a soluţiona această situaţie, inclusiv prin discuţii la nivel înalt cu Comisia Europeană în acest sens.

Publicat în Mapamond

Românii care doresc să muncească în Marea Britanie trebuie să ştie că orarul de muncă legal în UK este de 48 de ore săptămânal. În cazul în care lucrătorul acceptă să muncească mai mult, angajatorul trebuie să înregistreze şi să plătească orele de muncă suplimentare.
În domeniul agriculturii, se plăteşte cel puţin salariul minim naţional, care se modifică în fiecare an la data de 1 aprilie. Pentru perioada 2020/2021 este de 8,72 GBP/oră.
Pentru categoria tinerilor cu vârste cuprinse între 21 – 24 de ani, salariul minim este de 8,20 GBP/oră, iar pentru categoria tinerilor cu vârste cuprinse între 18 -24 de ani salariul minim este de 6,45 GBP/oră (6,15 GBP/oră pentru anul 2019).

Publicat în Mapamond

În România există peste 26 milioane de conexiuni mobile, 135.6% raportat la populaţia ţării, iar 97% dintre români utilizează un smartphone, potrivit raportului Hootsuite: DIGITAL 2021 despre situaţia mediului digital la nivel global, dar şi aplicat pe fiecare ţară în parte. Dar care sunt telefoanele preferate de români şi pentru ce perioadă de timp le utilizează aceştia?

Conform unui sondaj* online derulat pe website-ul Telekom Romania, în perioada 10-11 martie 2021, la care au participat 9.905 respondenţi, brandul de telefoane mobile utilizat de majoritatea clienţilor Telekom este Samsung, care a înregistrat peste jumătate din totalul opţiunilor exprimate (58,5%).

Pe poziţia a doua se află Huawei, cu un procent de 20,9%, urmat de Apple cu 9,7% dintre preferinţe şi Xiaomi cu 4,2% voturi.

La categoria „Alte branduri de telefoane utilizate”, care a înregistrat un procent de 6,7%, clienţii Telekom au indicat Nokia, Motorola, Oppo, HTC, LG, Allview, Asus, iHunt, Sony, Alcatel, Lenovo.

Când vine vorba de perioada de utilizare a dispozitivelor mobile, peste 40% dintre respondenţi au precizat că deţin actualul telefon de doi ani sau mai mult. Frecvenţa cu care apar noi modele de telefoane, atractivitatea noilor funcţionalităţi, dar şi ofertele producătorilor şi operatorilor ar putea fi principalii factori care stau la baza deciziei de a achiziţiona un nou dispozitiv.

*Telekom Romania a derulat un sondaj online, anonim, în perioada 10-11 martie 2021, la care participarea a fost deschisă oricărui vizitator al website-ului www.telekom.ro, fără nicio cerinţă de identificare a persoanei, locaţiei, vârstei sau oricărui alt indicator demografic, care să ofere o indicaţie de eşantion reprezentativ.

Telekom Romania lucrează în permanenţă la îmbunătăţirea atât a ofertei de produse şi servicii, cât şi a website-ului pentru a veni în întâmpinarea preferinţelor clienţilor şi consumatorilor români.

Publicat în National

Dan Nica, liderul europarlamentarilor PSD, a declarat că prelungirea cu zece ani a Regulamentului european privind roamingul va permite românilor care călătoresc şi muncesc în UE să plătească preţuri româneşti pentru apelurile în roaming, trimiterea de SMS şi utilizarea datelor de internet. „Susţin decizia Comisiei Europene de a prelungi Regulamentul, ale cărui prevederi avantajoase în materie de roaming ar fi expirat la 30 iunie 2022. Încetarea taxării în roaming, în 2017, este una din marile realizări ale UE şi trebuie să continuăm această poveste de succes, care elimină barierele în calea comunicării şi mobilităţii“, a subliniat Dan Nica.

În calitate de coordonator al eurodeputaţilor grupului S&D din Comisia pentru Industrie, Energie, Inovare şi Cercetare a Parlamentului European, Dan Nica a fost unul din promotorii prelungirii avantajelor pentru cetăţenii europeni ce beneficiază de roaming. „Noua propunere de regulament reduce şi mai mult preţurile, fapt ce ne pregăteşte pentru momentul post-pandemie, în care cetăţenii vor reîncepe să călătorească şi să lucreze în străinătate. Accesul consumatorilor europeni la infrastructura de bandă largă fără fir, de înaltă performanţă şi la preţuri accesibile, în întreaga UE, este o necesitate“, a precizat Dan Nica. Europarlamentarul PSD a menţionat că numărul de apeluri telefonice efectuate în roaming s-a triplat după 2017, în UE, iar volumul datelor utilizate în străinătate a crescut de 12 ori după eliminarea taxelor suplimentare.

Publicat în Politica

Pe 24 februarie, în ţara noastră este marcată sărbătoarea populară Dragobete, un moment bazat pe numeroase tradiţii, care parcă în ultimii ani a început să „pălească” în faţa mult mai comercialei sărbători de „Valentine’s Day”.
În esenţă, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei şi cumnat cu eroul vegetaţional Lăzărică, o divinitate mitologică a dragostei similară lui Eros (la greci) sau Cupidon (la romani), un fecior chipeş, iubăreţ şi năvalnic, dar şi plin de bună dispoziţie, care potrivit tradiţiilor dacice era un fel de „naş cosmic”, care oficia la începutul primăverii nunta tuturor animalelor. De aici s-a păstrat ideea că de Dragobete, oamenii – băieţi şi fete – se întâlnesc pentru ca iubirea lor sa ţină tot anul, precum a păsărilor (care potrivit mitologiei sunt mesagerii zeilor) ce se „logodesc”, iar Dragobete a devenit protectorul tinerilor în general şi al îndrăgostiţilor în special.
Conform altor opinii, etimologia acestei sărbători populare îşi are originea în „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă celebrată pe 23 februarie, care în limba slavă se numeşte Glavo-Obretenia. Se spune că românii au adoptat această sărbătoare încă din Evul mediu, sub diverse denumiri – „Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete”, pentru ca în vremurile mai recente, în sudul şi sud-estul României să fie adoptată sub denumirea de Dragobete.
Este interesantă şi o legendă din comuna Albeni, potrivit căreia „Dragobete Iovan era fiul Babei Dochia, o fiinţă, parte omenească şi parte îngerească, un june frumos şi nemuritor, care umblă în lume ca şi Sântoaderii şi Rusalele, dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme şi fărădelegi”.
Cunoscută şi sub alte denumiri – Ziua Îndrăgostiţilor, Cap de primăvară, Logodnicul Păsărilor, Sânt Ion de primăvară, Dragomiru-Florea, Năvalnicul sau Granguru’ – Dragobetele era la origini o sărbătoare care se ţinea cândva în jurul datei de 1 martie, în mai multe zone din ţară fiind stabilită pentru data de 24 februarie. Pe vremuri februarie era considerată lună de primăvară, iar data de 24 simboliza începutul anului agricol, iar conform unor tradiţii, aceasta era „ziua ieşirii ursului din bârlog”.
Până în ziua de astăzi 24 februarie a rămas cu semnificaţia trezirii naturii, a păsărilor care încep să îşi caute cuiburi, a oamenilor care rezonează cu trezirea naturii la viaţă.
Există şi nenumărate tradiţii, unele aparte, legate de Dragobete, care încă se mai păstrează în multe zone ale ţării.
Una dintre acestea spune că dacă vremea e frumoasă, tinerii merg în pădure pentru a culege primele flori ale primăverii, iar la întoarcerea înspre sat, fetele sunt alergate de băieţi – obicei denumit „zburătorit” şi, dacă îi simpatizează, se lasă prinse de către aceştia. Împreunarea se celebrează printr-un sărut (adică „Dragobetele sărută fetele !”), semn al logodnei simbolice, iar dacă tinerii respectă acest obicei, se vor bucura tot anul de belşug şi vor fi ocoliţi de febră şi alte boli. În schimb, dacă tradiţia nu este respectată, ei nu vor avea deloc parte de iubire până la Dragobetele viitor. În fapt, tradiţia logodnei simbolice de Dragobete stă la originea a nenumărate logodne serioase urmate de căsătorii fericite, lucruri care, iată, îşi găsesc izvorul în tradiţiile strămoşeşti. Acesta este un moment interesant şi pentru întreaga comunitate locală, în unele zone logodnele simbolice din această zi fiind un adevărat „barometru” al invitaţiilor de nuntă pe care vecinii le vor primi în perioada următoare.
Caracterul mitologic de tânăr binedispus al lui Dragobete stă la originea petrecerilor care se ţin în această zi (nu cele consumiste din zilele noastre), de la care, potrivit tradiţiei pornesc viitoare cereri în căsătorie...
De obicei în după-amiaza de Dragobete are loc petrecerea, unde cei singuri, dar şi cuplurile, dansează, cântă şi se simt bine, având în vedere credinţa că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care nu au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche până la următoarea sărbătoare de 24 februarie.
Primele flori ale primăverii culese în această zi sunt viorelele şi tămâioasa, pe care fetele le păstrează la icoane, fiind folosite apoi în diverse ritualuri legate de invocarea dragostei.
Un alt obicei ţinut în această zi arată că fetele necăsătorite şi cele proaspăt căsătorite apelează la ritualuri pentru a-şi păstra frumuseţea, astfel că acestea strâng zăpada rămasă de Dragobete – care potrivit tradiţiei este „născută din surâsul zânelor” – şi se spală de-a lungul anului cu apa rezultată prin topire, deoarece se crede că aceasta are puteri mistice şi că le va conserva tinereţea. În lipsa zăpezii, mai ales în zonele în care Dragobetele se sărbătoreşte în martie, fetele adună apă de ploaie sau de izvor pentru spălatul părului. În unele părţi ale ţării, fetele îşi pun busuioc sfinţit sub pernă în ajunul Dragobetelui – similar obiceiului din noaptea de Bobotează, existând credinţa că astfel îşi vor visa alesul.
În mediul rural există o mare atenţie acordată în această zi animalelor, acestea fiind hrănite cu cea mai bună mâncare, iar sacrificarea lor fiind cu desăvârşire interzisă.
Se mai spune că dacă verşi lacrimi de Dragobete, vei avea necazuri şi supărări pe tot parcursul anului, iar remediul nu poate fi găsit decât abia la Dragobetele următor. Un alt obicei spune că pentru a avea noroc în tot anul, e obligatoriu ca în această zi băieţii să nu necăjească fetele şi să nu se certe cu ele sub nicio formă.
Interesant este faptul că deşi conform tradiţiilor, muncile câmpului sunt cu desăvârşire interzise în această zi, curăţenia în gospodării este chiar indicată, fiindcă se crede că gospodinele vor avea acelaşi spor şi în restul anului.

Cum a ajuns simbolul inimii să reprezinte dragostea

Originile istorice ale inimii sunt greu de stabilit. Unii consideră că pictograma simbol a derivat de la forma frunzelor de iederă, care sunt asociate cu fidelitatea, în timp ce alţii susţin că este modelat după sâni, fese sau alte părţi ale anatomiei umane.
Cea mai neobişnuită este Teoria Silphium, o specie de fenicul gigant, care creştea odată pe coasta Africii de Nord, în apropiere de colonia grecească din Cyrene. Grecii antici şi romanii utilizau silphiumul atât ca pe o aromă alimentară, cât şi ca pe un medicament minune, asemenea siropului pentru tuse, fiind faimos însă şi pentru capacităţile sale deosebite de contracepţie. Scriitorii şi poeţii antici apreciau planta pentru puterile sale contraceptive. Silphiumul devenise atât de popular încât a ajuns să fie cultivat pe suprafeţe extinse la sfârşitul secolului I d.Hr. Păstăile Silphiumului seamănă izbitor cu simbolul inimii moderne, fiind asociat de multe ori cu dragostea şi sexul, ceea ce a dus la popularizarea acestui simbol. Oraşul antic Cirene, care s-a îmbogăţit din comerţul cu silphium, a pus forma inimii pe banii emişi.
În timp ce Teoria Silphium este convingătoare, există cercetători care susţin că simbolul îşi are rădăcinile în scrierile lui Galen şi ale filosofului Aristotel, care au descris inima omului ca având trei camere, cu o adâncitură mică în mijloc. Conform acestei teorii, forma de inimă s-ar fi putut naşte atunci când artişti şi oameni de ştiinţă din Evul Mediu au încercat să reprezinte unele texte medicale antice. În secolul al XIV-lea, de exemplu, fizicianul italian Guido da Vigevano a făcut o serie de desene anatomice cu o inimă care se aseamănă mult cu cea descrisă de Aristotel. Având în vedere că inima omului a fost mult timp asociată cu emoţii şi plăcere, forma a fost în cele din urmă recunoscută ca un simbol al romantismului şi dragostei medievale.
Simbolul a devenit deosebit de popular în timpul Renaşterii, când a fost utilizat în arta religioasă, ilustrând inima lui Hristos, dar şi când a fost introdus ca unul dintre cele patru simboluri din cărţile de joc. În secolele XVIII şi XIX, simbolul inimii a devenit un motiv recurent în notiţele de dragoste şi felicitările de Ziua Îndrăgostiţilor.

Publicat în Mozaic

Parcul auto naţional din România însuma, la sfârşitul anului 2015, aproximativ 6,60 milioane de unităţi, în creştere cu 5,27% faţă de perioada similară a anului precedent, când număra 6,27 milioane de exemplare, arată datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).
Potrivit statisticii, din totalul celor 6.600.325 de vehicule care circulau pe drumurile naţionale la finele anului trecut, 1,19 milioane erau înregistrate în Bucureşti, din care 956.664 erau autoturisme.
De asemenea, aproximativ 5,15 milioane de unităţi erau încadrate în categoria autoturismelor, în creştere cu 5,04%, comparativ cu anul 2014, când erau consemnate 4,9 milioane de autoturisme.
În plus, din numărul total de autoturisme înregistrat la finele anului 2015, circa 2,56 milioane aveau o vechime mai mare de 12 ani, în scădere cu 12,31% în comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul 2014. Totodată, 3,48 milioane de autoturisme aveau motoare pe benzină iar 1,90 milioane de unităţi pe motorină.
Conform sursei citate, aproximativ 1,89 de milioane de vehicule cuprinse în parcul auto naţional erau încadrate la o vechime cuprinsă între 6-10 ani, în timp ce 1,76 milioane de unităţi aveau un grad de uzură între 11-15 ani. În acelaşi timp, aproximativ 1,20 milioane de maşini erau mai vechi de 20 de ani.
Datele DRPCIV relevă faptul că, din totalul celor 5,15 milioane de autoturisme înmatriculate în România, 302.054 de exemplare se încadrau la o vechime de 0-2 ani, mai multe cu 52,7% faţă de datele publicate la finalul anului 2014, când erau consemnate 197.741 de unităţi.
În plus, la nivel general, 3,484 milioane de români au preferat maşinile Diesel, iar 2,760 milioane cele pe benzină.

Publicat în Economie
Vineri, 20 Noiembrie 2015 00:00

Fumatul, un viciu „greu de răpus”

 Ziua Naţională fără Tutun este celebrată anul aceasta în data de 20 noiembrie 2015. Direcţia de Sănătate Publică Galaţi  a anunţat că în perioada 15 noiembrie - 30 noiembrie 2015 se va desfăşura Campania „Învinge dependenţa de tutun! Recâştigă-ţi sănătatea!”. Scopul acestei campanii este de a oferi cadrul informării şi sensibilizării populaţiei cu privire la riscurile generate de consumul de tutun, precum şi a populaţiei nefumătoare cu privire la riscurile la care se supune prin inhalarea fumului de ţigară - aşa numitul „fumat pasiv” -, alături de încurajarea acesteia din urmă de a-şi solicita dreptul la un aer fără fum de ţigară, prin respectarea prevederilor legale în vigoare. „Fumatul reprezintă şi principala cauză a apariţei bronhopneumoniei  cronice obstructive, o boală extrem de severă care are deseori consecinţe letale. Campania derulată acum are ca obiective informarea şi  conştientizarea populaţiei asupra riscurilor asociate consumului de tutun, creşterea numărului de persoane care nu încep să fumeze şi a celor care renunţă la fumat, precum şi protecţia faţă de expunerea la fumul de tutun”, a precizat dr. Valentin Boldea, de la DSP Galaţi. 

În România se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de Pneumologie. Totodată, studiile au arătat că 89%dintre fumătorii din ţara noastră şi-ar dori să reducă numărul ţigărilor sau să renunţe complet la fumat. Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, asigură coordonarea la nivel naţional a acestei campanii.

 

Românii fumează mai mult decât ceilalţi europeni

 

Un studiu  publicat de Comisia Europeană în 2014 indică o prevalenţă a fumatului în populaţia generală din România de 27%, faţă de media Europeană de 26%. 13% au obişnuit să fumeze însă au renunţat, în timp ce la nivelul UE 20% au făcut asta, iar 60% nu au fumat niciodată (54% la nivel UE). Referitor la utilizarea ţigărilor electronice, 92% dintre români nu le-au utilizat niciodată, 6% au încercat, 2% le-au utilizat pentru un timp, însă nu sunt utilizate în mod curent. Conform datelor prezentate de Eurobarometru, 58% dintre români au încercat să renunţe la fumat, foarte aproape de media UE, de 59%. Referitor la expunerea la fumul de ţigară în spaţii închise, 59% dintre români declară că au fost expuşi la fumul de ţigară în locaţii cum ar fi restaurantele (la nivel UE 12%) şi 80% în locaţii precum barurile. 

 

Femeile cu facultate, risc major 

 

Femeile cu studii superioare sunt categoria care, paradoxal, este mai expusă riscului de a fuma decât cele fără studii. Chiar dacă mai multe ţigări fumează femeile cu educaţie şi condiţii materiale modeste, tot cele cu studii superioare sunt numeric mai multe. De asemenea, 15% dintre foştii fumători susţin că au renunţat la fumat în ultimul an. Ca metode utilizate pentru renunţarea la fumat, 94% dintre foştii fumători au afirmat că au renunţat brusc, printr-un efort de voinţă. Reducerea treptată a numărului de ţigări a fost utilizată ca metodă de renunţare la fumat de doar 5% dintre foştii fumători. „Grupa de vârstă 18 - 25 de ani manifestă rezistenţa cea mai mare la măsurile anti-fumat. Interzicerea fumatului în locaţii frecventate de aceştia, baruri şi spaţiile deschise ale universităţilor, cât şi în maşina personală sau pe stradă, sunt propuneri care se bucură de o susţinere de până la 30% în cazul barurilor şi 46% în cazul spaţiilor deschise din universităţi", arată cercetarea realizată de Centrul de Marketing şi Prognoză Socială la solicitarea Asociaţiei React. 

Publicat în Știrea zilei
Pagina 1 din 3