Certificatul verde Covid-19 care atestă vaccinarea, testarea sau trecerea prin boală a unei persoane va fi necesar în localităţile care au o incidenţă de infecţii cu coronavirus între 3 şi 6 la mia de locuitori pentru localuri, restaurante, evenimente publice şi private, concerte, spectacole, piscine.

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat în şedinţa de astăzi, 16 septembrie 2021, Hotărârea numărul 70 prin care se propune stabilirea unor măsuri necesar a fi aplicate în contextul pandemiei de COVID-19.

Principalele modificări propuse vizează:

a) Permiterea desfăşurării unor activităţi din anumite domenii economice, dacă incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori şi mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori, doar pentru persoanele vaccinate, testate sau trecute prin boală, astfel:

- Competiţiile sportive organizate în spaţii închise sau deschise, se pot desfăşura cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, cu purtarea măştii de protecţie şi asigurarea unei distanţe de minimum 1 metru între spectatori;

- Activitatea în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte se pot desfăşura cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, cu purtarea măştii de protecţie;

- Organizarea şi desfăşurarea în spaţii deschise a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale poate fi realizată cu participarea a cel mult 1.000 de spectatori, cu purtarea măştii de protecţie;

- Evenimentele private în spaţii închise (nunţi, botezuri), în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente se pot desfăşura cu participarea a maximum 200 de persoane, cu asigurarea unei suprafeţe de min 2 mp pentru fiecare persoană;

- Organizarea de cursuri de instruire şi workshop-uri poate fi realizată cu participarea unui număr de maximum 150 de persoane în spaţii închise, respectiv maximum 200 de persoane în spaţii deschise, cu purtarea măştii de protecţie şi asigurarea unei suprafeţe de min 2 mp pentru fiecare persoană;

- Organizarea de conferinţe în spaţii închise poate fi realizată cu participarea unui număr de maximum 150 de persoane, cu purtarea măştii de protecţie şi asigurarea unei suprafeţe de min 2 mp pentru fiecare persoană;

- Organizarea de mitinguri şi demonstraţii poate fi realizată cu participarea unui număr de maximum 100 de persoane, cu respectarea anumitor măsuri:

- Activitatea restaurantelor şi cafenelelor, în spaţii închise, se poate desfăşura în intervalul orar 0500-0200 până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului;

- Activitatea sălilor de sport/fitness în spaţii închise, poate fi realizată cu participarea persoanelor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei suprafeţe de min 7 mp pentru fiecare persoană;

- Activitatea operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc poate fi realizată cu participarea persoanelor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului;

- Activitatea operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spaţii închise poate fi realizată în intervalul orar 0500-2400 până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului;

- Activitatea piscinelor interioare poate fi realizată până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului.

b) Permiterea desfăşurării unor activităţi din anumite domenii economice, dacă incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori şi mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori, doar pentru persoanele vaccinate, astfel:

- Activitatea în baruri, cluburi şi discoteci poate fi realizată în intervalul orar 0500-0200 până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului;

- Activitatea sălilor de jocuri poate fi realizată în intervalul orar 0500-0200 până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului. (sursa digi24.ro)

Publicat în National

Poliţia Municipiului Tecuci a fost sesizată telefonic, în cursul zilei de astăzi, în jurul orei 12.00, de reprezentantul unei firme de pază şi protecţie, cu privire la faptul că lucrătorii acesteia au fost solicitaţi să intervină la un local de alimentaţie publică, de pe Bulevardul Victoriei, din municipiul Tecuci, unde un bărbat se manifesta violent. La faţa locului a intervenit un echipaj de politie, persoana în cauză fiind imobilizată, încătuşată şi, întrucât era agitată, a fost condusă la Spitalul de Psihiatrie. În urma verificărilor, s-a stabilit că este vorba despre un bărbat, de 33 de ani, din municipiul Tecuci, acesta urmând a fi sancţionat contravenţional pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice. Pe surse, reporterii noştri au aflat că bărbatul e cunoscut consumator de droguri. VEZI VIDEO mai jos! ↓

Publicat în Eveniment

Mâncarea din restaurantele clasice nu este cu mult mai sănătoasă decât preparatele de tip fast-food, potrivit unui nou studiu american, care sugerează faptul că alimentele preparate în propria bucătărie reprezintă cea mai bună metodă pentru a controla eficient caloriile, grăsimile şi glucidele. Potrivit acestui studiu, consumul de alimente preparate în restaurante - indiferent dacă acestea sunt clasice sau de tip fast-food - duce la o creştere a nivelului caloriilor, grăsimilor şi concentraţiei de sare din organism, în comparaţie cu mesele pregătite în propria bucătărie, informează Reuters.

Programele de sănătate publică ar trebui să vizeze comportamentele alimentare generale ale persoanelor care mănâncă în oraş, nu doar pe cele asociate cu restaurantele fast-food, dacă vor să amelioreze cu adevărat felul în care mănâncă populaţia americană, a declarat autorul studiului. Ruopeng An, profesor de sănătate comunitară la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign, spune că oamenii s-au obişnuit să aplice eticheta de "junk food" produselor alimentare servite în restaurantele fast-food. „Însă oamenii nu cunosc prea multe lucruri despre alimentele servite în restaurantele clasice şi nu ştiu dacă acestea sunt mai bune sau mai sănătoase în comparaţie cu preparatele fast-food sau cu alimentele pregătite acasă”, a declarat autorul studiului.

Pentru acest studiu, care a fost publicat în European Journal of Clinical Nutrition, profesorul Ruopeng An a folosit date furnizate de un studiu de amploare naţională - National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES) -, care colectează cu regularitate informaţii despre starea de sănătate şi obiceiurile alimentare de la un eşantion reprezentativ la nivelul populaţiei americane. Peste 18.000 de adulţi au răspuns întrebărilor din acest chestionar şi au precizat alimentele pe care le-au consumat pe durata unui interval de două zile. Aproximativ o treime dintre respondenţi au spus că au mâncat preparate fast-food într-una sau chiar în ambele zile, iar un sfert dintre respondenţi au indicat faptul că au mâncat la un restaurant clasic cel puţin într-una din zilele avute în vedere. În comparaţie cu participanţii la studiu care au mâncat numai acasă, persoanele care au luat masa la un local fast-food au consumat, în medie, 190 de calorii suplimentare pe zi, 11 grame suplimentare de grăsime, 3,5 grame suplimentare de grăsimi saturate, 10 miligrame suplimentare de colesterol şi 300 de grame suplimentare de sare. Participanţii care au luat masa în restaurante clasice au consumat cu 187 de calorii mai mult în fiecare zi, în comparaţie cu aceia care au mâncat acasă. De asemenea, ei au consumat 10 grame suplimentare de grăsimi, 2,5 grame suplimentare de grăsimi saturate, aproape 60 de miligrame suplimentare de colesterol şi peste 400 de grame suplimentare de sare.

Impactul pe care îl are consumul de tip fast-food asupra aportului caloric zilnic a fost cel mai mare în rândul participanţilor cu cel mai scăzut nivel de educaţie, în timp ce participanţii cu venituri medii s-au arătat mai înclinaţi să dobândească aceste calorii suplimentare de la restaurante clasice. De asemenea, participanţii care erau obezi erau mai dispuşi să mănânce la restaurante clasice în comparaţie cu persoanele care aveau o greutate considerată normală sau care erau supraponderale.

Agenţia americană pentru alimente şi medicamente (Food and Drug Administration/ FDA) impune lanţurilor de restaurante care deţin peste 20 de spaţii de servire să menţioneze conţinuturile de calorii şi nutrimente ale preparatelor incluse în meniurile lor. Această regulă nu se aplică însă în cazul restaurantelor clasice independente.

Publicat în Sanatate

Mâncarea din restaurantele clasice nu este cu mult mai sănătoasă decât preparatele de tip fast-food, potrivit unui nou studiu american, care sugerează faptul că alimentele preparate în propria bucătărie reprezintă cea mai bună metodă pentru a controla eficient caloriile, grăsimile şi glucidele. Potrivit acestui studiu, consumul de alimente preparate în restaurante - indiferent dacă acestea sunt clasice sau de tip fast-food - duce la o creştere a nivelului caloriilor, grăsimilor şi concentraţiei de sare din organism, în comparaţie cu mesele pregătite în propria bucătărie, informează Reuters.

Programele de sănătate publică ar trebui să vizeze comportamentele alimentare generale ale persoanelor care mănâncă în oraş, nu doar pe cele asociate cu restaurantele fast-food, dacă vor să amelioreze cu adevărat felul în care mănâncă populaţia americană, a declarat autorul studiului. Ruopeng An, profesor de sănătate comunitară la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign, spune că oamenii s-au obişnuit să aplice eticheta de "junk food" produselor alimentare servite în restaurantele fast-food. „Însă oamenii nu cunosc prea multe lucruri despre alimentele servite în restaurantele clasice şi nu ştiu dacă acestea sunt mai bune sau mai sănătoase în comparaţie cu preparatele fast-food sau cu alimentele pregătite acasă”, a declarat autorul studiului.

Pentru acest studiu, care a fost publicat în European Journal of Clinical Nutrition, profesorul Ruopeng An a folosit date furnizate de un studiu de amploare naţională - National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES) -, care colectează cu regularitate informaţii despre starea de sănătate şi obiceiurile alimentare de la un eşantion reprezentativ la nivelul populaţiei americane. Peste 18.000 de adulţi au răspuns întrebărilor din acest chestionar şi au precizat alimentele pe care le-au consumat pe durata unui interval de două zile. Aproximativ o treime dintre respondenţi au spus că au mâncat preparate fast-food într-una sau chiar în ambele zile, iar un sfert dintre respondenţi au indicat faptul că au mâncat la un restaurant clasic cel puţin într-una din zilele avute în vedere. În comparaţie cu participanţii la studiu care au mâncat numai acasă, persoanele care au luat masa la un local fast-food au consumat, în medie, 190 de calorii suplimentare pe zi, 11 grame suplimentare de grăsime, 3,5 grame suplimentare de grăsimi saturate, 10 miligrame suplimentare de colesterol şi 300 de grame suplimentare de sare. Participanţii care au luat masa în restaurante clasice au consumat cu 187 de calorii mai mult în fiecare zi, în comparaţie cu aceia care au mâncat acasă. De asemenea, ei au consumat 10 grame suplimentare de grăsimi, 2,5 grame suplimentare de grăsimi saturate, aproape 60 de miligrame suplimentare de colesterol şi peste 400 de grame suplimentare de sare.

Impactul pe care îl are consumul de tip fast-food asupra aportului caloric zilnic a fost cel mai mare în rândul participanţilor cu cel mai scăzut nivel de educaţie, în timp ce participanţii cu venituri medii s-au arătat mai înclinaţi să dobândească aceste calorii suplimentare de la restaurante clasice. De asemenea, participanţii care erau obezi erau mai dispuşi să mănânce la restaurante clasice în comparaţie cu persoanele care aveau o greutate considerată normală sau care erau supraponderale.

Agenţia americană pentru alimente şi medicamente (Food and Drug Administration/ FDA) impune lanţurilor de restaurante care deţin peste 20 de spaţii de servire să menţioneze conţinuturile de calorii şi nutrimente ale preparatelor incluse în meniurile lor. Această regulă nu se aplică însă în cazul restaurantelor clasice independente.

Publicat în Sanatate