Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat datele privind cheltuielile partidelor politice provenind din subvenţii pentru luna martie. Pornind de la aceste declaraţii, Exper Forum continuă să publice rapoarte de monitorizare care ilustrează destinaţia banilor publici utilizaţi de cele şapte partide politice care primesc fonduri pentru rezultatele obţinute la locale şi parlamentare în 2020.
Raportul integral pot fi consultate pe site-ul www.expertforum.ro şi pe www.banipartide.ro.
Monitorizarea realizată pentru ianuarie şi februarie a ilustrat faptul că partidele politice au cheltuit cam 1/3 din sumele primite în fiecare lună, cu menţiunea că acestea pot păstra banii de la o lună la alta şi nu trebuie să îi returneze nici la finalul anului, deci raportul este unul orientativ.
Partidele au primit pentru luna martie suma de 11,285,100.38 lei, mai puţin decât în ianuarie şi februarie, când au primit câte 19,843,634.81 lei. Pentru luna aprilie AEP a virat în conturile partidelor 13,695,601.59 lei.
Principalele concluzii:
- Partidele au cheltuit mai mult ca lunile trecute, respectiv 7,8 milioane, comparativ cu 6.8 milioane în ianuarie şi 6.1 milioane în februarie.
- Cu excepţia Pro România toate partidele au cheltuit mai puţin decât au primit. Dacă ne raportăm la sumele primite în martie, PSD a cheltuit aproape toţi banii (95%), USR aproape trei sferturi, iar celelalte partide aproximativ jumătate. PSD a avut cea mai mai creştere la cheltuieli, de la 2.7 milioane de lei în februarie la 4.1 milioane în martie. În schimb cheltuielile Pro România au continuat să scadă.
- Ca în lunile trecute, AUR nu a cheltuit decât pe comisioane bancare.
- Dacă ne uităm la sumele totale cheltuite, procentele sunt similare cu cele din lunile anterioare. Cea mai mare parte din bani, adică 53% s-a alocat către presă şi propagandă. Apoi, partidele cheltuie 18% pe personal şi 10% pe chirii şi utilităţi pentru sedii. PSD rămâne campion la cheltuielile pentru promovare cu 2.6 milioane de lei, urmat de PNL cu 1.3 milioane de lei.
Modul în care cheltuie partidele politice banii ne arată că relativ puţini bani sunt investiţi în dezvoltare. Cea mai mare parte se îndreaptă către achitarea unor servicii pentru reclamă şi personal, iar consultanţa politică, studiile sociologice, plata unor experţi sau orice alte activităţi de dezvoltare nu sunt foarte vizibile în bugetele partidelor plătite din subvenţii. USR este singurul partid care a finanţat lunar studii sociologice, cu aproape 1000 de euro, alte cheltuieli de acest fel fiind înregistrate în ianuarie de PSD şi PNL (aproape jumătate de milion de lei).
Statistici la nivel de partid:
- PSD a cheltuit 65% din bani pentru presă şi propangandă, după cum arătam şi anterior. Personalul a reprezentat 13% din cheltuieli. Pentru consultanţă politică social-democraţii au cheltuit 4% din bani, iar pentru activităţi politice 2%.
- PNL a cheltuit 75% din bani pentru presă şi propagandă, 10% pentru personal şi 6% pentru consultanţă politică.
- USR a cheltuit jumătate din bani pentru personal şi doar 13% pentru propagandă. Chiriile au reprezentat 17% din bani, iar consultanţa politică 3%.
- Pro România rămâne partidul cu cele mai mari cheltuieli pentru sedii, adică 392,214.94 lei, de aproape 10 ori mai mult decât PSD, care are cele mai mici cheltuieli pentru spaţii dintre toate cele şapte partide. Suma e de 2.3 ori mai mare decât alocările din subvenţii pentru martie.
- PMP a cheltuit aproape 60% din bani pentru personal şi o cincime pentru chirii.
- Plus a cheltuit o treime din bani pentru personal, un sfert pentru chirii şi 12% pentru propagandă. Plus şi USR au alocat cele mai multe fonduri pentru onorariile avocaţilor, executorilor şi experţilor, reprezentând 7-8% din banii cheltuiţi.

Publicat în Politica

În proiectul de raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) se arată că noul coronavirus a fost transmis oamenilor de un animal, iar răspândirea sa a început cu cel mult o lună sau două înainte de a fi descoperit, în decembrie 2019. De asemenea, în raport se precizează că un laborator este cea mai puţin probabilă sursă, a concluzionat echipa internaţională comună a OMS.
OMS a lansat marţi raportul final privind investigaţia sa asupra originilor coronavirusului, dar o versiune preliminară a raportului, obţinută de CNN, arată că nu există dovezi care să sugereze că virusul se răspândea înainte de sfârşitul anului 2019.
Raportul oferă patru surse posibile pentru virus, iar scenariul cel mai probabil este prin intermediul unei gazde intermediare, posibil un animal sălbatic capturat şi crescut apoi la o fermă.
Dar ancheta nu a descoperit ce alt animal a fost infectat de un liliac - considerat cea mai probabilă sursă a virusului - şi apoi ar fi putut să-l transmită unui om. „Posibila gazdă intermediară a SARS-CoV-2 rămâne necunoscută”, arată documentul.
Următoarea ipoteză este transmiterea directă de la unul dintre animalele despre care se ştie că poartă un coronavirus similar, cum ar fi un liliac sau un pangolin.
Raportul constată că este posibilă, dar nu probabilă, transmiterea prin intermediul alimentelor congelate sau refrigerate şi, cel mai puţin probabil, o eliberare accidentală de laborator.
Cercetători independenţi spun asta de luni de zile. Testarea genomică a virusului arată că acesta nu a fost proiectat într-un laborator, ci a fost transmis natural de animale - la fel ca şi virusul SARS care a infectat 8.000 de persoane la nivel global în 2002-2004 înainte de a fi oprit.
Alimentele congelate nu sunt, de asemenea, o sursă probabilă, arată raportul. „Nu există dovezi concludente pentru transmiterea SARS-CoV-2 pe cale alimentară, iar probabilitatea unei contaminări în lanţul de frig cu virusul este foarte scăzută”, spune acesta.
Rolul pieţei Huanan din Wuhan este, de asemenea, neclar. Este posibil ca piaţa să nu fi fost sursa iniţială a epidemiei, dar că mulţimile care au circulat în piaţă ar fi putut amplifica răspândirea virusului.
Conform eşantioanelor prelevate, virusul era prezent pe suprafeţe, dar nu în probele prelevate de la animalele sau alimentele vândute în piaţă. În plus, există dovezi că virusul era prezent şi în alte pieţe.
„Multe dintre primele cazuri au fost asociate cu piaţa Huanan, dar un număr similar de cazuri au fost asociate cu alte pieţe, iar unele nu au fost asociate cu nici o piaţă, ceea ce ar putea sugera că piaţa Huanan nu a fost sursa iniţială a epidemiei. (...) Prin urmare, nu se poate trage nicio concluzie fermă cu privire la rolul pieţei Huanan în originea epidemiei sau la modul în care infecţia a fost introdusă pe piaţă”, se arată în raport.
Raportul a fost redactat de o echipă internaţională comună formată din 17 experţi chinezi şi 17 experţi din alte ţări, OMS, Reţeaua Globală de Alertă şi Răspuns la Epidemie (GOARN) şi Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE). Organizaţia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a participat în calitate de observator.
Studiul a fost efectuat într-o perioadă de 28 de zile, din 14 ianuarie până în 10 februarie 2021, în oraşul Wuhan.
Animalele precum nurca şi iepurii sunt susceptibile a transmite virusul, se menţionează în raport.
Secretarul de presă al Casei Albe SUA, Jen Psaki, a declarat că raportul este examinat de agenţiile guvernamentale federale, inclusiv CDC, Food and Drug Administration sau institutele naţionale de sănătate.

Publicat în Mapamond

Numărul utilizatorilor de internet la nivel mondial a ajuns, la finele anului 2015, la aproximativ 3,2 miliarde, triplu faţă de cifrele înregistrate în ultimul deceniu, arată Raportul Băncii Mondiale „Digital Dividends World Development 2016”.
Cu toate acestea, conform documentului, decalajul digital rămâne una dintre problemele existente în întreaga lume, iar în acest sens statistica arată că aproape 60% din populaţia lumii este offline şi nu poate participa activ la economia digitală.
În plus, per ansamblu, şase miliarde de oameni nu au acces la o conexiune de internet de mare viteză, aproximativ patru miliarde nu au acces la o conexiune internet şi circa două miliarde de oameni nu deţin un telefon mobil. Pe de altă parte, în multe dintre gospodăriile din ţările în curs de dezvoltare, există un telefon mobil, dar membrii gospodăriei nu au acces la electricitate sau la apă potabilă. De asemenea, aproape 70% dintre gospodăriile aflate într-una din ultimele cinci ţări la nivel mondial privind gradul de dezvoltare economică sunt în aceeaşi situaţie.
Potrivit sursei citate, la nivel mondial, numărul utilizatorilor de internet s-a triplat în ultimul deceniu, de la un miliard, în 2005, la 3,2 miliarde, raportat la sfârşitul anului 2015.
La nivelul Uniunii Europene, un număr de trei ori mai mare de cetăţeni care provin din ţările dezvoltate folosesc serviciile online, comparativ cu cetăţenii europeni din statele sărace, "ceea ce adânceşte şi mai mult clivajul dintre bogaţi şi săraci”, se menţionează în Raportul Băncii Mondiale.
În ceea ce priveşte costurile serviciilor de telefonie mobilă standard, rezultatele raportului citat arată că, în 2013, acestea erau de 50 de ori mai ridicate în ţările dezvoltate decât preţurile practicate în statele sărace.
Pe de altă parte, în sectorul guvernamental, rămân actuale o serie de probleme ce au în prim-plan lipsa managementului în relaţiile cu clienţii pe zona de servicii, precum şi un grad scăzut al implicării cetăţenilor.
„Multe guverne utilizează tehnologia digitală în mod eficient pentru furnizarea adecvată de informaţii, monitorizarea serviciilor, precum şi eliberarea de autorizaţii pentru afaceri şi derularea alegerilor electorale. Guvernele, în schimb, nu au reuşit să rezolve două probleme de maximă importanţă: cum să îmbunătăţească managementul relaţiilor cu clienţii pe zona de servicii şi cum să crească implicarea cetăţenilor. În prezent, rămâne un clivaj semnificativ între tehnologie şi instituţii, sectorul public, în care gradul de transparenţă este destul de scăzut, poate fi îmbunătăţit cu ajutorul tehnologiei digitale care creşte eficienţa funcţiei de monitorizare şi de control, însă acest lucru nu creşte implicarea civică”, relevă raportul Băncii Mondiale.
Cele mai recente date ale Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) arată că, în România, conexiunile la internetul mobil de bandă largă (broadband) se situau, la jumătatea anului 2015, la 12,7 milioane, în creştere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, în timp ce în sectorul telefoniei mobile erau activi 22,7 milioane de utilizatori, cu 1,8% mai mulţi decât în S1 din 2014.
În ceea ce priveşte traficul la internet, prin intermediul conexiunilor mobile, utilizatorii români au efectuat, în semestrul I din anul anterior, 38.400 TB, în creştere cu 87% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014.
Totodată, în privinţa conexiunilor broadband la puncte fixe, statistica ANCOM arată faptul că, la jumătatea anului trecut, 4,1 milioane de români accesau internetul folosind acest tip de conexiune, iar traficul total realizat a fost de 2,2 milioane TB. Din totalul celor 4,1 milioane de conexiuni în bandă largă la puncte fixe, 48% permiteau viteze de cel puţin 100 Mbps, 14% viteze de cel puţin 30 Mbps şi mai mici de 100 Mbps, 23% viteze de cel puţin 10 Mbps şi mai mici de 30 Mbps, 14% viteze de cel puţin 2 Mbps, dar mai mici de 10 Mbps, iar restul de 1% conexiuni cu viteze sub 2 Mbps.

Publicat în Economie

Pe data de 14 august, Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Galaţi, a emis o decizie care are la bază auditul financiar realizat la Consiliul Judeţului Galaţi pentru anul trecut. Aşa cum era de aşteptat, şi în acest an au fost constatate nereguli în activitatea CJ. Fără a intra deocamdată în detaliile acestor abateri, punctăm faptul că specialiştii Curţii de Conturi au dispus nu mai puţin de 7 măsuri pe care Consiliul Judeţului trebuie să le ducă la îndeplinire până la finele acestui an pentru a intra în legalitate. Reamintim că şi raportul de anul trecut al Curţii de Conturi (dat prin Decizia din 28 iulie 2014) dispusese 8 măsuri ce trebuia să fie duse la îndeplinire până cel târziu la finele anului 2014. Despre cum s-au luat sau nu s-au luat măsurile respective de către conducerea CJ am aflat din raportul pe care Curtea de Conturi i l-a trimis zilele trecute secretarului CJ, Paul Puşcaş. Spre exemplu, Curtea de Conturi atrăgea atenţia Consiliului Judeţului că în anul 2012 încheiase 6 contracte diferite pentru achiziţia prin încredinţare directă a unor servicii de proiectare pentru covoare bituminoase, cu o valoare cumulată de 325.755 le fără TVA, deşi aceste contracte aveau acelaşi obiect şi legea prevedea organizarea unei licitaţii. Curtea Conturi estimase o abatere în valoare de peste 530.900 lei şi, ca urmare, a sesizat DNA - Serviciul Teritorial Galaţi, printr-o adresă, încă din data de 7 august anul trecut. O altă abatere constatată anul trecut face referire tot la fapte din 2012, mai exact la aceea că CJ nu aprobase printr-o hotărâre valoarea contribuţiei financiare anuale la Fondul pentru dezvoltare regională (din care se finanţează activitatea ADR S-E), dar s-au făcut plăţi în sumă de 450.000 lei. Iniţial soluţia a fost ca suma să fie imputată celor găsiţi responsabili de producerea pagubei (doi angajaţi ai CJ), dar anul acesta s-a reuşit intrarea în legalitate. Nu acelaşi lucru se poate spune, însă, despre măsurile pe care Curtea de Conturi le ceruse anul trecut pentru înlăturarea unor nereguli referitoare la finanţarea comunelor din Fondul de rezervă al CJ în anii 2012 şi 2013. Mai exact, CJ nu solicitase comunelor justificări pentru cererile de finanţare şi nu verificase modul de utilizare a banilor. Şi vorbim aici de o sumă totală de 2.644.000 lei. CJ nu a reuşit să intre în legalitate până la finalul anului 2014 şi nici în ziua de azi nu s-a finalizat operaţiunea. Curtea Conturi scrie în raport că pe 16 iulie anul acesta mai erau de auditat 23 de localităţi finanţate în 2013 din Fondul de rezervă al CJ. Şi, iată, peste ce mai era de reparat după raportul de anul trecut, Curtea de Conturi mai vine cu 7 măsuri urgente.

 

„Nu mai miră pe nimeni faptul că sunt în continuare nereguli”

 

Consilierul judeţean PNL Ion Ştefan, unul dintre cei mai „vocali” aleşi judeţeni ai Opoziţiei, ne-a declarat că a analizat în detaliu ultimul raport al Curţii Conturi, deşi acesta nu a fost făcut public decât de câteva zile.

„Mă interesează ce se întâmplă în Consiliul Judeţului şi caut să fiu la curent cu tot ce ţine de activitatea consiliului. Aţi văzut şi dumneavoastră, mass media, care veniţi la toate şedinţele noastre, că noi, consilierii, cerem mereu lămuriri cu privire la proiectele de hotărâri. O facem mai cu seamă în şedinţele pe comisii, dar şi în plen, când avem ocazia să îi avem în faţa noastră pe toţi cei din conducere, pe secretar şi pe cei mai importanţi responsabili din aparatul de specialitate. Şi cerem aceste lămuriri tocmai pentru că au existat şi, vedeţi, încă mai există situaţii în care Curtea de Conturi descoperă nereguli”, spune consilierul Ion Ştefan.

Referitor la faptul că CJ nu reuşeşte să „repare” greşelile din trecut în termenele stabilite de auditorii de la Curtea de Conturi, Ion Ştefan spune că asta se întâmplă pentru că se lucrează haotic şi „nu mai miră pe nimeni faptul că sunt în continuare nereguli”.

„Oriunde în lumea asta, în orice domeniu, e mai uşor să previi decât să repari. Aţi văzut, Curtea de Conturi dă termene scurte, de câteva luni, în care să refaci acte, să recuperezi prejudicii... Nu e deloc uşor. Mai bine «măsori de zece ori şi tai o dată», cum se zice, decât să tot revii asupra unei hotărâri, să mai modifici ceva, să mai votezi de vreo două ori... În plus, aţi văzut, când e vorba de bani, nu munceşti haotic, nu te joci, că rişti să dai explicaţii la DNA”, spune consilierul liberal. 

Publicat în Politica

Inspectoratul Şcolar a dat, zilele acestea, raportul în faţa prefectului Dorin Otrocol cu privire la organizarea examenelor naţionale din învăţământul preunversitar la nivel local, din perioada iunie-iulie, prin reprezentantul său, prof. Aura Moza - inspector şcolar care a fost şi vicepreşedintele comisiei judeţene de examene.

Aşa cum după cum am mai scris, la nivelul judeţului Galaţi, pentru susţinerea sesiunii iunie - iulie a examenului de bacalaureat 2015 s-au constituit 13 Centre de Examen şi 3 Centre Zonale de Evaluare. Numărul de absolvenţi de liceu înscrişi pentru examen a fost de 4273 de candidaţi. La trei dintre centrele de examen s-a constatat un număr scăzut de absolvenţi înscrişi din seria curentă dar Comisia Naţională de Bacalaureat a aprobat funcţionarea acestora şi sub limita admisă de candidaţi. 

La final, din cei 4.269 elevi înscrişi iniţial pentru examen, au fost prezenţi 4.076 candidaţi şi 3.041 au fost declaraţi reuşiţi. Promovabilitatea a fost de 74.61% înainte de contestaţii şi, după rezolvarea acestora, 76.40 % - la nivelul judeţului Galaţi au fost depuse un număr de 1.985 de contestaţii - procent mult superior faţă de ratele ultimilor doi ani: 69.42 % în 2014 şi 61.45 % din 2013.

După finalizarea examenelor, reprezentanţii IŞJ au apreciat că în judeţul Galaţi, examenul de Bacalaureat sesiunea iunie – iulie 2015 s-a desfăşurat normal şi corect, de la informarea şi instruirea riguroasă a tuturor persoanelor implicate, la organizarea şi derularea fără disfuncţionalităţi a probelor scrise, la evaluarea lucrărilor candidaţilor, la afişarea rezultatelor examenului, până la preluarea contestaţiilor, moment final al acestei monitorizări, formulând cu această ocazie şi câteva concluzii care să sprjine procesul de anul viitor să se deruleze fără probleme. 

Publicat în Comunitate