Coaliţia Naţională formată din Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat şi Uniunea Democrată Maghiară din România au făcut public Programul de Guvernare 2021-2024 al noului guvern.
Printre multe alte obiective şi priorităţi, noua coaliţie a prins în acest program şi Galaţiul, pentru care au luat în considerare câteva proiecte strategice.
Potrivit documentului, pentru judeţul nostru, noul guvern şi-a propus să continue modernizarea infrastructurii porturilor maritime şi fluviale (Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Corabia, Calafat, Drobeta, Olteniţa etc.) şi conectarea porturilor, în special porturile fluviale, la sistemele de transport rutiere şi feroviare.
De asemenea, în program se garantează şi continuarea proiectelor în execuţie şi finalizarea pentru Drum Expres Brăila-Galaţi precum şi continuarea proiectelor de construcţie a variantelor municipiilor Galaţi şi Tecuci.
Un obiectiv important este cel care se referă la Fondul pentru Tranziţie Justă.
Fondul pentru o tranziţie justă este un instrument cu un buget global de 17,5 miliarde euro, din care 7,5 miliarde euro provin din cadrul financiar multianual (CFM/MFF) şi 10 miliarde euro din Next Generation EU (NGEU). JTF este un element cheie al European Green Deal şi primul pilon al Mecanismului pentru o tranziţie justă (JTM).
Alocarea JTF pentru România este de 2,139 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde de euro NGEU. Alocarea de la NGEU trebuie utilizată până la sfârşitul anului 2026. Sprijinul din partea JTF va fi concentrat în şase judeţe, aşa cum s-a convenit între Guvernul României şi Comisie fiind vorba despre Hunedoara, Gorj, Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş.
A fost reluată şi promisiunea privind aeroportul, în programul de guvernare fiind prevăzut un studiu de oportunitate privind dezvoltarea în cooperare cu autorităţile locale a unui aeroport in zona Brăila-Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Primăria municipiului Galaţi anunţă că s-a semnat contractul de finanţare europeană privind proiectul „Sprijin la nivelul Regiunii Sud-Est pentru pregătirea de proiecte finanţate din perioada de programare 2021-2027 pe domeniile: mobilitate urbană, regenerare urbană”.
Astfel, Primăria Galaţi va beneficia de finanţare nerambursabilă pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice în vederea pregătirii următoarelor două proiecte de infrastructură: „Dezvoltarea urbană a municipiului prin modernizarea infrastructurii transportului public cu tramvaiul, modernizarea depoului de tramvaie nr. 1, a bulevardului Siderurgiştilor, tronson 2 şi a străzii Ştefan cel Mare”; „Reabilitare şi refuncţionalizare teren gradat Valea Ţiglinei”.
Valoarea totală a celor două proiecte este de 4,771,090.75 lei, din care 4.480.648,94 lei reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă (FEDR+Bugetul de Stat) şi 91.441,81 lei reprezintă contribuţia proprie la cheltuielile eligibile ale proiectului, precizează municipalitatea.

Publicat în Știrea zilei

La nivelul Consiliului Judeţean Galaţi se lucrează la proiecte de modernizare pentru aproape 190 de km de drum judeţean. Deja pentru unele investiţii se lucrează la documentaţia tehnică, în timp ce pentru altele s-au aprobat indicatorii tehnico-economici şi au fost depuse cererile de finanţare.
„În acest moment, se lucrează deja la partea de proiectare tehnică pentru modernizarea a peste 61 de km, pe ruta DN24D - Bălăbăneşti - Bălăşeşti - Ciureştii Noi - Cotoroaia - Cerţeşti - Blânzi - Corod - Valea Mărului - Slobozia Conachi - Schela (ferma de la Greaca) - intersecţia cu DN25 (pod sat Traian). Pentru această investiţie, avem deja certitudinea că vom obţine fondurile necesare prin Programul Operaţional Regional 2021-2027. De asemenea, am trimis către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei cereri de finanţare pentru modernizarea a încă aproape 100 de km de drum judeţean, în cadrul Programul Naţional de Investiţii «Anghel Saligny»”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.
Astfel, pe acest program s-au depus spre finanţare următoarele drumuri:
- DJ 242 D Băneasa - Rogojeni;
- DJ 240 Munteni - Ţigăneşti - Ungureni - Negrileşti - Slobozia Blăneasa - Talpău - Ghidigeni - Gefu;
- DJ 253 Umbrăreşti - Cudalbi;
- DJ 242 H Zărneşti - Rădeşti;
- DJ 255 A Pădurea Garboavele - Odaia Manolache;
- DJ240A Cârlomăneşti - Gârbovăţ;
- DJ 252G Ţepu - Tecucelu Sec;
- DJ 242H Lunca - Jorăşti;
- DJ 251A Matca - Corod;
- DJ 253 Băleni - Viile.
În plus, se pregătesc proiecte şi pentru modernizarea a 30 de km de pe:
- DJ 255  intersecţia cu DN25 - Slobozia Conachi;
- DJ 241 Berheci - Gohor;
- DJ 241 A Gohor - Corcioveni;
- DJ 241 G Corcioveni - Brăhăşeşti.
Valoarea estimată pentru toate aceste investiţii este de aproximativ 120 de milioane de euro, informează Consiliul Judeţean Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

LIBERTY Galaţi, cel mai mare producător integrat de oţel din România, a lansat o serie de proiecte de digitalizare şi automatizare a proceselor care asigură monitorizarea şi gestionarea cibernetică a producţiei, precum şi îmbunătăţirea interacţiunii cu clienţii şi angajaţii. Aceste proiecte, dezvoltate de echipele de specialişti LIBERTY cu sprijinul unor furnizori de prestigiu, susţin strategia globală GREENSTEEL a Grupului LIBERTY Steel, în centrul căreia se află LIBERTY Galaţi.

„Grupul nostru îşi propune să transforme LIBERTY Galaţi într-o companie a viitorului prin sustenabilitate, digitalizare şi calificare profesională a echipelor sale. Până în 2030, avem ca scop să devenim sustenabili şi neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon, ceea ce presupune atât implementarea unor proiecte de îmbunătăţire a amprentei de carbon, cât şi modernizarea fundamentală a proceselor de producţie. Considerăm că digitalizarea şi automatizarea au un rol crucial în transformarea companiei noastre”, a declarat Paramjit Kahlon, CEO LIBERTY Steel Group Primary Steel & Mining.

În prezent, LIBERTY Galaţi derulează în toate zonele sale de activitate proiecte importante de monitorizare şi management cibernetic al proceselor de producţie, precum:
- un sistem de monitorizare a producţiei la toate nivelurile, care oferă în timp real date colectate de la mii de parametri-cheie şi asigură o imagine digitală a proceselor de producţie, a stării tehnice a echipamentelor, a calităţii si volumelor realizate, urmând ca numărul indicatorilor monitorizati să se mărească de câteva ori în perioada următoare;
- senzori inteligenţi instalaţi care monitorizează debite, calitatea aerului şi apei şi indicatori chimici, în vederea protejării atât a mediului înconjurător, cât şi a utilajelor;
- un sistem automatizat de monitorizare a motoarelor de curent alternativ prin care se culeg date, se trimit în cloud, se analizează şi se emit avertizări privind potenţiale defecţiuni, sistem ce permite echipelor de mentenanţă să evite oprirea neplanificată a acestor motoare.

Compania va continua procesul de modernizare a Laminorului de Benzi la Cald

În scopul creşterii eficienţei şi îmbunătăţirii calităţii produselor sale, compania va continua procesul de modernizare a Laminorului de Benzi la Cald şi va instala, până la finalul acestui an, echipamente care vor asista laminarea şi vor uşura munca operatorilor. Acest proiect face parte din seria de investiţii în echipamente automatizate precum linia ultramodernă de acoperire a ţevilor produse de LIBERTY Tubular Products, achiziţionată anul acesta precum şi investiţia în reducerea consumului energetic şi al emisiilor de carbon prin injectare controlată a oxigenului în cadrul procesului de fabricare a fontei lichide, realizată anul trecut. Aceste echipamente sunt complet automatizate şi prevăzute cu elemente de siguranţă, măsură şi control, de ultimă generaţie.

De asemenea, în vederea îmbunătăţirii interacţiunii cu clienţii şi cu angajaţii companiei, au fost lansate mai multe aplicaţii digitale. Angajaţii LIBERTY Galaţi au la dispozitie un set de aplicaţii prin care pot stabili obiective, pot analiza gradul de realizare a acestora şi pot oferi feedback-uri virtuale, în timp ce clienţii beneficiază de o aplicaţie mobilă care le permite o interacţiune mai simplă şi mai eficientă cu echipele LIBERTY Galaţi, având şi rolul unui hub informativ pentru partenerii companiei.

„Toate aceste proiecte de digitalizare şi automatizare au rolul de a ajuta echipele noastre să producă oţel într-un mod mai sigur şi mai eficient. De aceea, pe de-o parte implementăm în companie programe de recalificare profesională care să ajute echipele existente să folosească echipamentele automatizate iar, pe de altă parte, suntem în căutarea mai multor specialişti IT şi tineri care să îşi folosească expertiza pentru a ne ajuta să facem o diferenţă prin transformarea radicală a industriei noastre”, spune Aida Nechifor, Directorul General al LIBERTY Galaţi.

Noile proiecte de automatizare şi digitalizare susţin strategia globală de sustenabilitate GREENSTEEL a grupului LIBERTY Steel, care îmbină reciclarea fierului vechi cu producerea de energie regenerabilă, precum şi cu introducerea de tehnologii noi şi revoluţionare pentru a reduce emisiile de carbon rezultate din producţia primară de oţel.

Publicat în Comunitate

Electrificarea unui sector de cale ferată, modernizarea a 20 de treceri la nivel cu calea ferată, a 14 poduri şi a patru podeţe reprezintă principalele obiective de mare infrastructură feroviară aflate deja în derulare pe raza judeţului Galaţi, anunţă prin intermediul unui comunicat de presă deputatul PNL, Onuţ Valeriu Atanasiu.

„În primul caz este vorba de electrificarea liniei Doaga – Tecuci – Barboşi, obiectiv aprobat iniţial printr-un decret al Consiliului de Stat din 1988. În 1996 au fost finalizate lucrările pe ruta Doaga – Tecuci (12 km), fără finalizarea lucrărilor la echipamentele de electroalimentare a liniei de contact. În perioada 2001 – 2003 s-au reproiectat soluţiile tehnice de execuţie la majoritatea obiectivelor neterminate. Valoarea obiectivului a fost evaluată la 99,4 milioane dolari, la nivelul lui 2002. Conform Ministerului Transporturilor, s-a ajuns ca, în prezent, să mai fie de executat din acest obiectiv lucrări în valoare de 5 milioane de lei, fără TVA, cu termen de finalizare 2023“, precizează Onuţ Valeriu Atanasiu.

Potrivit acestuia, pe raza Regionalei CF Galaţi, în prezent, se preconizează modernizarea a 20 de treceri la nivel cu calea ferată. „În prezent, pe raza Regionalei CF Galaţi se preconizează modernizarea a 20 de treceri la nivel cu calea ferată, acestea urmând a fi stabilite conform priorităţilor propuse de proiectant. Contractul de proiectare este deja în derulare, are drept termen de finalizare luna decembrie a acestui an iar costul contractului este de 1,4 milioane de lei, fără TVA. Mai este vizată reabilitarea a 14 poduri şi 4 podeţe. Valoarea contractului, aferent elaborării studiului de fezabilitate, este de 1,8 milioane de lei fără TVA, cu termen estimat de finalizare aprilie 2022“, conchide deputatul PNL comunicatul citat.

Publicat în Eveniment

Agenţia Judeţeană de Ocupare şi Formare în Muncă (AJOFM) Galaţi are mai multe proiecte în desfăşurare care se adresează tinerilor NEETs (Not in Employment, Education or Training). Aceştia sunt şomeri cu vârste cuprinse între 16-29 de ani care provin din categorii sociale defavorizate cum ar fi persoane de etnie rromă sau care locuiesc în mediul rural. Proiectele sunt finanţate din fonduri europene şi sunt realizate în parteneriate cu agenţi economici locali, dar şi cu parteneri din administraţia locală.

Luna trecută a demarat proiectul „Excel-Măsuri active pentru ocuparea tinerilor NEETs“ în parteneriat cu Asociaţia Tehnopol Galaţi şi Get You S.R.L. Proiectul se va întinde pe 2 ani şi îşi propune îmbunătăţirea posibilităţilor de încadrare pe piaţa muncii a unui număr de 375 de tineri NEETs şomeri, înregistraţi la Serviciul Public de Ocupare (SPO). Se mai doreşte ca cel puţin jumătate dintre tinerii vizaţi de proiect să îşi găsească un loc de muncă, iar cel puţin 300 să obţină un certificat de calificare. Scopul proiectului este reprezentat de stimularea oportunităţilor de ocupare pentru 375 de tineri NEETs, din care 32% sunt tineri NEETs cu nivelurile de ocupabilitate C şi D, adică greu ocupabili şi foarte greu ocupabili, 10-13% vor fi de etnie rromă, 20-27% vor fi din mediul rural din regiunea mai puţin dezvoltată Sud-Est, prin oferirea de servicii specializate de informare şi conştientizare, formare profesională, mediere pe piaţa muncii, antreprenoriat şi angajare pe cont propriu.

Un alt proiect aflat în desfăşurare şi care se adresează tinerilor NEETs este „IDEMA-Integrare Durabilă prin Educaţie, Mediere şi Antreprenoriat a tinerilor din regiunea Sud-Est“ şi se desfăşoară în parteneriat cu Centrul de Consultanţă şi Studii Europene Galaţi. Obiectivul general al proiectului constă în integrarea durabilă pe piaţa muncii şi îmbunătaţirea situaţiei tinerilor din categoria NEETs prin acordarea de pachete integrate şi personalizate care să asigure creşterea ocupării şi îmbunătăţirea nivelului de competenţe al tinerilor NEETs. „Proiectul se adresează unui număr de peste 1.000 de şomeri NEETs cu vârsta între 16-29 de ani ce vor participa la un număr de 36 de sesiuni de formare. La sfârşit se vor aproba 36 de planuri de afaceri care vor beneficia de subvenţii acordate tinerilor întreprinzători“, ne-a declarat directorul executiv adjunct AJOFM Galaţi, Cezar Năstase. (autor: Ştefan IORGA)

Publicat în Știrea zilei

Depunerea proiectelor pentru investiţii în exploataţii agricole se va realiza începând din 25 octombrie până în 25 ianuarie 2022 iar alocarea financiară este de 760 milioane euro, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
"Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţă lansarea sesiunii de depunere pentru submăsura 4.1 "Investiţii în exploataţii agricole" din cadrul Măsurii 4 "Investiţii în active fizice", în perioada 25 octombrie 2021- 25 ianuarie 2022. Alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte este de 760 milioane euro, împărţită în opt componente", precizează MADR printr-un comunicat transmis marţi Agerpres.
Pentru 'Achiziţii simple de utilaje agricole şi/sau irigaţii, drenaj, desecare la nivelul fermei - vegetal' este alocată suma de 125 milioane euro.
Totodată, pentru condiţionare şi procesare în fermă şi marketing - modernizare exploataţie (vegetal), exceptând legumicultura şi cartofii, este alocată suma de 55 milioane euro, iar pentru condiţionare şi procesare în fermă şi marketing - modernizare exploataţie (zootehnic) suma de 55 milioane euro.
De asemenea, pentru 'tineri fermieri - achiziţie utilaje' este alocată suma de 75 milioane de euro, pentru 'Investiţii în zootehnie (producţie primară, condiţionare şi marketing) - Naţional - 240 milioane de euro, iar pentru 'Investiţii în zootehnie (producţie primară, condiţionare şi marketing)' - Montan - 60 milioane euro.
Potrivit Ministerului Agriculturii, pentru 'Legume (inclusiv în spaţii protejate) şi cartofi (productie primară, condiţionare şi marketing) - înfiinţare, extindere, modernizare' se alocă 100 milioane euro, iar pentru 'Condiţionare, procesare şi marketing - legume, cartofi - modernizare exploataţie' se alocă 50 milioane de euro.

Publicat în Economie

Hibele sistemului medical românesc au ieşit din nou la suprafaţă după incendiul de săptămâna trecută, de la secţia ATI a Spitalului de Boli Infecţioase din Constanţa, în urma căruia 7 pacienţi şi-au pierdut viaţa.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea, transmite, prin intermediul unei declaraţii de presă, că instituţia pe care o conduce a depus de luni de zile sau, în unele cazuri, chiar de mai bine de un an, proiecte de aproximativ 20 de milioane de euro pentru Spitalul Judeţean, Spitalul de Boli Infecţioase, Spitalul de Pneumoftiziologie şi Spitalul din Tecuci, esenţiale pentru a evita tragedii precum cea de la Constanţa, dar pentru care nu a primit nici un răspuns.

„Săptămâna trecută, o nouă tragedie a lovit sistemul de sănătate din România, iar oameni nevinovaţi si-au pierdut viaţa din cauza unui sistem nefuncţional.
Am auzit multe acuze, am văzut diverse declaraţii la televizor despre tragedia de la Constanţa şi am sesizat dorinţa imensă a celor aflaţi la conducere de a-şi feri imaginea de această dramă.
Nu am auzit nimic despre responsabilitate şi despre soluţii reale, care să ne ferească cu adevărat măcar de acum înainte de astfel de tragedii.
Nu am auzit nimic despre faptul că undeva, printr-un sertar de minister, stau de luni de zile proiecte pentru spitalele din provincie, în care se vorbeşte tocmai despre cum să facem să evităm asemenea drame, precum cele de la Piatra Neamţ sau Constanţa.
Consiliul Judeţean Galaţi a depus de luni de zile sau, în unele cazuri, chiar de mai bine de un an proiecte pentru a gestiona mult mai eficient această criză Covid.
Sunt proiecte de aproximativ 20 de milioane de euro pentru Spitalul Judeţean, Spitalul de Boli Infecţioase, Spitalul de Pneumoftiziologie şi Spitalul din Tecuci, proiecte la care s-a muncit foarte mult şi de care toate spitalele au nevoie pentru a nu mai trăi tragedii precum cea de la Constanţa.
Este vorba despre sisteme de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu, despre sisteme care să monitorizeze şi să alarmeze în caz de depăşiri ale concentraţiilor de oxigen, de redimensionare a instalaţiilor de fluide medicale, de modernizare a instalaţiilor electrice vechi, care nu fac faţă consumului de energie actual, de adaptare a vechilor spitale la noile cerinţe medicale, de dotare cu echipamente moderne pentru a trata mult mai bine pacienţii infectaţi cu noul coronavirus şi de protejare a personalului medical.
Se vorbeşte peste tot despre lipsa paturilor ATI pentru pacienţii Covid. În tot acest timp, de mai bine de un an, asteptăm şi cerem cu insistenţă celor din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene să evalueze proiectul unei Terapii Intensive modulare la Spitalul de Boli Infecţioase din Galaţi. Zeci de întrebări, niciun răspuns“, se arată în declaraţia de presă a şefului CJ Galaţi.

Preşedintele CJ Galaţi solicită premierului, în numele gălăţenilor, să intervină de urgenţă şi să deblocheze în cel mai scurt timp această situaţie pe care o cataloghează de "neconceput", în condiţiile în care bani sunt pentru aceste investiţii, făcând referire la fonduri europene aprobate încă de anul trecut.

„Iar bani sunt. Vorbim de fonduri europene aprobate deja, încă din 2020, de către Comisia Europeană, care a decis ca în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare să existe o alocare distinctă pentru combaterea efectelor pandemiei de coronavirus.
Adică, fondurile există, sunt disponibile şi au fost aprobate de mai bine de un an de către autorităţile europene. Însă, pentru a le folosi este nevoie ca Guvernul să evalueze cât mai repede proiectele depuse.
Toate aceste investiţii ar fi trebuit să fie prioritatea zero a Guvernului, nu luptele interne pentru partid, bătăliile din interiorul alianţei  sau diverse exerciţii de imagine.
De mai bine de un an, aceste investiţii vitale, care realmente pot salva vieţi, stau probabil uitate printr-un minister şi asteaptă să fie evaluate. Iar în tot acest timp mor oameni în tragedii precum cea de la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa.
Dincolo de vorbe, aceasta e adevărata realitate. Soluţiile stau în sertarele Guvernului, iar pacienţii mor în spitale.
Pentru că este inadmisibil şi de neconceput să asteptăm luni şi luni de zile pentru a primi undă verde din partea Guvernului. Niciodată nu s-a întâmplat ca pentru proiecte de o asemenea importanţă să aşteptăm atât de mult doar pentru a fi evaluate. Mai mult, unele proiecte, care înseamnă sisteme de prevenire a incendiilor sau de monitorizare a concentraţiilor de oxigen, nici măcar nu au intrat în procesul de evaluare.
Iată ce trebuia să facă de mult Guvernul. Iată care era cu adevărat marea urgenţă care trebuia rezolvată, iată care trebuia să fie adevărata luptă ce trebuia dusă în acest an.
În numele gălăţenilor, solicit premierului să intervină de urgenţă şi să deblocheze în cel mai scurt timp această situaţie de neconceput. Premierul trebuie să ceară celor responsabili evaluarea acestor investiţii vitale cu maximă celeritate şi să ne sprijine în implementarea acelor măsuri care să-i protejeze pe pacienţi”, conchide Costel Fotea declaraţia de presă citată.

Publicat în Știrea zilei

România are planificate investiţii de 400 milioane de euro în proiecte de digitalizare a sistemului de sănătate, prin intermediul fondurilor provenite prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), susţin reprezentanţii Horvath, companie internaţională de consultanţă în management.
"Această sumă reprezintă mai puţin de jumătate din bugetul alocat de Polonia, o altă beneficiară a PNRR, care a planificat investiţii de un miliard de euro în digitalizarea sistemului de sănătate. România a decis ca, din totalul de 29,2 miliarde euro, primiţi de la Uniunea Europeană prin intermediul PNRR, 2,45 să fie direcţionaţi spre domeniul sănătăţii. Acest buget este unul dintre cele mai mari din Europa Centrală şi de Est, destinat sectorului de sănătate", se menţionează în comunicat.
Studiul realizat de Horvath, în prima parte a acestui an, vizează întrebuinţarea fondurilor provenite prin PNRR în sistemul de sănătate din şase ţări europene: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România şi Croaţia.
Potrivit sursei citate, România şi-a declarat intenţia ca o parte semnificativă din cei 2,45 miliarde euro alocaţi sănătăţii, respectiv 1,9 miliarde euro, să meargă către înnoirea infrastructurii, prin proiecte ca modernizarea spitalelor existente şi construirea unora noi, precum şi achiziţia de aparatură medicală modernă.
În ceea ce priveşte digitalizarea sistemului medical, România pregăteşte proiecte care ţin de consolidarea telemedicinei, îmbunătăţirea infrastructurii digitale a unităţilor sanitare publice, sistemele mobile de monitorizare a pacienţilor şi asistenţa tehnică pentru dezvoltarea şi integrarea soluţiilor de sănătate digitală. Prin comparaţie, Polonia investeşte o sumă care depăşeşte dublul bugetului ţării noastre, în proiecte avansate precum cele de Inteligenţă Artificială pentru analiză şi diagnoză medicală.
"Digitalizarea este o componentă vitală pentru modernizarea sistemului medical. Investiţiile pe acest segment sunt foarte importante, în special dacă ne gândim la faptul că domeniul sănătăţii în Europa Centrală şi de Est se află la un nivel de dezvoltare mult mai scăzut faţă de restul statelor membre ale UE. De exemplu, date Eurostat din 2018 arată că mortalitatea cauzată de boli care puteau fi prevenite sau tratate este cu 70% mai mare în ţări ca România şi Ungaria, faţă de media UE. Dintre vecinii noştri, Cehia avea, în 2018, cea mai scăzută rată a mortalităţii, care se plasa cu doar 9% peste media europeană, cu 297 de decese per 100.000 locuitori. Aşadar, este necesar ca România să pună la punct o strategie coerentă prin care bugetul generos alocat domeniului sănătăţii să fie corect distribuit. Este evident că sistemul local de sănătate are nevoie de investiţii consistente, dar implementarea fondurilor alocate prin PNRR va constitui cu siguranţă o provocare. Rata României pentru absorbţia fondurilor europene este de 33% pentru perioada 2014-2020, a doua cea mai mică din Europa de Est, după Croaţia. La polul opus se află Polonia, cu 45%, pentru acelaşi interval", a explicat Constantin Pelehra, reprezentat al companiei Horvath.
De asemenea, cheltuielile pentru sănătate, ajustate la puterea de cumpărare a populaţiei, plasau România pe ultimul loc, dintre cele şase state analizate în cercetarea Horvath, în ciuda unei creşteri de 45%, între 2015 şi 2018. Astfel, ţara noastră a cheltuit 1.210 euro/cap de locuitor, în 2018, în timp ce Republica Cehă, 2.280 euro per capita, în acelaşi an. Slovacia, Ungaria şi Polonia au raportat fiecare peste 1.510 euro per capita, iar media UE a fost de 3.080 euro per capita.
România este singurul stat, dintre cele şase incluse în analiza Horvath, care intenţionează să recurgă la totalul de granturi şi împrumuturi accesibile prin PNRR, ajungând la suma de 29,2 miliarde euro. Cehia va obţine 7,1 miliarde euro prin PNRR, Ungaria ar trebui să ia 7,2 miliarde euro, iar Slovacia, 6,6, miliarde euro, şi niciuna dintre aceste ţări nu va apela la împrumuturi.
Croaţia, care va obţine 6,5 miliarde euro, şi Polonia, care va accesa 36 miliarde euro, şi-au definit planurile cu două treimi granturi şi o treime împrumuturi. Planurile naţionale ale Croaţiei, Cehiei şi Slovaciei au fost aprobate deja de Comisia Europeană. Polonia şi România aşteaptă aprobarea, iar evaluarea pentru Ungaria este suspendată, în prezent.
"Studiul pe care l-am realizat a avut drept ţinte să compare performanţa sistemelor de sănătate din Europa Centrală şi de Est şi să identifice nivelul şi obiectivele de finanţare în domeniul sănătăţii din PNRR şi modul în care acestea contribuie la reducerea decalajului de performanţă. Strategia de finanţare din PNRR este formulată pentru a contribui la micşorarea decalajului de performanţă ale sistemelor de sănătate din Europa Centrală şi de Est în comparaţie cu cele din ţările din Vest. Măsura în care se va realiza acest lucru depinde de succesul definirii şi implementării portofoliului de proiecte", a conchis Constantin Pelehra.
Horvath este una dintre cele mai importante companii internaţionale, independente, de consultanţă în management, prezentă şi pe piaţa din România, începând cu 2005. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Distribuţie Energie Electrică Romania (DEER), parte a grupului Electrica, a primit aprobare pentru finanţarea din fonduri europene a trei proiecte de investiţii privind modernizarea şi dezvoltarea sistemului de distribuţie. Proiectele de investiţii au o valoare totală de 198 de milioane lei, din care 159 milioane lei fonduri nerambursabile, diferenţa de 39 milioane lei fiind reprezentată de contribuţia companiei.
Aceste proiecte complexe din cadrul axei POIM 6.3 - Cod apel: POIM/290/6/3/ „Reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuinţelor” urmează a fi demarate după semnarea contractelor de finanţare, cu termen estimat de finalizare în 2023 şi se referă la:
1. Implementarea unui Sistem de Distribuţie Inteligentă a energiei electrice într-o zonă omogenă din cartierul Rogerius, localitatea Oradea.
2. Implementarea unui sistem de distribuţie inteligentă a energiei electrice într-o zonă omogenă din municipiul Târgu Mureş, judeţul Mureş.
3. Realizarea unui sistem de distribuţie inteligentă într-o zonă omogenă de consumatori de energie electrică din cartierele Ţiglina 1, 2, MICRO 16 (Ţiglina 3), MICRO 17 (Ţiglina 4), din municipiul Galaţi, judeţul Galaţi.
De asemenea, un al patrulea proiect, „Soluţii Măsurare Inteligentă Regiunea Centru - Oraşele Codlea şi Ghimbav”, din cadrul aceleiaşi axe, se află în fază finală de evaluare  tehnico-economică şi are o valoare eligibilă de aproximativ 50 de milioane lei.
Toate cele patru proiecte de investiţii ale companiei urmează liniile strategice directoare pentru dezvoltarea unor reţele inteligente care să permită dezvoltarea, conectarea şi operarea unor surse multiple, distribuite pe scară largă, asigurând cadrul tranziţiei către energia verde.
Pentru orizontul mediu, DEER a iniţiat mai multe proiecte importante de investiţii prin cofinanţare din fonduri europene, în valoare de 340 milioane de lei. Acestea vizează îmbunătăţirea calităţii serviciului de distribuţie şi creşterea eficienţei operaţionale prin modernizarea, automatizarea instalaţiilor, implementarea tehnologiilor moderne precum şi creşterea eficienţei energetice prin reducerea pierderilor în reţele electrice.
Totodată, pe termen lung, proiectele companiei au în vedere orientarea către conceptul de smart grid în linie cu trendurile din industrie, potrivit unui comunicat al DEER.

Publicat în Comunitate
Pagina 1 din 2