Consiliul Judeţean Galaţi a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă, lansarea proiectului Proiectare pentru consolidarea, restaurarea, reabilitarea şi punerea în valoare a Casei Memoriale „Costache Negri”, contractul de finanţare fiind semnat cu Institutul Naţional al Patrimoniului, în cadrul sesiunii de finanţare Timbrul Monumentelor Istorice. Proiectul este implementat de Consiliul Judeţean Galaţi în parteneriat cu Consiliul Local al comunei Costache Negri şi Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi şi beneficiază de un buget total de 152.900 lei. Acesta reprezintă primă etapă a investiţiei de consolidare, restaurare, reabilitare şi punere în valoare a monumentului istoric Casa Memorială „Costache Negri”, cât şi a unui plan de revitalizare şi promovare a obiectivului istoric.

În istoria modernă a românilor, Costache Negri şi-a câştigat un loc aparte şi prin rolul acordat moşiei sale de la Mânjina de revoluţionarii paşoptişti. Aici se întâlneau prietenii lui Negri, frecvent din anul 1845, pentru a dezbate viitoarele idei programatice ale mişcării revoluţionare amintite. Generaţiile următoare, conştiente de semnificaţiile istorico-afective ale fostei moşii a familiei Negri (vândută în perioada premergătoare Unirii) din judeţul Galaţi, au considerat necesară recunoaşterea ca atare a acestora şi acordarea rolului cuvenit în istoria locală şi naţională. În anul 1908, vechiul sat Mânjina a fost decretat comună şi a primit numele lui Costache Negri, iar în anul 1943 „Casa şi parcul Marelui Vornic Costache Negri din comuna Costache Negri (fostă Mânjina), judeţul Covurlui, se clasează monument istoric”, urmând a fi sediul unui muzeu. Muzeul s-a inaugurat însă mult mai târziu, în anul 1968, cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la Revoluţia din 1848 şi a fost, de-a lungul anilor, reorganizat tematic în concordanţă cu evoluţia principiilor muzeotehnicii.

Publicat în Știrea zilei

Distribuţie Energie Electrică Romania (DEER), parte a Grupului Electrica, continuă să investească în infrastructura de reţea pentru modernizarea şi dezvoltarea sistemului de distribuţie, fiind în ultimii ani cel mai mare investitor în modernizarea şi retehnologizarea reţelelor de distribuţie a energiei electrice, informează DEER - Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Galaţi, prin intermediul unui comunicat de presă.

„Cele mai importante investiţii au vizat îmbunătăţirea calităţii serviciului de distribuţie şi creşterea eficienţei operaţionale prin modernizarea, automatizarea instalaţiilor, implementarea tehnologiilor moderne precum şi creşterea eficienţei energetice prin reducerea pierderilor în reţele. Proiectele de investiţii ale companiei urmează liniile strategice directoare pentru dezvoltarea unor reţele inteligente care să permită devoltarea, conectarea si operarea unor surse multiple şi distribuite pe scara largă, asigurând cadrul tranziţiei către energia verde. Oportunităţile de finanţare externă constituie o pârghie importantă pentru susţinerea investiţiilor în infrastructură şi digitalizare, precum şi a obiectivelor de eficienţă energetică”, se arată în comunicatul citat.

DEER a iniţiat mai multe proiecte importante de investiţii prin cofinanţare din fonduri europene. Acestea ar urma să fie finanţate in cea mai mare parte din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) prin POIM 2014-2020, Axa Prioritara 6: Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susţinerii unei economii cu emisii scăzute de carbon, Obiectivele Specifice 6.3 si 6.1. - Cod apel: POIM/290/6/3/ „Reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuinţelor” şi Cod apel: POIM/289/6/1/ „Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogas, geothermal), producţie”. Contribuţia companiei la aceste proiecte va fi de aproximativ 22% din valoarea lucrărilor.

Proiectele depuse au fost acceptate si declarate eligibile şi vizează următoarele obiective: îmbunătăţirea performanţei operaţionale şi energetice, facilitarea optimizării consumului de energie la consumatori, gestionarea infrastructurii pentru garantarea functionării la parametrii de calitate stabiliţi prin Standardul de Performanţă, dezvoltarea şi modernizarea instalaţiilor de distribuţie, digitalizarea de staţii de transformare existente şi adaptarea  capacităţilor de preluare a producţiei din resurse regenerabile din zonele adiacente acestora.

Trei dintre proiectele complexe depuse au primit deja aprobarea pentru finanţare, din cadrul axei POIM 6.3 - Cod apel: POIM/290/6/3/ „Reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuinţelor”, cu o valoarea eligibilă totală care depăseste 160 milioane de lei, acestea urmând a fi finalizate în anul 2023 şi se referă la:
1. Implementarea unui Sistem de Distribuţie Inteligentă a energiei electrice într-o zonă omogenă din cartierul Rogerius, localitatea Oradea.
2. Implementarea unui sistem de distribuţie inteligentă a energiei electrice într-o zonă omogenă din municipiul Târgu Mureş, judeţul Mureş.
3. Realizarea unui sistem de distribuţie inteligentă într-o zonă omogenă de consumatori de energie electrică din cartierele Ţiglina 1, 2, MICRO 16 (Ţiglina 3), MICRO 17 (Ţiglina 4), din municipiul Galaţi, judeţul Galaţi.

Cel de-al patrulea proiect „Soluţii Măsurare Inteligentă Regiunea Centru - Oraşele Codlea şi Ghimbav”, din cadrul aceleiaşi axe, se afla în fază finală de evaluare tehnico-economică şi are o valoare eligibila de 50 de milioane de lei.

Aceste proiecte vizează, pe lângă lucrări de modernizare infrastructură de reţea (linii, staţii, posturi de transformare), implementarea  sistemelor avansate de management al activelor (AMS) şi  de management al datelor de măsurare (MDM) şi instalarea contoarelor de măsurare inteligentă în zone omogene din oraşele Oradea, Galaţi, Codlea şi Târgu Mureş, înglobând un număr de peste 40.000 consumatori casnici.

Pe Axa POIM 6.1 - Cod apel: POIM/289/6/1/ 2014-2020 - Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal) – distribuţie,  au fost depuse încă trei proiecte, care urmează a fi evaluate din perspectiva tehnico-economică pentru aprobarea finanţării.

Proiectele vizează realizarea unei staţii electrice 110/20Kv Leordina, pentru mărirea capacităţii de distribuţie a energiei electrice din zona Valea Vişeului si Valea Izei, judeţul Maramureş, respectiv modernizarea staţiei 110/20/ 6Kv de la Băiţa şi a staţiei 110/20Kv de la Lechinţa.

„Pentru orizontul mediu, compania are în plan pe lângă continuarea modernizării infrastructurii de reţea, accelerarea digitalizării, dezvoltarea de canale alternative pentru interacţiunile cu utilizatorii, precum şi crearea unui mediu de lucru modern pentru angajaţi, prin implementarea conceptului de Distribuţie Digitală. Pe termen lung proiectele companiei au in vedere orientarea către conceptul de smart grid în linie cu trendurile din industrie”, se mai arată în comunicatul DEER - Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Galaţi.

Publicat în Eveniment

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G.
S-au înregistrat 277 de voturi "pentru", unul "împotrivă" şi 23 abţineri.
Legea are drept scop adoptarea unor măsuri referitoare la autorizarea producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G - reţele 5G, în vederea prevenirii, contractării şi eliminării riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării.
"Pentru realizarea scopului prevăzut, utilizarea de tehnologii, echipamente şi programe software în cadrul infrastructurii informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele 5G, cu excepţia echipamentelor terminale folosite de utilizatorii finali definiţi potrivit OUG 111/2011, este condiţionată de obţinerea de către producători a unei autorizaţii, în condiţiile prezentei legi. Autorizarea se acordă prin decizie a prim-ministrului pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în termen de 4 luni de la data solicitării", prevede proiectul adoptat.
Potrivit actului normativ, avizul conform se fundamentează pe o serie de documente, precum şi pe evaluări din perspectiva riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării. În situaţia în care sunt identificate riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii ţării ca urmare a analizei, avizul CSAT este negativ.
Furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice autorizaţi pot utiliza numai tehnologii, echipamente şi programe software în reţelele 5G realizate de producători autorizaţi, în conformitate cu prezenta lege.
De asemenea, constitutie contravenţie utilizarea de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice a tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software în reţelele 5G puse la dispoziţie de producători care nu au obţinut autorizarea stabilită de lege şi se sancţionează cu amendă în cuantum cuprins între 1% şi 5% din cifra de afaceri.
Proiectul a fost iniţiat de Guvern şi a fost adoptat de deputaţi în forma transmisă.
La dezbateri, deputatul minorităţilor naţionale Andi Grosaru a criticat proiectul, susţinând că are prevederi neconstituţionale şi texte "lipsite de claritate şi calitate" şi a solicitat retrimiterea la comisie, însă cererea a fost respinsă, nefiind susţinută de grupul minorităţilor.
Deputatul PNL Pavel Popescu a menţionat că liberalii susţin acest proiect. "România demonstrează că este un stat matur (...) şi a ales calea corectă", a afirmat Popescu.
Şi PSD susţine proiectul, a anunţat deputatul social-democrat Sorin Grindeanu.
"Proiectul este urmare a unui memorandum semnat de Guvernul României în 2019 cu Statele Unite. El transcede problema de comunicaţii, este o problemă şi de siguranţă naţională. (...) Grupul PSD susţine acest proiect", a afirmat Grindeanu.
El a menţionat că a fost un semn de întrebare cu privire la intenţia ministrului Economiei, Claudiu Năsui, de a retrage proiectul.
Deputatul AUR George Simion a exprimat îngrijorări cu privire la notificarea Comisiei Europene în cazul acestui proiect.
"E de datoria noastră să spunem că am primit asigurări de la Biroul permanent că Comisia Europeană face notificări în chestiunile tehnice care se reglează prin legislaţie secundară. (...) Legea face referire la producători, nu la operatori, relaţia noastră directă este cu operatorii. (...) Să nu ajungem să plătim despăgubiri de un miliard, legea trebuie tratată cu grijă", a spus Simion.
Ca urmare, grupul AUR s-a abţinut la vot.
Camera Deputaţilor este primul for sesizat, Senatul este Cameră decizională. (sursa Agerpres)

Publicat în National

La sediul Primăriei municipiului Galaţi, marţi, 11 mai 2021, a avut loc semnarea contractului de proiectare pentru reabilitarea şi extinderea sistemului de apă şi canalizare ce vizează peste 20 de kilometri de conducte, în cadrul unui proiect cu fonduri europene derulat de operatorul Apă Canal.
„Conducte vechi, de peste 30 de ani, vor fi înlocuite. Este vorba despre un proiect care vizează modernizarea celor două mari reţele care alimentează oraşul cu apă potabilă, dar şi a altor conducte. Proiectul presupune realizarea a 11,7 km de conducte de la Priza Dunării până la Uzina de Apă, la Staţia de Pompare Fileşti şi în apropiere, precum şi în zona Turnul de Apă. Mai mult, în completare se vor realiza aducţiuni exterioare în zonele Şendreni şi Lieşti, cuprinzând 8,8 kilometri de conducte”, a declarat primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu.
La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai societăţii Apă Canal SA Galaţi şi ai proiectantului TPF INGINERIE S.R.L.
Proiectul „Sprijin pentru pregătirea aplicaţiei de finanţare şi elaborare documentaţii de atribuire pentru proiectul de reabilitare şi extindere sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare în judeţul Galaţi - etapa 2” este co-finanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020.
Durata contractului este de 17 luni de la data ordinului de începere, iar valoarea contractului este de 3.305.486,80 lei cu TVA. Finanţarea proiectului este asigurată prin finanţare nerambursabilă din Fondul de Coeziune în valoare de 2.361.062 lei, finanţare nerambursabilă din bugetul de stat de 388.880,80 lei şi finanţare din bugetul local în valoare de 27.777,20 lei. Valoarea neeligibilă inclusă în proiect este de 527.766,80 lei, reprezentând TVA.
Obiectivul general al proiectului de Asistenţă Tehnică este de a asigura elaborarea documentaţiilor necesare în vederea obţinerii finanţării proiectului de investiţii aferente municipiului Galaţi şi UAT Matca, din fondurile europene, precizează municipalitatea.

Publicat în Știrea zilei

Lucrările pentru punerea în valoare a sitului arheologic Tirghina-Barboşi avansează. Până acum s-au derulat lucrări de pregătire a terenului, s-au amplasat majoritatea piloţilor foraţi (90%) şi se lucrează pentru stabilizarea taluzului unde se vor face şi plantări, informează Primăria municipiului Galaţi.

„Punem în valoare situl arheologic care poate deveni un veritabil obiectiv în circuitul turistic, mai ales că vom avea şi un muzeu de sit. Este pentru prima dată când se derulează lucrări în acest scop şi, mai mult, am reuşit să atragem fonduri europene”, a declarat primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu.

Lucrările aferente obiectivului constau în: lucrări de conservare-restaurare vestigii arheologice antice şi interbelice; construire structuri de protecţie a vestigiilor arheologice - permanente şi temporare şi construire Muzeu de sit cu punct de informare; amenajări exterioare pentru acces la monumentul istoric - drum acces sit, alei de circulaţie pietonală; amenajări pentru sugestii configuraţii istorice - trasee fortificaţii, circulaţii antice, prelucrări ale terenului - ramblee circulaţii pietonale, împrejmuire, balustrade şi plantaţii; lucrări pentru iluminat exterior arhitectural şi peisagistic; lucrări de protejare a taluzurilor - protecţie antierozională.

Pentru contractul de execuţie a lucrărilor la obiectivul „Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina, Barboşi”, oferta declarată câştigătoare a fost cea depusă de Rovis Lider SRL Galaţi. Valoarea contractului încheiat în luna noiembrie a anului trecut este de 18.598.716,01 lei cu TVA, iar durata acestuia este de 24 de luni.

Obiectivul general al proiectului vizează conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi a identităţii culturale, în vederea impulsionării dezvoltării locale. Obiectivele specifice ale proiectului au în vedere: restaurarea şi conservarea sitului arheologic Tirighina-Barboşi, în termen de doi ani de la semnarea contractului de finanţare; dotarea sitului arheologic Tirighina-Barboşi, în termen de doi ani de la semnarea contractului de finanţare; punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboşi la finalizarea implementării proiectului.

Reamintim că municipiul Galaţi are calitatea de beneficiar al finanţării proiectului Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboşi, cod SMIS 119952, în cadrul Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, Axa prioritară 5 „Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investiţii 5.1. „Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural”, apelul de proiecte POR/2017/5/5.1/SUERD/1. Valoarea totală a proiectului este de 22.328.395,39 de lei, din care contribuţia de la bugetul local este de 13.745.249,61 de lei.

VEZI FOTO în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Citeşte şi Contract de lucrări semnat pentru restaurarea sitului arheologic Tirighina-Barboşi

Publicat în Eveniment

Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi a anunţat câştigarea unui nou proiect cu fonduri europene. Astfel, luni, 05 aprilie 2021, preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, a semnat în format electronic contractul de finanţare pentru proiectul de eficientizare energetică a corpului central de la Spitalul Orăşenesc Târgu Bujor. Valoarea proiectului este de 4.848.380 de lei, din care 4.028.582 de lei reprezintă finanţare nerambursabilă prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020.

„Este vorba despre modernizarea principalului corp de clădire al Spitalului din Târgu Bujor, acolo unde se desfăşoară majoritatea activităţilor medicale. Vor fi montate panouri solare şi pompe de căldură, precum şi sisteme inteligente de gestionare şi monitorizare a consumurilor de energie electrică şi termică. Astfel, vom reuşi să reducem costurile cu utilităţile, precum şi emisiile de dioxid de carbon. De asemenea, va fi înlocuită tâmplăria exterioară şi interioară a clădirii, se vor moderniza instalaţiile electrice, de încălzire, de apă caldă şi apă rece, va fi schimbat acoperişul şi vor fi reabilitate sistemele de climatizare. Mai mult, pentru acest proiect avem începută şi procedura de licitaţie cu clauză suspensivă, care este deja în faza de evaluare tehnică, astfel încât să putem demara cât mai repede această investiţie”, a declarat Costel Fotea.

În corpul de clădire care va fi modernizat funcţionează secţia de obstetrică-ginecologie, secţia de neonatologie, secţia de chirurgie generală, blocul operator şi blocul de naşteri. Clădirea are o suprafaţă utilă de peste 800 de mp şi a fost construită în 1962.

Citeşte şi A fost semnat contractul de finanţare pentru reabilitarea Spitalul Orăşenesc Târgu Bujor

Publicat în Știrea zilei

Aleea de la P-uri va intra în modernizare, anunţă municipalitatea gălăţeană. „Primăria municipiului Galaţi anunţă atribuirea contractului pentru modernizarea aleii de la P-uri, în zona cuprinsă între strada Navelor şi parcul de la Elice. Proiectul face parte din planul de modernizare completă a centrului municipiului Galaţi”, menţionează sursa citată.

Prin acest proiect se doreşte reamenajarea completă a aleii, a spaţiilor verzi, plantări de arbori, realizarea de fântâni arteziene, paviment cu jeturi de apă şi amenajarea unui curs de apă. Din punct de vedere tehnic, aleea urmează să aibă mobilier urban modern, sistem de drenare a apelor pluviale, precum şi un sistem de iluminat decorativ şi arhitectural. „Un loc considerat emblematic pentru oraşul nostru va căpăta un aspect nou, va avea o arhitectură modernă şi am încredere că va deveni unul dintre locurile de promenadă cu care gălăţenii se vor mândri. Continuăm astfel planul de punere în valoare a centrului oraşului şi de consolidare a unei identităţi locale solide”, a declarat primarul Ionuţ Pucheanu.

Oferta câştigătoare a fost cea prezentată de Asocierea Tancrad SRL (lider de asociere), Lemacons SRL, ATU Consulting SRL, cu un preţ total de 11.147.797,52 lei fără TVA. Contractul de achiziţie publică prevede atât modernizarea aleii pietonale cuprinsă între strada Navelor şi parcul de la Elice, cât şi proiectarea, iar durata de realizare a contractului este de 18 luni calendaristice.

Amplul program de modernizare a centrului municipiului Galaţi a cuprins până acum zonele „Spicu-Romarta”, „Potcoava de Aur”, „Piaţa Regală”, strada Domnească, Parcul „Mihai Eminescu” și Pasajul Dunărea. Totodată, reamintim că, în urmă cu câteva zile, a fost predat amplasamentul pentru modernizarea zonei cuprinsă între Potcoava de Aur şi Trei Star, subiect despre care cotidianul nostru a relatat în articolul „Zona Potcoava de Aur-Trei Star intră în modernizare (FOTO)”.

VEZI FOTO în Galeria de imagini de mai jos! ↓↓↓

Publicat în Știrea zilei

Prima etapă a dezvoltării infrastructurii de apă potabilă şi canalizare în comuna Matca şi în municipiul Galaţi a fost demarată vineri, 19 martie 2021, în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Galaţi, unde a fost anunţată semnarea contractului de finanţare pentru proiectul „Sprijin pentru pregătirea aplicaţiei de finanţare şi elaborare documentaţii de atribuire pentru proiectul de reabilitare şi extindere sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare în judeţul Galaţi-etapa 2“ finanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare în judeţul Galaţi 2014-2020.

Valoarea estimată a acestei investiţii este de aproximativ 43 de milioane de euro, fonduri europene prin Fondul de Coeziune şi vine în completarea proiectului de extindere şi reabilitare a reţelei de apă şi canalizare demarat în 2017. „În acest moment, în judeţul Galaţi se derulează o investiţie de amploare, de aproximativ 180 de milioane de euro, pentru extinderea şi modernizarea reţelei de apă şi canalizare în 21 de localităţi. Cu o populaţie de peste 12.000 de oameni, Matca este singura mare localitate din judeţ care nu este în prezent conectată la o astfel de infrastructură, după ce în trecut s-a retras dintr-un proiect cu fonduri europene pe apă şi canalizare. Noul proiect, care vine în completarea investiţiei de amploare ce se implementează acum, se referă la realizarea a 100 de km de reţea de apă şi canalizare în Matca şi la schimbarea mai multor magistrale de alimentare cu apă a municipiului Galaţi. Este vorba de peste 18 km de conducte mari care aduc apa de la punctul de captare Salcia Lieşti şi de la Priza Dunării“, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Până în acest moment, a fost semnat contractul de finanţare pentru realizarea întregii documentaţii tehnice, în valoare de 3,9 milioane de lei. „La sfârşitul anului viitor, după ce se vor finaliza toate studiile tehnice, vom demara licitaţia pentru începerea lucrărilor. Pentru acest proiect avem deja certitudinea că vom obţine fondurile necesare. Conform estimărilor, valoarea investiţiei de la Matca este de aproximativ 19,5 milioane de euro, iar investiţia pentru magistralele de apă este de aproximativ 23 de milioane de euro“, a declarat Gelu Stan, directorul general Apă Canal S.A.

În prezent, în judeţul Galaţi se implementează un proiect de dezvoltare a reţelei de apă şi canalizare în 21 de localităţi. Investiţia prevede realizarea a 249 de km de reţea de apă potabilă, 535 de km de reţea de canalizare, staţii de epurare, foraje şi staţii de tratare a apei. Investiţia este realizată în proporţie de 50%.

Publicat în Știrea zilei

La Chişinău a avut loc, marţi, 16 martie 2021, şedinţa premergătoare întâlnirii comitetului de coordonare al proiectului „Reabilitarea şi modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe graniţa România-Moldova, respectiv birourile vamale Albiţa-Leuşeni, Sculeni-Sculeni şi Giurgiuleşti-Giurgiuleşti“, organizată în scopul de a asigura comunicarea efectivă între beneficiari, de a prezenta participanţilor informaţiile relevante despre stadiul proiectului, de a analiza riscurile identificate, măsurile de remediere a acestora şi de stabilire a calendarului activităţilor viitoare, informează Direcţia Generală a Vămilor.

„Proiectul îşi propune creşterea eficienţei structurilor de control care asigură siguranţa şi securitatea cetăţenilor, respectiv a structurilor vamale, poliţiei, poliţiei de frontieră şi serviciilor cu atribuţii de combatere a criminalităţii organizate transfrontaliere. Birourile vamale Albiţa, Sculeni şi Giurgiuleşti reprezintă puncte strategice de trecere a frontierei România-Moldova, îndeplinind un rol important în ceea ce priveşte politica de securitate a UE. Proiectul are o perioadă de implementare de 36 de luni (începând cu luna iunie 2019), cu o valoare totală de 10.000.000 euro şi este finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Operaţional Comun România-Republica Moldova. În acest proiect sunt implicate structuri centrale şi locale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi din cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, beneficiarii finali fiind 347 de lucrători vamali ce vor fi instruiţi pentru utilizarea echipamentului de control nedistructiv care îşi desfăşoară activitatea în cele trei puncte vamale ce vor fi modernizate în urma implementării proiectului (Albiţa - Leuşeni, Sculeni - Sculeni, Giurgiuleşti – Giurgiuleşti), echipament absolut necesar, ţinând cont de faptul că peste 2 milioane de autovehicule trec anual frontiera prin cele trei puncte vamale“, precizează sursa citată.

La reuniune au participat reprezentanţi ai Serviciului Vamal al Republicii Moldova, ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală din România, precum şi ai Direcţiilor Generale Regionale ai Finanţelor Publice Iaşi şi Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Proiectul de "paşaport verde" digital, care urmează a fi prezentat, miercuri, 17 martie 2021, de Bruxelles, va ţine cont numai de vaccinurile împotriva COVID-19 autorizate de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), a declarat vineri un responsabil al UE.

"Vrem să creăm un certificat digital care să poată menţiona un test PCR negativ, proba că aveţi anticorpi sau că aţi fost inoculat cu un vaccin care a fost aprobat de EMA", a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, pentru mai multe mass media care a mai precizat că cetăţenii europeni vor putea avea acest certificat pe telefon.

"De exemplu, dacă sunteţi vaccinaţi, nu mai trebuie să faceţi testele PCR", a precizat comisarul, care urma să-i informeze pe miniştrii europeni de interne reuniţi prin videoconferinţă despre lucrările Comisiei referitoare la acest proiect de certificat.

"Oamenii care călătoresc în prezent consumă multă energie pentru a se testa, a completa formulare, a arăta diferite tipuri de hârtii, din nou şi din nou", a recunoscut Ylva Johansson.

În prezent, există patru vaccinuri aprobate de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA): Pfizer/BioNTech, Moderna, AstraZeneca/Oxford şi Johnson & Johnson.

Publicat în Mapamond
Pagina 2 din 4