Guvernul a elaborat un proiect de act normativ prin care oferă unor bugetari posibilitatea de a avea concediu plătit de până la 52 de zile pe an, în afara sărbătorilor legale. La cele 52 de zile de concediu plătit se pot adăuga şi alte învoiri plătite de până la 10 zile, precum şi alte 30 de zile plătite de concediu pentru studii.
Este vorba despre poliţiştii de penitenciare care vor avea dreptul în fiecare an calendaristic la:
1. Concediu de odihnă plătit, a cărui durată se stabileşte în raport cu vechimea cumulată, după cum urmează: 32 de zile calendaristice, pentru cei cu o vechime cumulată de până la 10 ani, sau 38 de zile calendaristice, pentru cei cu o vechime cumulată de peste 10 ani.
Zilele de sărbători legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin acordul colectiv de muncă aplicabil, nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual, deci se cumulează cu zilele de concediu.
2. În afara concediului de odihnă, poliţiştii de penitenciare care îşi desfăşoară activitatea în condiţii vătămătoare, grele sau periculoase au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată cuprinsă între 3 şi 14 zile calendaristice, în plus faţă de concediul de odihnă.
3. Învoire plătită.
Poliţiştii de penitenciare vor mai avea dreptul la învoiri plătite cu durata de cel mult 10 zile calendaristice, în cazul următoarelor evenimente familiale: a) căsătoria poliţistului de penitenciare; b) naşterea sau căsătoria unui copil; c) decesul soţului/soţiei sau al unei rude de până la gradul al II-lea a poliţistului de penitenciare sau a soţului/soţiei acestuia.
Poliţiştii de penitenciare pot beneficia de învoiri plătite cu durata de cel mult 5 zile calendaristice, în următoarele situaţii: a) în caz de accidentare sau îmbolnăvire gravă a unuia dintre membrii familiei; b) în situaţia unor dezastre care au afectat domiciliul poliţistului de penitenciare, al părinţilor, socrilor sau copiilor acestuia; c) pentru alte situaţii sau evenimente excepţionale, de natură să justifice învoirea solicitată.
4. Concediu plătit pentru studii. Poliţiştii de penitenciare vor putea beneficia şi de alte 30 de zile de concediu pe an pentru studii, pentru frecventarea primei forme de învăţământ superior din fiecare ciclu de studiu, respectiv licenţă, master sau doctorat.
Potrivit codului muncii, angajaţii au 15 zile libere anual astfel: 1 şi 2 ianuarie (prima şi a doua zi de Anul Nou); 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române); 30 aprilie (Vinerea Mare); 1 mai (Ziua Muncii); Prima şi a doua zi de Paşte; 1 iunie (Ziua Copilului); Prima şi a doua zi de Rusalii; 15 august (Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului); 30 noiembrie (Sărbătoarea Sfântului Andrei); 1 decembrie (Ziua Naţională a României); 25 şi 26 decembrie (prima şi a doua zi de Crăciun).

Publicat în Economie

Proiectul de lege care extinde atribuţiile Poliţiei Militare iniţiat de Ministerul Apărării Naţionale extinde jurisdicţia Poliţiei Militare, în situaţii de alertă, de urgenţă, de asediu, de mobilizare sau de război şi asupra populaţiei civile.

În condiţiile legii, Poliţia Militară va avea jurisdicţia extinsă astfel încât în timp de stare de alertă sau de urgenţă, aceasta va putea fi scoasă în stradă pentru controlarea mulţimilor protestatare, sancţionarea sau arestarea cetăţenilor care nu respectă măsurile impuse. Mai mult, cetăţeanul considerat vinovat de încălcarea anumitor legi, va putea fi evacuat din proprietatea sa privată.

Privită cu îngrijorare de societatea civilă, APADOR-CH (Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România-Comitetul Helsinki) a transmis Ministerului Apărării Naţionale (MApN) câteva recomandări de îmbunătăţire a proiectului de lege aflat în dezbatere publică, proiect ce reglementează organizarea şi funcţionarea Poliţiei Militare.

„Noţiunea de «jurisdicţie a poliţiei militare asupra populaţiei civile» creează pentru omul obişnuit impresia că Poliţia Militară ajunge să cerceteze penal şi chiar să judece civili. Această impresie generează un sentiment de teamă, de insecuritate, despre care credem că nu a fost urmărit prin proiectului de lege. Conform DEX, termenul «jurisdicţie» are următorul înţeles: «JURISDÍCŢIE, jurisdicţii, s. f. 1. Putere, competenţă de a judeca a unui judecător sau a unei instanţe. 2. Totalitatea instanţelor judecătoreşti de acelaşi grad. 3. Ansamblul organelor care au competenţa de a judeca pricini de aceeaşi categorie. 4. Teritoriu în care un judecător sau o instanţă judecătorească îşi exercită puterea». Art. 14 al. 1 din proiect prevede că, pe durata stării de urgenţă, Poliţia Militară are, pe lângă atribuţiile obişnuite din timp de pace, şi alte atribuţii care îi acordă posibilitatea de a interfera cu civilii (participarea la legitimare, identificare, avertizarea persoanelor pentru a se conforma măsurilor dispuse pentru carantinare sau izolare, interzicerea temporară a accesului în anumite locaţii, dispunerea evacuării temporare din anumite locaţii, în caz de pericol, darea de indicaţii şi dispoziţii participanţilor la trafic)“, subliniază APADOR-CH.

APADOR-CH consideră că implicarea Poliţiei Militare în astfel de situaţii nu este necesară, nu aduce un plus de valoare, iar, până în prezent, autorităţile civile au putut gestiona starea de urgenţă şi fără implicarea Poliţiei Militare.

Grupurile naţionaliste Honor et Patria, N.O.i, Camarazii, au afişat sâmbătă acest mesaj în Bucureşti: „LEGEA POLIŢIEI MILITARE, ABUZURI SUPLIMENTARE!“.

Proiectul de lege poate fi consultat AICI.

Publicat în National

Proiectul de lege privind votul prin corespondenţă, aflat în dezbaterea parlamentului, prevede că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au dreptul să voteze prin corespondenţă la următoarele tipuri de alegeri: parlamentare, prezidenţiale, europarlamentare, dar şi la referendumurile naţionale. Mecanismul propus de proiectul de lege pentru votul prin corespondenţă cuprinde mai multe etape.

Într-o primă etapă, cetăţeanul român cu reşedinţa sau domiciliul în străinătate care doreşte să voteze trimite o cerere, în format electronic, cu semnătură electronică sau în format olograf, către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), cu cel puţin 60 de zile înainte de data la care are loc scrutinul electoral sau referandar.

AEP centralizează toate cererile şi le validează, după ce verifică datele din cerere în Registrul electoral. Dacă cetăţeanul român, care a depus cerere că vrea să voteze, nu figurează în Registrul electoral şi face dovada faptului că are domiciliul sau reşedinţa în străinătate, AEP are obligaţia de a lua măsuri pentru înscrierea votanţilor în acel registru.

Într-o a doua etapă, AEP are obligaţia ca, în termen de 48 de ore de la tipărirea buletinelor de vot, să transmită cetăţeanului a cărui cerere a fost validată documentele necesare pentru exercitarea votului prin corespondenţă: buletinul de vot în forma tipărită pentru organizarea scrutinului electoral sau referandar; un plic fără elemente de identificare a persoanei; un autocolant cu elemente de siguranţă pentru sigilarea plicului, cu rolul de a asigura secretul votului; dovada privind exercitarea votului prin corespondenţă; un plic pentru expedierea documentelor, cu etichetă distinctivă, cuprinzând datele de corespondenţă ale cetăţeanului care votează la expeditor şi datele de corespondenţă ale AEP la rubrica destinatar. Dacă se organizează un al doilea tur de scrutin, AEP trebuie să trimită buletinele de vot cetăţenilor ale căror cereri de vot au fost validate, în termen de 24 de ore de la tipărirea buletinelor de vot pentru desfăşurarea turului doi de scrutin.

O a treia etapă constă în exercitarea efectivă a votului, prin înscrierea de către votant a semnului X în chenarul în care este tipărit numele şi semnul preferat al candidatului preferat (pentru scrutinul electoral) sau răspunsul preferat, dacă este vorba despre referendum.

Următoarea etapă este expedierea votului de către votanţi. După exercitarea votului prin corespondenţă, cetăţenii din străinătate trebuie să sigileze plicul cu buletinul de vot şi să expedieze toate documentele de vot, prin poştă, pe cheltuiala sa. Documentele trebuie expediate către AEP cu cel puţin 48 de ore înainte de desfăşurarea alegerilor. Celor care nu vor respecta acest termen li se va anula votul.

AEP centralizează şi repartizează plicurile cu voturile din diaspora birourilor electorale speciale.

În ziua scrutinului sau cu o zi înainte de data alegerilor, birourile electorale speciale verifică îndeplinirea condiţiilor de formă, pentru ca votul exercitat să fie declarat valid. Plicul care conţine buletinul de vot nu poate fi însă desfăcut decât după închiderea urnelor.

Dacă autorităţile implicate în procesul de vot (AEP sau birourile electorale speciale) nu îşi îndeplinesc la timp atribuţiile, ele sunt sancţionate cu amenda cuprinsă între 2000 şi 5000 de lei. Sancţiunea se constată şi este dată de Biroul Electoral Central.

 

De unde s-a plecat

 

Propunerea de lege privind votul prin corespondenţă a fost iniţiată de 138 de parlamentari de la toate partidele politice, în aprilie 2015, în expunerea de motive susţinându-se necesitatea urgentării reglementărilor în ceea ce priveşte votul prin corespondenţă exercitat de către românii din afara ţării. La 22 aprilie 2015, a fost adoptată tacit de Senat, în prezent propunerea fiind blocată la Comisia comună a celor două camere pentru elaborarea legislaţiei electorale. La 14 iulie 2015, PNL a solicitat sesiune parlamentară extraordinară, în cadrul căreia să se ia în discuţie şi legea votului prin corespondenţă, susţinând că dacă nu se urgentează adoptarea legii, punerea legii în aplicare nu va mai fi posibilă, potrivit practicii Comisiei de la Veneţia.

Publicat în National