Singurul agent economic din judeţul Tulcea care produce şi comercializează produse piscicole din Delta Dunării, fabricate în baza unor reţete tradiţionale recunoscute la nivel naţional şi european, va majora, începând de anul viitor, tarifele practicate pentru produsele proprii, pentru prima dată de la debutul crizei sanitare.
Directorul societăţii, Dan Buhai, a declarat, pentru Agerpres, că în timpul pandemiei vânzările au crescut, dar profitul a scăzut.
"Vânzările pe retail au crescut în general, pentru că s-au închis unităţi din Horeca, dar s-a diminuat profitul, deoarece au apărut costuri suplimentare bazate pe reducerea timpului de lucru. Avem o pauză de o oră între două ture şi nu avem când să recuperăm această oră în care spaţiile se igienizează, iar turele nu se întâlnesc. La capitolul cheltuieli, au apărut materiale de igienă, măşti, dezinfectanţi, echipamente de măsurare a temperaturii şi pot să vă spun că noi am cumpărat şi suplimente să le dăm angajaţilor în permanenţă pentru a le creşte imunitatea", a afirmat directorul societăţii.
Chiar şi în contextul creşterii costurilor de producţie cu până la 20%, costuri care nu includ efectul majorării preţului la energia electrică sau la gaz, tarifele practicate pentru produsele proprii nu au crescut.
"La energia electrică a fost lovitura. Peste costurile survenite ca urmare a pandemiei, au apărut aceste creşteri neaşteptate şi incredibil de mari ale energiei electrice. În industria alimentară se lucrează cu depozitare frig, iar la afumare avem nevoie de gaze. Nu ne dăm seama încă de impact, dar cred că o să reducă şi mai mult zona de profit. Nu am modificat preţurile practicate, pentru că lucrăm cu reţele de retail care foarte greu ar accepta în cursul anului modificări de preţ. Am încercat să menţinem preţurile de livrare negociate la început anului, dar de anul viitor vom solicita creşteri de 10-15%", a menţionat directorul Dan Buhai.
Societatea pe care o conduce numără circa 140 de angajaţi şi produce anual 350 de tone de peşte prelucrate în 16 produse, sub formă de produse marinate, afumate, congelate şi salate de icre, majoritatea fiind atestate ca produse tradiţionale. Alte trei produse, scrumbia de Dunăre afumată, salata de icre de ştiucă de Tulcea şi salata tradiţională cu icre de crap au primit atestate europene de calitate.

Publicat în Regional

Şapte din zece români (69%) nu sunt interesaţi de reciclarea produselor cosmetice, iar mai mult de jumătate (55%) susţin că nu au reciclat până acum acest tip de ambalaje, arată cel mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research pentru L'Oreal România.
Conform sursei citate, 61% dintre respondenţii care obişnuiesc să recicleze în general nu reciclează şi ambalajele produselor cosmetice, dar 52% dintre români au declarat că ar recicla mai des recipientele acestui tip de deşeuri dacă ar exista mai multe campanii de informare dedicate subiectului, în timp ce 73% au confirmat că li se pare util sau foarte util ca brandurile să promoveze programe de reciclare a ambalajelor produselor cosmetice.
Totodată, dintre cei care afirmă că reciclează în general, doar 39% fac asta cu ambalajele produselor cosmetice. Marea majoritate (93%) reciclează PET, hârtie şi carton (73%), sticlă (71%), cutii de aluminiu (61%), echipamente electrice şi electrocasnice (55%) şi Tetra Pak (38%).
Cei care reciclează în cea mai mică măsură sunt milenialii singuri, iar tinerii profesionişti sunt cei care reciclează în cea mai mare măsură, se menţionează în studiu.
Datele Reveal Research Marketing relevă că românii care reciclează recipientele produselor cosmetice obişnuiesc să recicleze în proporţie de 82% flacoanele de plastic, ambalajele de carton (74%), recipientele din sticlă (70%), spray-urile de aluminiu (65%), deodorantele roll-on (57%), mostrele de plastic (54%), produsele de make-up şi lacurile de unghii (35%).
În ceea ce priveşte percepţia românilor asupra utilităţii reciclării, aproape trei sferturi din totalul celor chestionaţi (74%) consideră utilă reciclarea, iar într-o pondere aproximativ similară (73%) sunt de părere că programele de reciclare a ambalajelor produselor cosmetice sunt şi utile sau foarte utile.
Pe de altă parte, respondenţii care nu reciclează recipientele produselor cosmetice au precizat, în proporţie de 93%, că ar fi interesaţi să facă acest lucru, însă 69% dintre aceştia nu au informaţii despre un astfel de program de colectare. În acelaşi timp, 47% dintre aceştia au declarat că nu au puncte de reciclare în proximitatea locuinţelor, 8% refolosesc sau păstrează recipientele, iar 3% declară fie că li se pare complicat să le sorteze, fie că nu sunt interesaţi de subiect, fie că au un alt motiv pentru care nu reciclează ambalajele produselor cosmetice.
Potrivit studiului, 72% dintre români ar fi motivaţi să recicleze mai des recipientele produselor cosmetice dacă ar exista mai multe locuri de colectare în proximitatea locuinţei. De asemenea, 52% dintre persoanele intervievate subliniază că ar recicla ambalajele produselor de înfrumuseţare în situaţia în care ar exista mai multe campanii de informare despre ce se întâmplă cu aceste deşeuri.
În plus, 47% ar recicla mai des dacă ar fi siguri că ambalajele colectate nu ar ajunge tot la groapa de gunoi, 28% dacă ar şti în ce containere să le arunce şi 26% s-ar simţi motivaţi dacă reciclarea ar avea şi un scop social direct.
România are, în prezent, peste 12.000 de puncte de colectare separată, arată datele centralizate pe platforma naţională Harta Reciclării.
Studiul Reveal Marketing Research a fost realizat pe un eşantion de 1.003 de persoane, prin metoda CAWI (colectare online), în perioada 6 - 15 octombrie 2021.
L'Oreal se află pe piaţa din România de 24 de ani.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piaţă full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Distanţa dintre real şi virtual este din ce în ce mai mică şi chiar în faţa ochilor noştri. Chiar şi în industria frumuseţii, care acum pare să nu aibă graniţe. În ultimii ani, progresul tehnologic a schimbat de fapt radical ideea de frumuseţe şi percepţia de sine, atât de mult încât reconcilierea identităţii virtuale cu cea reală a devenit un scop zilnic.
Un exemplu semnificativ: la începutul lunii iulie Norvegia a introdus o lege care, pentru prima dată, face ilegală să nu se declare retuşurile fotografiilor postate online. De fapt, va fi obligatoriu să se indice dacă imaginea a fost editată, photoshopată sau dacă s-au folosit filtre; aceasta pentru a promova standarde de frumuseţe mai sănătoase.
Cu toate acestea, în lumea cosmeticelor, acceptarea şi utilizarea combinată a identităţilor virtuale şi reale au avut o mare accelerare tocmai din cauza Covid-19. În timp ce unele consultaţii digitale în cosmetică, machiaj şi îngrijire a pielii pot implica anumite riscuri pentru sănătate, în general căutarea unei mai mari armonii între imaginea online şi cea reală este simplificată datorită unui număr infinit de dispozitive inovatoare de înfrumuseţare şi personalizabile şi utilizării realitate augmentată.
De altfel, pentru cei care ar dori să arate ca propria imagine „înfrumuseţată” de un filtru de Instagram fără a fi nevoit să recurgă la intervenţia  medicinei estetice, există Opte, „primul filtru pentru viaţa reală”, lansat după 12 ani de cercetare. Acesta este un dispozitiv mic care scanează pielea feţei - făcând 200 de fotografii pe secundă - identificând toate imperfecţiunile, coşurile, petele şi apoi activează o imprimantă inovatoare cu micro jet de cerneală care depune o cantitate infinitezimală pe fiecare imperfecţiune detectată, a unui ser/machiaj. care, pe lângă acoperirea instantanee a defectelor, le tratează cosmetic, atenuându-le în timp. Toate fără a îngreuna nicio altă parte a feţei. Se pare că dispozitivul, la vânzare pentru 599 de dolari, are deja o listă de aşteptare de douăzeci şi cinci de mii de oameni.
Shiseido a fost, de asemenea, printre primii lideri din sector care au urmărit cele mai multe evoluţii tehnologice în frumuseţe. În 2017 a achiziţionat start-up-ul californian MatchCo, care a revoluţionat metodele de scanare a pielii printr-o aplicaţie simplă care vă permite să creaţi produse cosmetice personalizate. Această tehnologie brevetată foloseşte Optune, un serviciu de abonament (cost lunar 10.000 de yeni, în jur de 76 de euro) administrat de brandul japonez care, printr-o aplicaţie şi un algoritm sofisticat, analizează o serie de informaţii referitoare la piele: de la climă la aer de calitate, de la ritmurile de somn la stres, de la alimente la ciclul menstrual. Aceste informaţii trec apoi către un dispozitiv care, combinând cinci produse diferite împreună, creează formula ideală pentru acel tip de piele.
ModiFace este o companie de cosmetice care foloseşte realitatea augmentată proiectată de profesorul de inginerie Parham Aarabi. Iar rezultatul acestui parteneriat futurist se numeşte Perso, un dispozitiv pentru îngrijirea pielii şi machiaj bazat pe Inteligenţa Artificială. Făcându-şi un selfie, aplicaţia (împreună cu instrumentul furnizat) analizează detalii precum clima, temperatura şi indicele UV şi le combină cu probleme personale (riduri fine, riduri, pete, dimensiunea porilor, pigmentare, ten tern).

(Ilustraţie: opera de artă creată pentru Byredo Prismic Palette de Jon Emmony, sub conducerea creativă a lui Isamaya Ffrench. Estetica artei digitale influenţează tot mai mult lumea frumuseţii, ca în această colaborare între make-up artistul Ffrench şi artistul digital britanic Emmony.)

Publicat în Sanatate

În perioada 20 septembrie - 04 octombrie 2021, se va desfăşura o nouă etapă de distribuire a pachetelor cu alimente şi a produselor de igienă din partea Uniunii Europene pentru persoanele cu dizabilităţi - handicap gradul I şi handicap gradul II. Distribuirea se va face în cadrul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD 2019/2021), derulat de Uniunea Europeană, informează Primăria municipiului Galaţi.

Pachetele vor fi acordate prin intermediul Cantinei de Ajutor Social şi pot fi ridicate, personal sau de către aparţinători, de la centrul de distribuţie din Piaţa Ţiglina I, în parcarea laterală. Solicitanţii trebuie să prezinte în original buletinul persoanei titulare sau certificatul de naştere (după caz); buletinul aparţinătorului; certificatul de handicap în original şi în copie (copia după certificatul de handicap se opreşte la dosarul distribuţiei POAD 2019/2021 ca document justificativ). Pachetele se vor putea ridica de luni până vineri, între orele 08:00 şi 16:00.

Pachetul alimentar cântăreşte 25,3 kg şi conţine făină albă de grâu, mălai, paste făinoase, ulei, zahăr, orez, conservă carne de vită, conservă carne de porc, pate de ficat, compot de fructe şi gem de fructe. Pachetul de igienă conţine periuţe şi pastă de dinţi, şampon pentru copii şi adulţi, săpun lichid şi detergent. În acest context, beneficiarii venitului minim garantat şi ai alocaţiei pentru susţinerea familiei se mai pot prezenta pentru a-şi ridica pachetele, ce se distribuie în acelaşi punct, până în data de 17 septembrie 2021, menţionează municipalitatea.

Publicat în Comunitate

LIBERTY investește 31 de milioane de RON (6,3 milioane de Euro) într-o linie ultramodernă ce va fi utilizată în acoperirea țevilor produse la unitatea specializată LIBERTY Tubular Products Galați, a anunțat compania astăzi, miercuri, 08 septembrie 2021. Primele dintre cele 80 de camioane cu părți componente ale liniei de acoperire au ajuns deja din Olanda, iar în luna septembrie se va finaliza aducerea echipamentului. Lucrările de instalare a noii linii sunt preconizate să aibă loc în anul 2022. Proiectul include și înființarea unui laborator de testare.
Linia de acoperire va presupune un grad ridicat de automatizare, fiind operată de o echipă de 25 de angajați și va fi prietenoasă cu mediul înconjurător. Capacitatea anuală a liniei va fi de circa 110.000 de tone sau aproape 500.000 de metri de țeavă și va asigura spălarea, uscarea, sablarea, inspectarea și acoperirea în straturi succesive de rășină epoxidică, polietilenă și polipropilenă, precum și - la cerere - spumă de polipropilenă. Pe lângă aceste acoperiri pe suprafața exterioară a țevilor, Linia de Acoperire poate realiza o aplicare și la interior, cu rășină epoxidică. Tratate în acest fel, țevile pot fi folosite la magistrale de transport pentru petrol, gaze naturale, apă sau alte fluide.
„Piața cere din ce în ce mai multe țevi acoperite, folosite la transportul fluidelor energetice. Cu această nouă Linie de Acoperire, LIBERTY Tubular Products Galați va fi singurul producător din această zonă cu capacitatea de a realiza acest tip de produse tubulare de înaltă calitate. Dar marele avantaj comercial este că la Galați se va produce atât materia primă pentru fabricarea acestor țevi, cât și procesarea acestora în stadiul final pentru clienții de pe teritoriul României, din Balcani și din alte zone din Europa”, a declarat Aida Nechifor, Directorul General al LIBERTY Galați.

Publicat în Știrea zilei

Având în vedere descoperirea benzenului în produsele de protecţie solară, Valisure a solicitat FDA să retragă cele 78 de produse şi să efectueze propria investigaţie cu privire la fabricarea acestora. O listă completă a produselor de protecţie solară cu benzen poate fi găsită în această solicitare. Aproape toate din cele 14 produse de protecţie solară cu niveluri de benzen de peste 2 ppm erau spray-uri; dar substanţa chimică a apărut şi în loţiuni şi geluri anti-arsuri solare.
Deşi FDA susţine că benzenul nu ar trebui utilizat la fabricarea medicamentelor, agenţia nu precizează o limită specifică pentru medicamente precum protecţia solară (FDA reglementează protecţia solară ca medicament fără prescripţie medicală). Limita de 2 ppm se aplică numai ''circumstanţelor speciale'' subliniate de agenţie. Deci, Valisure solicită, de asemenea, FDA să stabilească o limită pentru nivelurile de benzen în produsele pentru protecţia solară şi alte produse medicamentoase în situaţii standard şi să stabilească o limită pentru expunere la soare într-o singură zi.
Deoarece benzenul nu a fost detectat în majoritatea produselor de protecţie solară testate de Valisure, compania susţine că utilizarea benzenului în produsele de protecţie solară nu este ''inevitabilă'' şi că nu ar trebui permisă niciun fel de cantitate detectabilă din această substanţă chimică în aceste produse.
"Este esenţial ca agenţiile de reglementare să abordeze contaminarea cu benzen în protecţia solară ... astfel încât toate persoanele să se simtă în siguranţă folosind produse de protecţie solară", a declarat dr. Christopher Bunick, profesor asociat de dermatologie la Universitatea Yale.
Într-o declaraţie pentru Live Science, FDA a menţionat că reexaminează solicitarea. "FDA tratează serios orice problemă de siguranţă în legătură cu produsele pe care le reglementăm, inclusiv cele pentru protecţia solară. În timp ce agenţia evaluează petiţia depusă de cetăţeni, vom continua să monitorizăm piaţa produselor de protecţie solară şi eforturile de producţie pentru a asigura disponibilitatea unor produse sigure pentru consumatorii americani", se precizează în declaraţie.
Constatările nu înseamnă că oamenii ar trebui să nu mai folosească produse de protecţie solară, care pot ajuta la prevenirea cancerului de piele, a spus dr. Christopher Bunick.
"Multe produse de protecţie solară testate de Valisure nu conţin benzen, iar aceste produse sunt probabil sigure şi ar trebui să fie utilizate în continuare, alături de pălării şi îmbrăcăminte de protecţie solară adecvate pentru a reduce riscul de cancer de piele", a concluzionat profesorul Bunick. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Un laborator de testare independent a detectat compusul chimic benzen, un carcinogen cunoscut la om, în 78 de produse de protecţie solară şi solicită Administraţiei SUA pentru Alimente şi Medicamente (FDA) să retragă produsele, potrivit unui studiu publicat de LiveScience.
Laboratorul Valisure verifică calitatea medicamentelor şi a produselor de îngrijire a sănătăţii. Recent, compania a testat aproape 300 de produse de protecţie solară şi a constatat că 27% conţineau benzen, potrivit unui comunicat al companiei. Paisprezece dintre produse (5%) conţineau benzen la niveluri mai mari de 2 părţi per milion (ppm), care este limita recomandată de FDA pentru benzen în produse cu indicaţie medicală care nu pot fi făcute fără această substanţă.
"Prezenţa acestui carcinogen în produse recomandate pe scară largă pentru prevenirea cancerului de piele şi care sunt utilizate în mod constant de adulţi şi copii este foarte îngrijorătoare", a declarat David Light, fondator şi CEO al laboratorului Valisure.
Benzenul este un lichid incolor sau de culoare galben deschis, care se formează natural, dar este de asemenea produs şi în urma unor activităţi umane, potrivit Centrelor pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC). De exemplu, emisiile de noxe de la automobile şi arderea cărbunelui şi a petrolului pot elibera benzen în aer; substanţa chimică este, de asemenea, utilizată la fabricarea unor materiale plastice, cauciucuri, coloranţi, detergenţi, medicamente şi pesticide, potrivit CDC.
Expunerea la niveluri ridicate de benzen cauzează cancer la om, în special cancer de sânge, leucemie. Administraţia americană pentru Securitate şi Sănătate în muncă limitează expunerea la locul de muncă la benzen în aer la 1 ppm în medie într-o zi şi maximum 5 ppm pe o perioadă de 15 minute, potrivit Societăţii Americane pentru Cancer. Agenţia pentru Protecţia Mediului limitează benzenul în apa potabilă la 0,005 ppm, sau 5 părţi per miliard (ppb), care este, de asemenea, limita pentru apa îmbuteliată.
Potrivit FDA, benzenul nu ar trebui utilizat la fabricarea produselor medicamentoase decât în circumstanţe speciale - dacă utilizarea este inevitabilă şi medicamentul constituie un progres terapeutic semnificativ. În aceste cazuri, nivelurile de benzen ar trebui să fie limitate la 2 ppm ''dacă nu se justifică altfel'', indică FDA. La începutul pandemiei de COVID-19, când a existat o penurie de dezinfectant pentru mâini, FDA a permis temporar ca dezinfectantele pentru mâini să conţină până la 2 ppm de benzen. Dar în martie 2021, laboratorul Valisure a anunţat că a detectat benzen peste acest nivel în aproape 24 de produse pentru dezinfectarea mâinilor, dintre care cel puţin unul a fost retras ulterior. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Compania Naţională Poşta Română a încheiat un contract cu OLX România, cea mai mare platformă de anunţuri care permite vânzarea, cumpărarea sau schimbul de bunuri între clienţi, rapid şi uşor, direct de pe telefonul mobil sau de pe calculator. Astfel, începând de marţi, 25 mai 2021, cumpărătorii pot opta pentru livrarea produselor prin intermediul Poştei Române, la un tarif preferenţial cu până la 44% mai mic, spre deosebire de costurile standard.
Coletele vor ajunge în posesia cumpărătorilor prin serviciul INTER POINT al Poştei Române, destinat clienţilor care vând sau cumpără bunuri de pe platformele de anunţuri online.
Opţiunea de livrare prin Poşta Română se efectuează foarte uşor, de către vânzător, din contul său de client OLX, având posibilitatea de a selecta, dintr-un număr de 800 de subunităţi poştale informatizate, una agreată de cumpărător, de unde acesta îşi va ridica trimiterea. Vânzătorul efectuază AWB-ul direct din platforma OLX şi îl prezintă, împreună cu coletul, la orice oficiu poştal.
Trimiterile vor ajunge la destinaţie în maximum 2 zile de la prezentare, în cazul livrărilor efectuate în acelaşi judeţ şi în maximum 3 zile, pentru livrarea în alte judeţe. Acestea vor putea fi monitorizate în sistem Track&Trace pe întreg fluxul tehnologic, de la prezentare şi până la livrare. Greutatea maximă admisă a expediţiei este de 30 kg.
Poşta Română asigură avizarea destinatarilor prin transmiterea unui SMS, la momentul sosirii trimiterii în subunitatea poştală. De asemenea, cumpărătorului i se oferă opţiunea deschiderii coletului la livrare, în vederea verificării conţinutului.
Toate cheltuilelile sunt suportate de către cumpărător, care face plata, la destinaţie, prin mandat poştal. Trimiterile vor fi păstrate în subunităţile poştale, la dispoziţia destinatarilor, timp de 10 zile. În cazul în care coletele nu sunt ridicate sau sunt refuzate, acestea sunt returnate expeditorilor, costurile fiind suportate de către compania OLX, se arată într-un comunicat al companiei.

Publicat în National

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a anunţat joi, 22 aprilie 2021, că a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei Europene din data de 21 aprilie 2021, în cadrul căruia „Caşcaval de Săveni” a fost înregistrat ca produs de Indicaţie Geografică Protejată (IGP).

Produsul „Caşcaval de Săveni” este o brânză maturată, cu pastă opărită, având o consistenţă semitare. Acest sortiment de caşcaval se obţine din lapte de vacă crud prin coagularea enzimatică cu cheag şi prelucrarea conform unei metode specifice zonei.

„Caşcavalul de Săveni - IGP” se comercializează în două forme de prezentare: caşcaval protejat cu amestecuri de ceruri sau caşcaval protejat cu folii termocontractibile, de formă paralelipipedică sau cilindrică, cu o greutate  cuprinsă între 0,450 kg şi 9 kg.

Felia de caşcaval se desface în fâşii, fără a se sfărâma. Gustul este plăcut, dulceag şi sărat în acelaşi timp, simţindu-se o savoare uşor amăruie asemănător miezului de nucă, datorat fermentaţiei proteolitice. Aroma se intensifică în timpul maturării, apropiindu-se de cel al pământului reavăn.

Materia primă folosită pentru fabricarea produsului „Caşcaval de Săveni - IGP” este laptele de vacă crud colectat din aria geografică delimitată, provenit de la animale locale care sunt metişi ai unor rase vechi locale precum „Sura de stepă” şi „Bucşan” încrucişate cu alte rase de bovine cu performanţe productive ridicate.

Laptele de vacă crud este încălzit la 30-33 de grade Celsius pentru activarea cheagului, lucru care permite acţiunea florei microbiene locale, ducând la diferenţierea de alte produse similare. Această etapă are un rol foarte important în obţinerea caracteristicilor produsului „Caşcaval de Săveni-IGP”.

România avea până la această dată şapte produse înregistrate pe sisteme de calitate europene: Magiun de prune Topoloveni - IGP (2011), Salam de Sibiu - IGP (2016), Novac afumat din Ţara Bârsei - IGP (2017), Scrumbie de Dunăre afumată - IGP (2018), Cârnaţi de Pleşcoi - IGP (2019), Telemea de Sibiu - IGP (2019) şi Telemea de Ibăneşti - Denumire de Origine Protejată (2016), la care s-a adăugat, de joi, încă un produs protejat la nivel european, respectiv Caşcaval de Săveni - IGP.

De asemenea, mai sunt în analiză la Comisia Europeană trei produse alimentare în scopul dobândirii protecţiei europene, dintre care două pentru sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată: Salată cu icre de ştiucă de Tulcea şi Plăcinta dobrogeană şi un produs pentru dobândirea protecţiei europene Specialitate Tradiţională Garantată- Salata tradiţională cu icre de crap.

Publicat în National
Suntem obişnuiţi să ştim că lucrurile au o anumită menire pentru noi şi pentru cei din jurul nostru, dar unele dintre cele mai des utilizate lucruri din viaţa cotidiană au destinate iniţiat unui alt scop. Vă prezentăm mai jos câteva dintre acestea:   1. Kotex   În timpul Primului Război Mondial, Kimberly - Clark pregătea vată pentru pansamentele chirurgicale dintr-un material relativ nou, Cellucotton, un amestec între bumbac şi hârtie. Acesta a fost extrem de potrivit în tratarea rănilor de luptă, dar asistentele de la Crucea Roşie au constatat că acest material super-absorbant are, de asemenea, beneficii pentru igiena personală. După război, producţia pansamentelor din vată pentru intervenţii chirugicale s-a redus, însă compania a găsit o nouă piaţă pentru “şerveţelele sanitare”. Noul produs a luat numele de “Kotex”, prescurtare de la "cotton texture" (textura de bumbac).   2. Kleenex   Publicul a început să fie atras de ideea utilităţii lucrurilor de unică folosinţă, precum comercializarea tampoanelor sanitare, astfel că Kimberly-Clark a mai găsit o altă utilizare a surplusului de vată creponată. Savanţii au creat o ţesătură extrem de subţire şi moale pe care o cunoaştem acum fără ca să ne imaginăm cum a fost ea folosită anterior. Iniţial, furnizorii promovau vata creponată drept înlocuitor al prosoapelor de faţă, care erau folosite pentru a aplica seruri de îngrijire a pielii. Comercianţii axaţi pe valoarea cosmetică - numind-o “noul secret utilizat de vedetele de cinema pentru a menţine pielea frumoasă” - au vândut Kleenex încă de la început, din 1924, până au fost introduse şerveţelele nazale în 1930.   3. Propecia   Propecia, medicament utilizat în tratamentul calviţiei masculine, a fost iniţial comercializat drept Proscar, medicament pentru prevenirea extinderii beningne a prostatei. După 5 ani pe piaţă, în 1990 a devenit evident că unul din efectele Proscar-ului era creşterea părului la bărbaţii afectaţi de calviţie.   4. Viagra   Viagra sau Sildenafil, cum este cunoscut oficial, a fost iniţial conceput ca un tratament pentru hipertenisune, angină pectorală sau alte simptome ale bolilor cardiace. Dar în prima fază, studiile clinice au arătat că în timp ce tratamentul nu era eficient pentru a trata bolile de inimă, subiecţii de gen masculin s-au confruntat cu un efect secundat destul de neaşteptat, şi anume: erecţia. Câţiva ani mai târziu, în 1998, medicamentul a asaltat piaţa farmaceutică din SUA drept un tratament pentru disfuncţiile erectile şi a devenit un succes peste noapte.   5. Brandy   Brandy, această delicioasă băutră de culoarea caramelului, a început ca un produs secundar în transportarea vinului. În urmă cu aproximativ 900 de ani, comercianţilor le-a venit ideea de a distila vinul pe motiv că astfel era mai uşor de transportat şi scădeau taxele vamale care erau percepute pe volum. După un timp, câţiva dintre comercianţi, plictisiţi de drumul lung, au gustat din inventarul lor şi au descoperit că concentrat sau distilat, vinul este extrem de bun. Voila! Aşa s-a născut Brandy!   6. Coca-cola   Coca-Cola, unul dintre cele mai notorii nume de brand-uri din lume, a fost, iniţial, inventată drept o alternativă pentru dependenţa de morfină, pentru a trata durerea de cap şi pentru ameliorarea anxietăţii. Inventatorul băuturii, John Pemberton, veteran al Războiului Civil, care era şi el dependent de morfină – a inventat, la început, o băutură dulce, alcoolică, din infuzia frunzelor de coca. Au mai trecut încă două decenii înainte ca aceasta reţetă să sufere o rectificare:băutura a fost îndulcită, acidulată şi, în cele din urmă, comercializată drept cea mai populară băutură carbogazoasă din lume.   7. Plastilina   Plastilina este acel ciudat, viu-colorat, lut sărat cu care toţi dintre noi am crescut, turnându-l, modelându-l şi ocazional, muşcându-l. Plastelina a fost inventată în 1930 de către un producător de săpun pe nume Cleo McVickers, care a crezut că a găsit cea mai fantastică chestie de curăţat tapetul. După 20 de ani, fiul său, Joseph, a modificat destinaţia lutului, destinându-l preşcolarilor şi l-a denumit Play-Doh.
Publicat în Mozaic
Pagina 1 din 2