Peste 14.200 de cereri au fost depuse, până la data de 20 iulie, în Programul pentru susținerea producției de legume în spații protejate, iar suprafața solicitată a depășit 1.500 de hectare, informează miercuri Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
Potrivit unui comunicat al APIA, pe 20 iulie 2021 s-a încheiat perioada de depunere a cererilor de înscriere în Programul pentru susținerea producției de legume în spații protejate, fiind depuse 14.239 cereri pentru o suprafață solicitată de 1.532,28 hectare. După etapa de primire a cererilor, în vederea stabilirii eligibilității acestora, APIA realizează controale administrative pentru toate cererile depuse.
"Conform HG nr. 651/2021, pentru verificarea schemei de ajutor de minimis, după depunerea notificării cu 10 zile calendaristice înainte de începerea valorificării producției, APIA efectuează verificări pe teren privind existența suprafețelor și a culturilor declarate, iar reprezentanții Direcțiilor Agricole Județene realizează evaluarea producției de legume înainte de recoltare", se menționează în comunicat.
Valorificarea producției se va efectua în perioada 2 noiembrie - 2 decembrie 2021, iar documentele care atestă valorificarea producției și registrul de evidență a tratamentelor vizat de către autoritatea fitosanitară vor fi depuse până la data de 3 decembrie 2021, inclusiv.
În urma controalelor pe teren realizate, datele se introduc în sistemul informatic al APIA și, în funcție de datele operate și verificate în aplicația informatică, sistemul calculează automat pentru fiecare beneficiar suma la care are dreptul solicitantul, având în vedere ajutoarele de minimis încasate; suma cuvenită, cu respectarea principalelor condițiilor prevăzute de legislația în vigoare privind acordarea ajutoarelor de minimis.
Valoarea maximă în euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis/cultură/1.000 mp/beneficiar este de 2.000 de euro și se acordă în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Uniunea Europeană doreşte să-şi perfecţioneze sistemele de avertizare rapidă şi să dispună de o capacitate permanentă de a produce aproximativ 300 de milioane de vaccinuri în primele 6 luni ale oricărei alte noi urgenţe sanitare ce ar putea să apară, pentru ca blocul comunitar să fie pregătit în această "epocă a pandemiilor", transmite marţi Reuters.
Executivul european a publicat marţi un set de noi propuneri pentru a întări capacitatea blocului de a reacţiona rapid la noi crize, recunoscând că pandemia cu noul coronavirus a prins Europa nepregătită şi reacţia iniţială a lăsat de dorit.
"Oamenii de ştiinţă ne spun că aceasta este epoca pandemiilor şi că o altă criză de sănătate poate apărea oricând. Trebuie să ne asigurăm că suntem gata să răspundem în mod eficient", a declarat într-o conferinţă de presă comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides.
În documentul în care sunt cuprinse zece lecţii pe care blocul european le-a învăţat din această pandemie, Comisia Europeană anunţă că va lansa în cursul acestui an un nou sistem de adunare a informaţiilor pandemice menit să identifice orice nouă ameninţare la adresa sănătăţii cât mai rapid cu putinţă.
Această decizie face parte dintr-un plan pentru îmbunătăţirea nivelului global de pregătire în cazul unor noi urgenţe pandemice. De asemenea, un alt obiectiv urmărit de Bruxelles este de a scădea dependenţa blocului comunitar faţă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), notează Reuters.
OMS a fost criticată pentru că ar fi declarat cu întârziere pandemia, ce a apărut în China la sfârşitul anului 2019. OMS a respins această acuzaţie.
Conform acestui plan, UE doreşte şi să devină mai puţin dependentă de lanţurile globale pentru producţia şi aprovizionarea cu vaccinuri. Blocul european doreşte, conform documentului citat de Reuters, să dispună de o capacitate de producţie de 500 - 700 de milioane de doze de vaccinuri pe an, iar aproximativ jumătate din această capacitate să fie disponibilă încă din primele 6 luni ale unei eventuale noi pandemii.
În cursul pandemiei de COVID-19, UE şi-a extins exponenţial producţia de noi vaccinuri, dar s-a confruntat şi cu probleme de aprovizionare, în special din cauza întârzierilor de producţie şi de livrare acuzate de producătorii de vaccinuri, a nivelului mare al exporturilor şi respectiv din cauza blocajelor apărute în lanţul de aprovizionare. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

În şedinţa de Guvern din data de 15 aprilie 2021 a fost aprobată o Hotărâre care modifică şi completează Hotărârea nr. 108/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi„ precum şi pentru stabilirea unor măsuri de verificare şi control al acesteia.

Prin acest act normativ se reglementează următoarele:
- se stabileşte valoarea ajutorului de minimis în lei care se acordă beneficiarilor în anul 2021, respectiv 3000 euro/ha la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană, la data de 30 septembrie 2020;
- se stabilesc resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis pentru anul 2021,  respectiv maximum 15.000 mii lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 3.078 mii euro, care se asigură din bugetul MADR pe anul 2021;
- se stabileşte perioada în care se va realiza valorificarea producţiei, 15 iunie - 22 noiembrie, precum şi termenul de depunere a documentelor justificative, respectiv până la data de 29 noiembrie;
- se reformulează unele dispoziţii pentru o mai mare claritate, în acord cu prevederile Regulamentului de minimis în sectorul agricol şi cele ale legislaţiei naţionale.

Reamintim că pentru a fi consideraţi eligibili, producătorii agricoli trebuie să deţină o suprafaţă cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp şi să obţină o producţie de minimum 3 kg usturoi/10 mp.

Publicat în Economie

Cei mai mari producători auto din lume au început să-şi reducă producţia, salariile şi alte costuri în China, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, chiar dacă directorii prezenţi la Salonul auto de la Frankfurt încearcă să minimalizeze efectele încetinirii de pe piaţa chineză.

FAW-VW, societatea mixtă deţinută de grupul german Volkswagen (VW) în China, anulează bonusurile pentru angajaţi şi reduce schimburile la fabricile sale de lângă Changchun, susţin sursele. Audi, divizia de lux a VW, a redus numărul de zile lucrătoare la uzinele sale din China, din cauza cererii mai scăzute pentru modelele sale.

Rivala germană BMW a anunţat marţi reducerea numărului de maşini produse în China.

„Speranţele companiilor auto privind redresarea pieţei chineze sunt scăzute”, a apreciat analistul Clemens Wasner de la firma de consultanţă auto EFS.

Vânzările auto în China au scăzut în august pentru a cincea lună consecutiv, din cauza reducerii cererii, pe fondul încetinirii economiei şi a declinului pieţelor bursiere. Asociaţia Producătorilor Auto din China (CAAM) încearcă să influenţeze Guvernul să introducă măsuri de stimulare: înjumătăţirea taxei de 10% percepută la achiziţionarea vehiculelor, majorarea numărului de maşini pe care le pot achiziţiona consumatorii şi accelerarea înlocuirii autoturismelor vechi pentru a stimula cererea.

Asociaţia Producătorilor Auto din China a anunţat săptămâna trecută că vânzările de autoturisme au scăzut cu 3,4%, la 1,42 milioane de unităţi, după un declin de 6,6% în iulie şi 3,4% în iunie. Livrările de autoturisme, SUV-uri şi vehicule cu utilizare multiplă au înregistrat în august un recul de 3%, la aproximativ 1,66 milioane de unităţi.

În iulie, General Motors a anunţat că va investi cinci miliarde de dolari în noi modele ce vor fi lansate pe pieţele emergente, inclusiv în China. Compania cu sediul în Detroit a vândut 248.815 de vehicule pe piaţa chineză în august, cu 4,8% mai puţine decât în perioada similară din 2014. În primele opt luni din acest an, livrările au urcat cu 2,3%, la 2,2 milioane de unităţi.

Societăţile mixte ale Ford din China au contribuit cu 411 milioane de dolari la profitul înainte de taxe înregistrat de producătorul auto american în trimestrul doi din 2015. Vânzările Ford în China au scăzut luna trecută cu 3%, la 79.608 vehicule, în timp ce, în perioada ianuarie — august 2015, s-a înregistrat un declin de 1%, la 700.196 unităţi.

Consumatorii din China vor cumpăra anul acesta mai mult de 20 de milioane de vehicule, faţă de peste 17 milioane în SUA, apreciază analiştii.

Recent, CAAM şi-a înrăutăţit estimările privind ritmul de creştere a vânzărilor de vehicule în acest an, până la 3%. Anterior, Asociaţia prognoza că vânzările de vehicule de pasageri şi comerciale vor creşte cu 7% în acest an, până la 25,1 milioane unităţi.

Menţinerea unor marje operaţionale de două cifre oferite de piaţa auto din China în ultimii ani este o operaţiune dificilă, în condiţiile în care economia chineză înregistrează cel mai lent ritm de creştere din ultimii 15 de ani, iar dealerii auto strâng cureaua pentru a pune capăt scăderii marjelor.

Publicat în Mapamond

Producţia de miere va fi mai mică cu circa 30% în 2015, faţă de o producţie medie anuală de 22.000-24.000 de tone, din cauza secetei şi a depopulărilor familiilor de albine, a declarat pentru AGERPRES preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

"Producţia de miere din acest an va fi undeva la 60 — 65%, adică în jurul a 16.000—17.000 de tone din producţia medie anuală de 22.000 — 24.000 de tone, însă demult nu am mai reuşit să obţinem astfel de producţii. Practic, producţia va fi comparabilă cu cea din 2014, cel puţin pe culesul din primăvară. Dacă anul trecut ne-a salvat floarea soarelui, acum ne-a salvat salcâmul. A venit seceta aceasta cumplită şi am avut probleme şi cu depopulările familiilor de albine. Pe partea de sud-vest, în judeţul Timiş, au fost depopulări de până la 50 — 60% la unele familii de albine, iar cauzele sunt multiple. În primul rând ar fi seceta, dar şi tratamentele cu pesticide, cu neonicotinoide şi schimbările de climă. Au avut influenţe foarte mari variaţiile de temperatură, de la 1-2 sau 5 grade Celsius noaptea la 40 de grade ziua", a explicat preşedintele ACA.

Exceptând zona de vest a ţării, la mierea de salcâm s-a înregistrat o producţie normală în 2015 care acoperă 90% din producţia anuală, pe rapiţă, producţia de miere a fost undeva la 70%, "pe tei a fost slăbuţ, iar pe floarea soarelui nici la jumătate", a precizat sursa citată.

Apicultorii au început deja demersurile şi chiar în această săptămână vor avea discuţii cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii pentru obţinerea unui sprijin financiar în vederea asigurării rezervei de hrană pentru iernat.

"Aceste depopulări au venit pe fondul unei ierni ciudate, am avut sesizări că în iarnă au murit peste 150.000 de familii de albine pentru ca s-au depopulat din cauza lipsei de hrană de calitate şi a lipsei polenului în toamnă şi cred că aşa se va întâmpla şi anul acesta pentru că este singura sursă care ajută la dezvoltarea puietului. În această săptămână vom avea discuţii la Ministerul Agriculturii să vedem dacă putem obţine un sprijin financiar în vederea asigurării rezervei de hrană pentru iernat", a subliniat Fetea.

În ceea ce priveşte creşterea preţului mierii, Fetea a precizat că prognozele în acest sens sunt greu de făcut pentru că "piaţa nu a fost atât de solicitantă".

"Din punct de vedere al preţului nu m-aş hazarda să fac prognoze chiar dacă preţul mierii a crescut la achiziţie, mai ales la salcâm. A fost un an ciudat, cu toate că am avut producţie, piaţa nu a fost atât de solicitantă pentru acest produs şi chiar s-au oprit şi exporturile pe care sperăm să le reluăm în septembrie. În primul rând, a fost excedent de miere de salcâm în Europa, iar pe de altă parte, a fost impactul de miere deschisă la culoare provenită din Argentina. Germania a adus în acest an multe tone de miere din Argentina ca să cupajeze mierea. Nu cred că ar trebui să crească preţul pentru că există miere în Europa şi chiar şi la noi se importă 10—15% din ceea ce consumăm. De asemenea, în al treilea rând, abia am scăzut preţul la miere cu circa 12% odată cu reducerea TVA şi oricum nu se prea cere miere în România", a adăugat preşedintele ACA.

Şeful ACA a precizat că peste 100 de apicultori îşi vor prezenta oferta de produse apicole în toamna acestui an, la o nouă ediţie a Târgului Naţional al Mierii, care va avea loc pe Platforma apicolă Băneasa, în perioada 4-6 septembrie 2015.

Cu o producţie anuală de 22.000—24.000 de tone de miere, România se clasează în topul producătorilor de miere pe locul patru în Europa. Ţara deţine, în prezent, 1,47 milioane de familii de albine şi are în jur de 40.000 de apicultori la nivel naţional, peste 60% dintre aceştia fiind membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

ACA este o asociaţie înfiinţată în 1958, singura cu acoperire naţională, care are 40 de filiale judeţene şi societăţi comerciale de desfacere pentru aprovizionarea apicultorilor cu toate echipamentele şi materialul genetic necesar. 

Publicat în Economie

Producţiile de legume şi fructe din acest an vor fi mai mici cu peste 20% din cauza secetei prelungite, iar din toamnă preţurile s-ar putea majora semnificativ la aceste produse, apreciază Aurel Tănase, directorul executiv al Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume-Fructe din România.

"Reducerea producţiei de legume şi fructe va fi de peste 20% în acest an din cauza secetei şi se va manifesta cel puţin la culturile care au prins înfloritul în perioada de maximă temperatură. La ora actuală, piaţa este suficient de bine aprovizionată din producţia internă, este diversă şi nu sunt probleme. Luna august a fost traversată cu bine, pentru că populaţia a fost în vacanţă, iar consumul a fost mai mic, însă, în ultima vreme, se simte un interes pentru produsele care fac obiectul conservării pentru iarnă", a declarat, pentru AGERPRES, directorul executiv al Prodcom.

În ceea ce priveşte preţurile legumelor şi fructelor, Tănase susţine că deja se fac simţite în pieţe unele majorări, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, mai ales la ceapă şi cartofi.

"Se simte deja o creştere de preţ, mai ales la ceapă şi la cartofi, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. De exemplu, ceapa se vindea cu 0,9 lei pe kilogram, iar acum a ajuns la 2 — 2,2 lei/kg. Acelaşi efect va fi şi la cartofi, pentru că producţiile vor fi anul acesta mai mici cu cel puţin 30-40%, în condiţiile în care tuberculii nu au crescut. Acum, cartoful în pieţe se vinde cu 1,5 lei pe kilogram, chiar a sărit la 2 lei, în timp ce anul trecut preţul din fermă era de 0,5 — 0,6 lei pe kilogram, iar în pieţe ajungea până la un leu pe kilogram", a explicat Tănase.

Şeful Prodcom a precizat că a solicitat conducerii Ministerului Agriculturii un ajutor financiar pentru producătorii de legume şi fructe care au înregistrat pagube din cauza secetei, însă, deocamdată, se lucrează la centralizarea suprafeţelor afectate.

"Ne-am întâlnit cu conducerea Ministerului Agriculturii şi am solicitat îndreptarea atenţiei către acest sector. La legume, excesul de temperatură şi diferenţa mare între zi şi noapte au făcut ca o bună parte din flori să avorteze, chiar până la 40%, cu efect asupra scăderii producţiei, iar la fructe seceta a dus, mai ales în incintele neirigate, la o necreştere a fructului, ceea ce îl face nevandabil comercial, oferta orientându-se mai mult pe partea industrială. Sunt două categorii de producători spre care se îndreaptă atenţia autorităţilor, respectiv micul producător, cu un program de minimis, şi fermele mari, cu o estimare a devierilor nefavorabile şi o acoperire parţială în 2016. Probabil, în această perioadă, se notifică primăriile în raza cărora sunt suprafeţele afectate pentru deplasarea unor comisii şi încercarea de centralizare în vederea definirii unei anumite valori", a explicat Aurel Tănase.

Suprafaţa cultivată cu legume în acest an, aflată în evidenţa asociaţiei, este de 243.000 de hectare, din care 100.000 de hectare cu cartofi. Circa 65% din total reprezintă suprafeţele care fac obiectul autoconsumului, diferenţa fiind cea care intră pe partea comercială a micului producător sau în pieţe, supermarketuri şi ca materie primă pentru procesare.

"Pe partea de procesare sunt ceva probleme, mai ales la roşii. Deşi am insistat pe un sprijin de 1.400 euro pe tonă, totuşi, nu s-au realizat suprafeţele la care noi ne aşteptam şi, la ora actuală, se simte un deficit de 30-40% faţă de nevoile fabricilor. Avem capacităţi de procesare în România de peste 300.000 de tone, cantitate materie primă procesată, dar, din păcate, nu sunt acoperite cu materiile prime necesare, deoarece producerea de legume, atât comerciale, cât şi industriale, presupune un risc, un efort, o incintă irigată şi de foarte multe ori, este şi cazul anului acesta, producţia este 'lovită' de consum şi acest lucru se răsfrânge asupra preţului", a spus şeful Prodcom.

Potrivit sursei citate, legumele din solarii au un preţ de cost de 0,9—1 leu pe kilogram, dar producătorii au fost nevoiţi să vândă în pierdere, cu doar 0,6 — 0,8 lei/kg, iar acest lucru i-a descurajat.

În România, funcţionează în prezent peste 20 de fabrici de procesare legume-fructe, în totalitate modernizate, acestea oferind pe piaţă "produse europene şi de calitate".

"Din punct de vedere al industrializării, sub aspectul capacităţilor stăm bine, fabricile sunt modernizate, dar mai trebuie să corelăm cantităţile de materii prime cu necesarul de consum", a adăugat Aurel Tănase.

 

Piaţa de profil, în cifre

 

Potrivit unui raport elaborat de Institutul Naţional de Statistică (INS), resursele totale de legume ale României au crescut în anul 2013/2014 cu aproape 9% faţă de anul precedent, până la 4,4 milioane de tone, dar s-au diminuat cu 4,5% comparativ cu nivelul resurselor din anul 2011/2012.

În anul 2011/2012, resursele totale de legume au fost de 4,58 milioane tone, cel mai bun an din ultimii cinci.

Potrivit analizei statistice, exporturile de legume ale României în anul 2013/2014 au ajuns la cel mai înalt nivel al perioadei analizate, fiind mai mari de aproximativ trei ori faţă de nivelul minim din anul 2008/2009, de 29.500 tone.

Astfel, au fost exportate 83.600 tone de legume în anul 2013/2014, cu 24% mai mult decât în anul precedent (67.500 tone) şi cu 18,5% mai mult decât în 2011/2012 (70.500 tone). Importurile de legume şi produse din legume (inclusiv pepeni) au scăzut cu 13,6%, de la 488.500 tone în 2012/2013, cel mai înalt nivel din perioada analizată, la 422.000 tone anul trecut.

În ceea ce priveşte nivelul consumului intern de legume şi produse din legume (inclusiv pepeni) în anul 2013/2014, acesta a fost cu 4,8% mai mic faţă de anul 2011/2012, când s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al perioadei analizate, dar cu 8,7% mai mare faţă de anul 2012/2013 (nivelul minim). Comparativ cu anul precedent s-a menţinut ponderea de peste 80% a consumului uman din consumul intern.

Datele INS arată că în anul 2013/2014 consumul de legume şi fructe a reprezentat 3,559 milioane tone din totalul resurselor, în 2012/2013 — 3,287 milioane tone, iar în 2011/2012 — 3,708 milioane tone. 

Publicat în National

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a revizuit în creştere estimările pe 2015 privind livrările de ţiţei din statele care nu sunt membre ale cartelului, transmite Reuters. În raportul lunar al OPEC dat publicităţii marţi se arată că nu va exista anul acesta cerere suplimentară pentru ţiţeiul livrat de statele membre OPEC, în pofida redresării economiei mondiale, din cauza nivelul mai ridicat al producţiei din SUA şi alte state din afara cartelului.

Din 2014, OPEC menţine plafonul oficial de producţie la 30 de milioane de barili pe zi. În timp ce unele state membre au declarat că ar dori ca OPEC să-şi reducă producţia, cel mai important membru al Organizaţiei, Arabia Saudită, nu este în favoarea unei diminuări, dând naştere la speculaţii potrivit cărora ar fi mai interesată în păstrarea cotei de piaţă decât în stabilizarea preţurilor.

Analiştii susţin că un război al preţurilor ar putea face necompetitive unele proiecte de exploatare a şisturilor bituminoase, din cauza costurilor ridicate de producţie, atenuând presiunile asupra OPEC pe termen lung.

Marţi, OPEC a estimat că livrările de ţiţei din statele care nu sunt membre ale cartelului vor creşte cu 90.000 de barili pe zi (bpd) în 2015.

În iulie, producţia OPEC s-a situat la 30,51 milioane de barili pe zi, cu 1,5 milioane de barili pe zi mai mult decât ţinta organizaţiei. Pentru acest an instituţia se aşteaptă ca producţia de ţiţei din statele membre OPEC să se situeze la 29,23 milioane de barili pe zi.

„Cererea pentru ţiţei va continua să crească în următoarele luni, ceea ce va reduce gradual dezechilibrele de pe piaţa petrolului”, se arată în raportul OPEC.

Luni, cotaţia barilului de petrol Brent cu livrare în luna septembrie era în creştere cu 1,80 dolari, până la 50,41 dolari, în timp ce la bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de ţiţei light sweet crude (WTI) era în creştere cu 1,09 dolari, până la 44,96 dolari. 

Publicat în Mapamond

Cu toate că suprafaţa cultivată, dar şi producţia este pe un trend ascendent, România depinde tot mai mult de merele de import. Vecinii bulgari, spre exemplu, produc pe suprafeţe mult mai restrânse, dar ne trimit tot mai multă marfă.

În perioada ianuarie-februarie a acestui an, Institutul Naţional de Statistică (INS) consemna importuri de mere de 19,2 milioane de kilograme, în valoare de aproximativ 5 milioane de euro. O cifră care poate ridica semne de întrebare în contextul în care, anul trecut, producătorii români s-au confruntat cu problemele ridicate de embargoul Rusesc. Media lunară a importurilor este, potrivit datelor aferente 2014, de 5,9 milioane de kilograme. "Producţia este puţin mai mică faţă de anul trecut", a declarat pentru ECONOMICA.NET oficiali ai Casei Panciu, care cultivă mere pe o suprafaţă de 85 de hectare în zona Vrancei şi comercializează sub brandul "Ana are..."

De altfel, ţara noastră a ajuns să aducă mere chiar şi din ţări cu suprafeţe mai mici cultivate, cum este Bulgaria. Astfel, potrivit unor date ale Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA), statul vecin , care a cultivat anul trecut meri pe o suprafaţă de 3,9 mii de hectare şi a produs 54,5 milioane de kilograme exportă în ţări precum Rusia, România şi Grecia. Spre comparaţie, ţara noastră a cultivat anul trecut cu meri o suprafaţă de 57,5 mii de hectare şi a avut o producţie de 535,1 milioane de kilograme.

Potrivit INS, în prima luna a acestui an am cumpărat din Bulgaria mere în valoare de 1,9 milioane de euro (4.200 de kilograme), iar în 2014 importurile au însumat 15,1 milioane de euro (aproximativ 71.700 kg), dublu faţă de 2012. Boom-ul în ceea ce priveşte importurile s-au înregistrat însă în 2013 când am cumpărat de la bulgari 766.300 de kilograme în valoare de 192,7 milioane de euro.

În 2013, poducţia de mere româneşti s-a cifrat la 493,4 milioane de kg, în creştere uşoară faţă de 2012, în timp ce pentru bulgari 2013 a fost un an record în ceea ce priveşte producţia de mere-2,9 milioane de kg. 

În ceea ce priveşte importurile totale de mere, anul trecut acestea s-au cifrat la 71,3 milioane de kilograme în valoare de 22,4 milioane de euro, cu 13,6% peste nivelul anului anterior (în volum). 

România face însă şi exporturi de mere, totalizând 11,9 milioane de kilograme în 2014, deficitul fiind de 59,4 milioane de kilograme.

Conform unui raport al Consiliului Concurenţei, în 2013 aproximativ 86% din totalul merelor consumate în România erau din import, cea mai mare parte din statele Uniunii Europene (79%). Aceasta cu toate că suntem al şaptelea producător din Europa.

Cei mai mari producători europeni sunt Polonia şi Germania.

Publicat în Economie