Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au scăzut joi, cumpărătorii luând în considerare opţiuni pentru menţinerea livrărilor din Rusia fără încălcarea sancţiunilor, transmite Bloomberg.
La Bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze au scăzut cu 6,9%, după două zile de creşteri. Grupul italian Eni SpA se pregăteşte să-şi deschidă un cont în ruble la Gazprombank JSC, ceea ce-i permite în mod potenţial să îndeplinească cerinţele privind plata achiziţiilor în moneda locală a Rusiei, au declarat surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Patru cumpărători europeni au plătit în ruble şi zece şi-au deschis conturi la banca rusească, susţin surse de la Gazprom PJSC.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut ţărilor pe care el le-a calificat drept "neprietenoase", după invadarea Ucrainei, să implementeze o schemă în cadrul căreia îşi vor deschide un cont la Gazprombank pentru a face plăţi în euro sau dolari pentru importurile de gaze naturale, urmând ca aceste fonduri să fie convertite în ruble ruseşti.
Tensiunile s-au accentuat miercuri, după ce Rusia a oprit livrările de gaze către Polonia şi Bulgaria, deoarece nu au folosit noua procedură de plată. De asemenea, Kremlinul a avertizat că ar putea fi suspendate livrările către alţi cumpărători care nu plătesc în ruble.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat companiile europene că încalcă sancţiunile adoptate de UE împotriva Rusiei dacă acceptă cererea Moscovei de a plăti în ruble gazele furnizate de Gazprom.
''Nu trebuie să dea curs cererilor ruse. Ar fi o încălcare a sancţiunilor şi un risc ridicat pentru companii'', a indicat Ursula von der Leyen. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Preţul aurului a înregistrat joi, 31 martie 2022, cea mai mare creştere trimestrială de la jumătatea anului 2020, când a avut loc un avans semnificativ provocat de pandemia de coronavirus, atractivitatea metalului preţios fiind susţinută de îngrijorările legate de creşterea preţurilor de consum şi de criza din Ucraina, transmite Reuters, potrivit news.ro.
Cotaţia aurului spot a crescut joi cu 0,4% la 1.940,95 dolari uncia până la ora 16:22 GMT (19:22 ora României). Pe ansamblul lunii martie, preţul aurului a crescut cu aproximativ 1,7%.
Contractele futures pentru aur în SUA au crescut cu 0,4%, până la 1.946,90 dolari uncia.
”Situaţia geopolitică se prelungeşte de o lună şi datele despre inflaţie continuă să crească. Aşa că sentimentul general pe această piaţă în acest moment este oamenii care caută siguranţă”, a declarat Bob Haberkorn, strateg principal al pieţei RJO Futures.
Aurul este considerat o investiţie sigură în perioadele de incertitudine politică şi financiară.
Invazia Rusiei în Ucraina, care a început pe 24 februarie, a alimentat o creştere a preţurilor petrolului şi a metalelor industriale.
Cotaţia argintului a crescut cu 0,1%, până la 24,86 dolari pe uncie. Preţul platinei a scăzut cu 0,7% la 983,50 dolari uncia. Ambele metale au consemnat creşteri trimestriale ale preţurilor.
Preţul paladiului a crescut cu 0,2% la 2.269,97 dolari uncia şi a consemnat cel mai mare avans trimestrial din martie 2020. Cotaţia metalului folosit drept catalizator în industria auto a atins un nivel record de 3.440,76 dolari uncia la începutul acestei luni, după ce Occidentul a impus sancţiuni împotriva producătorului de top, Rusia, înainte de a pierde majoritatea câştigurilor, pe măsură ce temerile de aprovizionare s-au diminuat.

Publicat în Economie

Explozia preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale conduce la majorarea tarifelor serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare-epurare în Judeţul Galaţi începând cu 1 aprilie 2022, anunţă societatea APA CANAL SA într-o informare amplă publicată pe site-ul companiei.

”Liberalizarea preţului la energia electrică şi gazele naturale, a generat creşterea foarte mare a preţului de bază al acestor servicii. Impactul pentru APA CANAL S.A. Galaţi a însemnat creşterea pentru anul 2022 comparativ cu preţul de bază din anul 2021 cu 322% la energia electrică şi cu 638% la gaze naturale. (...) Concret, diferenţa între cheltuielile aferente lunii ianuarie 2022 şi decembrie 2021 (rezultatul majorării preţului energiei electrice) este de aprox. 2 milioane lei. Pentru perioada februarie - martie 2022, chiar şi în condiţiile aplicării OUG nr.3/2022 privind plafonarea preţurilor finale la energia electrică şi gaze naturale, tot avem cheltuieli suplimentare faţă de luna decembrie 2021 de cca. 2 milioane lei la energia electrică şi cca. 200.000 lei la gazele naturale. Rezultă astfel, pentru perioada ianuarie – martie 2022, o cheltuială suplimentară de cca. 4,2 milioane lei. Din analiza cheltuielilor înregistrate de APA CANAL S.A. Galaţi comparativ cu veniturile estimate a fi realizate, rezulta că în scurt timp vom ajunge în imposibilitatea de a achita facturile de energie electrică şi chiar în incapacitate de plată”, se explică în comunicatul amintit.

Cât vor plăti gălăţenii apa şi canalizarea, începând cu 01 aprilie 2022

Societatea APA CANAL S.A. Galaţi a făcut demersurile necesare aprobării de către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice Bucureşti a noilor preţuri/tarife pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare-epurare, conform “Planului anual de evoluţie a tarifelor la apă şi canalizare în perioada 2017-2023”. Prin Decizia ANRSC nr. 44/23.03.2022 au fost aprobate noile preţuri/tarife, aplicabile începând cu 1 aprilie 2022.

Astfel, tariful apei potabile va creşte cu aproximativ 34%, de la 5,46 lei/mc la 7,32 lei/mc pentru populaţie, iar pentru agenţii economici tariful va creşte de la 5,01 lei/mc la 6,72 lei/mc.
Şi la canalizare creşte tariful cu aproximativ 30%, adică de la 3,85 lei/mc, la 5,00 lei pentru populaţie şi de la 3,53 lei/mc la 4,59 lei/mc pentru agenţi economici.

Îngheaţă salariile angajaţilor şi se taie primele

Pornind de la faptul că nu există profit la finalul anului 2021, ”ne aflam în imposibilitatea realizării de lucrări de investiţii din surse proprii (înlocuiri reţele apă şi canalizare, echipamente, utilaje din staţiile de tratare apă potabilă şi apă uzată etc.). Faptul că în anul 2022 nu exista sursă de finanţare a lucrărilor de investiţii, coroborat cu gradul avansat de uzură al mijloacelor fixe concesionate, impunea, obligatoriu, realizarea unor lucrări suplimentare de reparaţii, pentru a menţine siguranţa în exploatare a sistemelor, ceea ce putea conduce la depăşirea cheltuielilor de reparaţii prognozate pentru anul 2022”, informează APA CANAL SA Galaţi care a mai decis o serie de măsuri imediate.

Monitorul de Galaţi vă prezintă o parte dintre măsurile imediate aplicate de compania de apă:
- Creşterea veniturilor din activitatea de bază, concomitent cu reducerea drastică a lucrărilor de investiţii din surse proprii;
- Diminuarea costurilor operaţionale prin diminuarea cheltuielilor: reducerea consumurilor de combustibil, materii prime şi materiale.
- Recuperarea soldurilor restante acumulate de clienti in perioada pandemiei, inclusiv prin debranşare, imediat după ridicarea stării de alertă şi după notificare, conform prevederilor legale şi contractuale;
- Sistarea angajării de personal suplimentar.
- Salariaţii nu vor beneficia în 2022 de majorări salariale, premieri, decontarea biletelor de odihnă / vouchere de vacanţă sau alte facilităţi.

APA CANAL SA mai face precizarea că, ”în cazul emiterii unor decizii guvernamentale ulterioare privind plafonarea/scăderea preţului la energie, gaze, combustibil şi/sau a altor elemente din structura tarifului, care nu au fost luate in calcul, Operatorul Regional va modifica in consecinţă Strategia de tarifare pentru anul financiar 2022 şi o va supune spre aprobare către A.G.A. ADI “Serviciul Regional Apa Galaţi”,
Societatea APA CANAL S.A. Galaţi a demarat formalităţile necesare unei noi revizuiri a Strategiei tarifare pentru anul 2022 şi aprobării acesteia de către A.G.A. ADI “Serviciul Regional Apa Galaţi”. Ulterior, documentaţia va fi trimisă la ANRSC pentru aprobarea noilor preţuri/tarife, calculate cu preturile plafonate la energie electrică şi gaze naturale.Prin urmare, preţurile/tarifele pentru serviciile de apă şi canalizare-epurare se vor diminua, proporţional cu efectul plafonarilor anterior mentionate”.

Publicat în Știrea zilei

Alianţa Pentru Patrie (APP) consideră că plafonarea preţurilor la energie nu este altceva decât praf în ochii românilor.
"Vai de pâinea românilor! Scutul despre care vorbeau miniştrii din actualul guvern al dezastrului naţional este doar o minciună sfruntată şi va genera în scurt timp preţuri halucinante la toate categoriile de produse. Această coaliţie a trădătorilor de neam încearcă să vorbească doar în parte despre consumatorii casnici care sunt deja ruinaţi din cauza facturilor colosale. Preţul de 1 leu pentru companiile mici şi mijlocii asigură premisele dezastrului naţional. Multe firme româneşti vor falimenta. Degeaba compensează cu zece bani factura românilor, dacă pâinea se va face doi lei. Mai mult, guvernanţii impun o impozitare uriaşă de 80% a veniturilor suplimentare ale companiilor de producţie de energie ale statului. Vor să le pună la podea, pentru a le vinde pe nimic străinilor", se arată într-un comunicat al APP.

Citeşte şi APP Galaţi: Se impun măsuri urgente de scădere a declinului demografic al ţării

Publicat în Politica

Preţul carburanţilor în România a depăşit pragul de 8 lei pe litru, arată datele analizate de Agerpres pe baza Monitorului Preţurilor la Carburanţi, aplicaţie lansată de Consiliul Concurenţei.

Depăşirea pragului de 8 lei pe litru reprezintă un record pentru piaţa din România şi vine în contextul cererii mari de carburanţi şi al preţurilor ridicate la toate mărfurile pe plan mondial.

Astfel, un litru de benzină premium costă 8,11 lei şi 8.15 lei la benzinăriile MOL din Galaţi, iar la OMV - 8,14 lei. La Rompetrol însă, un litru de benzină premium costă 7,91 lei, la Petrom costă 7,83, iar la Lukoil 7,36 lei.

Motorina premium costă la benzinăriile OMV şi MOL între 7,98 lei şi 8,09 lei pe litru şi, foarte aproape de acest prag, la Rompetrol - 7,84-7,85 lei/litru, la Petrom preţul este de 7,79 lei/litru, iar la Lukoil 7,70 lei/litru.

Barilul de petrol pe piaţa europeană a depăşit luni, 7 martie, 130 de lei şi se tranzacţiona, marţi, 8 martie, cu 125 de dolari, pe fondul invadării Ucrainei de către Rusia, conform Economedia.ro.

Publicat în Eveniment

Hidroelectrica a vândut electricitate cu livrare în 2024 cu aproape 700 de lei/MWh, iar preţul obţinut a crescut masiv în nici două săptămâni de la licitaţia precedentă, cu acelaşi tip de energie şi aceeaşi perioadă de livrare. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din ţară, a scos din nou la vânzare pe platforma de contracte bilaterale PCCB-LE Flex patru pachete de energie electrică, câte 5 MW fiecare, cu livrare bandă în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2024. Compania a scos la vânzare energia la preţul rotund de 500 de lei/MWh pentru fiecare dintre cele trei pachete, relatează ecnomica.net.

Pe pachetele scoase la vânzare de Hidroelectrica, au fost şi câte 13 oferte de răspuns din partea cumpărătorilor, pentru fiecare pachet. Din acest motiv, Hidroelectrica a vândut fiecare dintre cele cinci pachete la preţuri mult mai mari decât cele solicitate. Astfel, un pachet de 5 MW bandă a fost achiziţionat de Liberty Steel Galaţi (fostul Sidex), pentru 685 de lei/MWh, două de către Energy Distribution Services (EDS) cu 646 şi, respectiv 658 de lei/MWh, şi unul de către Electromagnetica, cu 665 de lei/MWh. Repetăm, preţul solicitat de Hidroelectrica a scos la vânzare aceeaşi cantitate, 5 MW bandă, tot patru pachete, tot cu livrare bandă în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2024, la acelaşi preţ, 500 de lei/MWh, în data de 3 februarie. Atunci, compania obţinea între 592 şi 641 de lei/MWh pentru energia ce urmează să fie livrată în 2024. Acum, pentru aceeaşi energie, cu aceeaşi perioadă de livrare,  Hidroelectrica, deşi nu a crescut preţul de ofertă, a obţinut între 646 şi 685 de lei/MWh. Adică, cu până la 54 de lei mai mult dacă facem comparaţia între preţurile cele mai mici din cele două sesiuni de licitaţie, sau cu 93 de lei mai mult dacă facem comparaţia între cel mai mic preţ de atunci şi cel mai mare preţ de acum.

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie verde din România şi principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Naţional, fiind o companie vitală pentru un sector strategic. Compania exploatează în prezent un număr de 209 centrale, cu o putere instalată totală de 6.482 MW. Acestora li se adaugă parcul eolian de la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.

Publicat în Știrea zilei

Contractele futures pe ţiţeiul Brent, referinţa internaţională a petrolului, au depăşit miercuri, 26 ianuarie 2022, preţul de 90 de dolari pentru prima dată din 2014, potrivit CNBC, citat de Financial Intelligence. Creşterea vine pe fondul tensiunilor geopolitice tot mai mari dintre Rusia şi Ucraina şi pe măsură ce oferta rămâne restrânsă pe fondul unei reveniri a cererii.
Contractele futures pe ţiţeiul West Texas Intermediate, indicatorul de referinţă al petrolului din SUA, au avansat, de asemenea, cu peste 2%, până la 87,43 dolari pe baril.
Rebecca Babin, de la CIBC Private Wealth, a spus: „Catalizatorul pentru creşterea preţurilor la ţiţei este reprezentat de potenţialele sancţiuni împotriva Rusiei, care ar fi declanşate de o invazie a Ucrainei”.
Goldman Sachs a declarat că este puţin probabil să apară întreruperi în aprovizionare, dar că ar putea exista un avantaj pentru preţurile energiei, având în vedere o piaţă deja strânsă. „Pieţele de mărfuri sunt din ce în ce mai vulnerabile la întreruperi, după şocul iniţial de Covid”, a scris firma într-o notă către clienţi. La începutul acestei luni, Goldman Sachs a spus că ţiţeiul Brent poate ajunge la 100 de dolari pe baril până în al treilea trimestru.
Energy Information Administration a declarat că stocurile de ţiţei au crescut cu 2,4 milioane de barili în săptămâna încheiată pe 21 ianuarie.

Publicat în Economie
Miercuri, 19 Ianuarie 2022 09:18

Preţul la gaze va scădea după 1 aprilie

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, consideră că după 1 aprilie vom asista la o scădere a preţului la gaze naturale susţinută în mod natural de scăderea consumului şi de încălzirea vremii, în timp ce "jocurile geopolitice pe piaţa gazului nu vor mai fi aşa evidente".
"După 1 aprilie, practic vremea începe să se încălzească, probabil şi jocurile geopolitice pe piaţa gazului nu vor mai fi aşa evidente. Cred că vom asista la o scădere a preţului la gaze naturale, natural până la urmă: scăderea consumului, încălzirea vremii, ceea ce va aduce o corecţie a preţului şi la energia electrică, dar nu la nivelul anului trecut sau a celui de acum doi ani. Urmărim foarte atent piaţa ca să ştim ce vom face şi după 1 aprilie. Vineri, de exemplu, plec la Consiliul de miniştri pe energie şi unul din subiecte este preţul gazului, preţul energiei, să vedem ce măsuri putem lua la nivel comunitar pentru a atenua aceste şocuri", a declarat, marţi seara, la B1 TV, ministrul Energiei.
El a precizat că nu doar consumatorii casnici vor avea facturi mai mici la gaze după 1 aprilie ci şi consumatorii industriali, care vor avea "un gaz disponibil la un preţ mai mic".
Întrebat ce măsuri va lua ca să nu se repete din toamnă ceea ce s-a întâmplat în prezent pe piaţa de energie, Virgil Popescu a precizat că sunt multe lucruri pe care le are pe agendă în domeniul gazului natural şi în cel al energiei electrice, iar după ce acestea vor fi finalizate le va prezenta public.
"În domeniul energiei electrice ne-am apucat deja de această treabă. Pe 31 decembrie au apărut modificări la legea energiei electrice şi a gazelor naturale (...), pe lângă faptul că am introdus în lege, transpunând directiva europeană, contractele bilaterale. Azi am discutat la Guvern şi o preluăm la minister să discutăm cu ANRE, cu Consiliul Concurenţei, cu furnizorii, cu producătorii, să operaţionalizăm aceste contracte bilaterale, pentru că dacă le încheiem, nu ca acum pe un an de zile, ci pe 3 - 4 - 5 ani de zile atunci vom avea şi o predictibilitate de preţ şi pentru industrie şi nu vor mai fi supuşi unor fluctuaţii de preţuri. Se întâmplă ceva automat, a crescut preţul, ai un contract, preţul rămâne cel din contract, câştigă şi producătorul pe o predictibilitate şi consumatorul", a precizat ministrul.

Bursa Română de Mărfuri va opera şi pe energie electrică

De asemenea, şeful de la Energie a subliniat că a fost eliminat şi monopolul Bursei pe energie electrică OPCOM, iar Bursa Română de Mărfuri va opera şi pe energie electrică. "Vrem să avem o piaţă mult mai funcţională. Va mai opera încă o bursă în România, Bursa Română de Mărfuri, care este pe gaze în momentul de faţă, dar va opera şi pe energie electrică. Am eliminat monopolul Bursei pe energie electrică OPCOM, tocmai pentru a exista platforme mai interesante, poate nu toate lucrurile s-au putut face pe platforma OPCOM. De asemenea, un lucru foarte bun pentru oameni şi la asta am ţinut foarte mult şi am reuşit să îl operaţionalizăm: pentru toţi cei care vor reuşi să acceseze Fondul de Mediu sau Fondul de la Ministerul Energiei, pentru companii, care îşi vor monta panouri fotovoltaice pe casă, dacă îşi dimensionează panoul, vor putea să devină pur şi simplu independenţi şi să nu mai plătească deloc energia electrică şi sunt valabile pentru ambele tipuri", a explicat Virgil Popescu.
Potrivit sursei citate, prin noua lege a energiei electrice, primăvara şi vara când se produce în exces energie omul o poate da în sistem, iar furnizorul o ia ca şi un împrumut, iar în perioada de iarnă sau atunci când nu se produce energie şi-o ia înapoi şi o utilizează. "Până acum nu putea să fie independent şi trebuia să plătească diferenţa. Furnizorul îi lua acea energie, era obligat să îi ia acea energie, dar îi dădea 20 de bani, adică îi dădea un preţ de nimic şi nu era stimulativ. Acum, inclusiv fără un ajutor din partea Fondului de Mediu sau Fondul de la minister această investiţie se recuperează în 3 ani de zile. Un avantaj enorm care poate replicat de la 1 kw până la 200 de KW, inclusiv pentru IMM-uri. 200 de KW înseamnă într-un an de zile 240 MW, pentru o firmă suficient de măricică care consuma va fi un avantaj enorm", a afirmat ministrul.
Întrebat cum poate fi redusă dependenţa Europei şi a României de Rusia şi de ceea ce se întâmplă la graniţa cu Ucraina, ministrul a răspuns: "La asta lucrăm, unele lucruri se pot spune public, dar altele nu. Europa din păcate este dependentă mai mult decât noi de gazul rusesc, dar şi noi în perioada de iarnă, avem nevoie de importuri şi ne uităm cu îngrijorare la ce se întâmplă în Ucraina, nu stăm impasibili. Acolo dacă se întâmplă ceva va afecta întreaga Europă. Avem diferite scenarii în calcul şi ştim ce avem de făcut". (sursa Agerpres)

Publicat în Economie
Miercuri, 12 Ianuarie 2022 14:21

Preţul pâinii şi al făinei explodează

Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN) cere autorităţilor să ia măsuri de urgenţă pentru sprijinirea celui mai afectat sector din industria alimentară de majorarea preţurilor la energie, gaze şi materie primă, şi pentru atenuarea şocului scumpirilor la făină şi pâine şi avertizează că aceste măsuri sunt necesare pentru atenuarea şocului scumpirilor la pâine şi făină.
"Încă din trimestrul IV al anului 2021 am sesizat autorităţile statului despre faptul că sectorul de morărit-panificaţie a fost şi este cel mai lovit de creşterile nemaiîntâlnit de mari ale costurilor de producţie deoarece, spre deosebire de alte sectoare, la panificaţie şi morărit preţul materiei prime (grâu, făină) aproape s-a dublat", afirmă reprezentanţii ROMPAN.
Aceştia spun că preţul pentru materia primă, respectiv grâul, a crescut de la recoltare până în acest moment de la 800 lei/tonă la 1.450 lei/tonă, gazele naturale au înregistrat o creştere de preţ de 5-6 ori în ultimul trimestru, iar energia electrică a fost mai scumpă de 4-5 ori numai în ultimul trimestru. Totodată, costul forţei de muncă este în creştere, existând mari presiuni din partea angajaţilor pentru ajustarea salariilor pe fondul creşterilor generale ale preţurilor la alimente şi utilităţi, menţionează ROMPAN.
"Problema este că aceste creşteri de costuri nu se opresc aici, mulţi procesatori din domeniu au primit notificări de creştere a preţurilor la energie şi gaze naturale de încă 2-3 ori, unii chiar de 6 ori. Preţurile de vânzare la produsele de morărit-panificaţie nu au ţinut pasul cu costurile de producţie, fiind necesare noi majorări de preţuri în acest început de an", avertizează reprezentanţii ROMPAN.
Pentru atenuarea şocului scumpirilor la făină şi pâine, Consiliul Director ROMPAN solicită factorilor guvernamentali luarea de urgenţă a unor măsuri, prima dintre ele vizând acordarea unei subvenţii morilor de grâu care macină grâu românesc, cu influenţe directe în preţul făinii şi mai departe în preţul pâinii şi al celorlalte produse făinoase. "Prin această măsură se subvenţionează întreaga cantitate de grâu românesc procesat în morile din România, dispărând şi cantităţile măcinate evazionist. Astfel, prin fiscalizarea întregii cantităţi de făină şi pâine estimăm o creştere a încasărilor bugetare cu 25-30%. Considerăm că această măsură se poate aplica în cursul semestrului I 2022, urmând a se rediscuta pentru semestrul II al anului 2022 în funcţie de evoluţia pieţei", menţionează reprezentanţii patronatului.
De asemenea, ei solicită reducerea TVA la produsele alimentare la 5%, în condiţiile în care această măsură ar duce la scăderea preţurilor finale din magazine, dar ar conduce şi la o diminuare a evaziunii fiscale. "Subliniem că măsura similară implementată în anul 2013 când reducerea TVA s-a făcut de la 18% la 9% a avut efectul scontat de reducere a preţului la raft şi a evaziunii fiscale", arată ROMPAN.
"Sperăm că propunerile noastre vor fi analizate şi vor fi preluate de urgenţă în politicile Guvernului privind sectorul nostru de activitate", au transmis reprezentanţii Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN).

Publicat în Economie

Plafonul veniturilor până la care pensionarii vor beneficia de compensare cu 90% a preţului medicamentelor se va majora, începând cu 1 ianuarie 2022, la 1.429 lei/lună, a anunţat, marţi, premierul Nicolae Ciucă.
"Aproape jumătate de milion de pensionari riscau să piardă dreptul la compensarea medicamentelor odată cu majorarea cu 10% a punctului de pensie începând cu data de 1 ianuarie. Vom creşte plafonul veniturilor până la care pensionarii vor beneficia de compensare cu 90% a medicamentelor. Începând cu 1 ianuarie 2022, pensionarii cu venituri până la 1.429 de lei pe lună inclusiv, vor beneficia de această măsură de sprijin", a spus Ciucă înaintea şedinţei de guvern.
Potrivit proiectului de hotărâre care va fi analizat, marţi, în şedinţa de guvern, de la 1 ianuarie 2022, pensionarii cu venituri din pensii şi indemnizaţie socială de până la 1.429 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri, vor beneficia de compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor.
În prezent, de acest program beneficiază cei cu pensii de până la 1.299 lei/lună. (sursa Agerpres)

Publicat în National
Pagina 1 din 3