Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea prin care veteranii de război şi pensionarii vor primi, până la sfârşitul anului 2024, legitimaţiile de transport tip card.
Este vorba de legea privind aprobarea OUG nr. 77/2019 pentru prorogarea unor termene privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea facilităţilor la transport pentru anumite categorii de persoane, precum şi pentru modificarea unor acte normative.
Potrivit actului normativ, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale vor întreprinde măsurile necesare pentru ca, până la data de 31 decembrie 2024, veteranii de război şi văduvele de război, pensionarii din sistemul public de pensii, precum şi pensionarii din celelalte sisteme proprii de asigurări sociale să intre în posesia legitimaţiei de transport tip card, personalizată cu numele şi codul numeric personal ale fiecărui beneficiar.
Legea stipulează că până la data de 1 ianuarie 2025, data de la care, conform legii, se utilizează legitimaţiile de călătorie de tip card, persoanele prevăzute de Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, urmează a beneficia de facilităţile acordate pe baza tichetelor de călătorie gratuite sau taloane speciale de călătorie conform metodologiei în vigoare. (sursa Agerpres)

Publicat în National

De la începutul mandatului său de cinci ani, Emmanuel Macron şi-a schimbat vehiculele de mai multe ori. În 2017, la investirea sa, viitorul şef al statului francez, a ajuns la bordul unui DS 7 Crossback, apoi a călătorit într-un Peugeot 5008 BlueHDi, un Renault Espace V sau chiar un Renault Vel Satis.
Pe 11 noiembrie 2021, Emmanuel Macron a chemat de la garaj vehiculul oficial nou-nouţ pentru a participa la comemorările Armistiţiului, precum şi la omagiul adus ultimului supravieţuitor al Eliberării. De data aceasta, şi-a făcut apariţia instalat într-un Citroën DS 7 Crossback Élysée. Pentru Preşedintele Republicii, este o maşină simbolică deoarece este primul hibrid plug-in blindat fabricat în Franţa.
Pe lângă geamuri şi caroserie rezistente la gloanţe, o cerinţă pentru vehiculele prezidenţiale, bateria lui DS 7 Crossback va fi şi ea blindată. Potrivit publicaţiei „L'Est Républicain”, costul total al producţiei maşinii lui Emmanuel Macron este de aproximativ un milion de euro. O alegere esenţială din partea preşedintelui francez. „Maşina trebuie să aibă un anumit standard, pentru că întruchipează prestigiul şi modernitatea Franţei, dar în acelaşi timp, preşedintele nu trebuie să apară drept privilegiat”, relatează publicaţia citată.

Publicat în Mapamond

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul de decorare a gimnastei Nadia Comăneci cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Mare Ofiţer, a anunţat Administraţia Prezidenţială.
"Astfel, în semn de înaltă apreciere şi recunoaştere pentru excepţionala carieră sportivă, pentru rezultatele remarcabile obţinute în calitate de reprezentantă a României, precum şi pentru implicarea în popularizarea sportului în rândul tinerei generaţii, Preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Mare Ofiţer doamnei Nadia Comăneci", se precizează într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Nadia Comăneci, prima gimnastă din lume care a primit nota 10 într-o competiţie internaţională, împlineşte, vineri, 60 de ani. (sursa Agerpres)

Publicat în Sport

Dacian Cioloş a anunţat că şi-a prezentat demisia din funcţia de preşedinte al grupului Renew Europe din Parlamentul European, pentru a se concentra pe mandatul de preşedinte al USR, obţinut la Congresul recent al formaţiunii. „Da, tocmai de asta am fost absent luni de aici, pentru că am fost la Strasbourg, am avut o întâlnire cu preşedinţia grupului, apoi o şedinţă de grup şi mi-am prezentat demisia, le-am explicat colegilor de ce fac lucrul acesta şi dându-mi demisia am şi deschis posibilitatea de a organiza alegeri pentru un nou preşedinte de grup cât mai repede, foarte probabil înainte de sfârşitul acestei luni Renew va avea un nou preşedinte”, a spus Dacian Cioloş. Reamintim că Dacian Cioloş a câştigat alegerile pentru preşedinţia USR, după ce l-a învins cu aproape 700 de voturi în plus, pe Dan Barna.

Publicat în Politica

Hibele sistemului medical românesc au ieşit din nou la suprafaţă după incendiul de săptămâna trecută, de la secţia ATI a Spitalului de Boli Infecţioase din Constanţa, în urma căruia 7 pacienţi şi-au pierdut viaţa.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea, transmite, prin intermediul unei declaraţii de presă, că instituţia pe care o conduce a depus de luni de zile sau, în unele cazuri, chiar de mai bine de un an, proiecte de aproximativ 20 de milioane de euro pentru Spitalul Judeţean, Spitalul de Boli Infecţioase, Spitalul de Pneumoftiziologie şi Spitalul din Tecuci, esenţiale pentru a evita tragedii precum cea de la Constanţa, dar pentru care nu a primit nici un răspuns.

„Săptămâna trecută, o nouă tragedie a lovit sistemul de sănătate din România, iar oameni nevinovaţi si-au pierdut viaţa din cauza unui sistem nefuncţional.
Am auzit multe acuze, am văzut diverse declaraţii la televizor despre tragedia de la Constanţa şi am sesizat dorinţa imensă a celor aflaţi la conducere de a-şi feri imaginea de această dramă.
Nu am auzit nimic despre responsabilitate şi despre soluţii reale, care să ne ferească cu adevărat măcar de acum înainte de astfel de tragedii.
Nu am auzit nimic despre faptul că undeva, printr-un sertar de minister, stau de luni de zile proiecte pentru spitalele din provincie, în care se vorbeşte tocmai despre cum să facem să evităm asemenea drame, precum cele de la Piatra Neamţ sau Constanţa.
Consiliul Judeţean Galaţi a depus de luni de zile sau, în unele cazuri, chiar de mai bine de un an proiecte pentru a gestiona mult mai eficient această criză Covid.
Sunt proiecte de aproximativ 20 de milioane de euro pentru Spitalul Judeţean, Spitalul de Boli Infecţioase, Spitalul de Pneumoftiziologie şi Spitalul din Tecuci, proiecte la care s-a muncit foarte mult şi de care toate spitalele au nevoie pentru a nu mai trăi tragedii precum cea de la Constanţa.
Este vorba despre sisteme de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu, despre sisteme care să monitorizeze şi să alarmeze în caz de depăşiri ale concentraţiilor de oxigen, de redimensionare a instalaţiilor de fluide medicale, de modernizare a instalaţiilor electrice vechi, care nu fac faţă consumului de energie actual, de adaptare a vechilor spitale la noile cerinţe medicale, de dotare cu echipamente moderne pentru a trata mult mai bine pacienţii infectaţi cu noul coronavirus şi de protejare a personalului medical.
Se vorbeşte peste tot despre lipsa paturilor ATI pentru pacienţii Covid. În tot acest timp, de mai bine de un an, asteptăm şi cerem cu insistenţă celor din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene să evalueze proiectul unei Terapii Intensive modulare la Spitalul de Boli Infecţioase din Galaţi. Zeci de întrebări, niciun răspuns“, se arată în declaraţia de presă a şefului CJ Galaţi.

Preşedintele CJ Galaţi solicită premierului, în numele gălăţenilor, să intervină de urgenţă şi să deblocheze în cel mai scurt timp această situaţie pe care o cataloghează de "neconceput", în condiţiile în care bani sunt pentru aceste investiţii, făcând referire la fonduri europene aprobate încă de anul trecut.

„Iar bani sunt. Vorbim de fonduri europene aprobate deja, încă din 2020, de către Comisia Europeană, care a decis ca în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare să existe o alocare distinctă pentru combaterea efectelor pandemiei de coronavirus.
Adică, fondurile există, sunt disponibile şi au fost aprobate de mai bine de un an de către autorităţile europene. Însă, pentru a le folosi este nevoie ca Guvernul să evalueze cât mai repede proiectele depuse.
Toate aceste investiţii ar fi trebuit să fie prioritatea zero a Guvernului, nu luptele interne pentru partid, bătăliile din interiorul alianţei  sau diverse exerciţii de imagine.
De mai bine de un an, aceste investiţii vitale, care realmente pot salva vieţi, stau probabil uitate printr-un minister şi asteaptă să fie evaluate. Iar în tot acest timp mor oameni în tragedii precum cea de la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa.
Dincolo de vorbe, aceasta e adevărata realitate. Soluţiile stau în sertarele Guvernului, iar pacienţii mor în spitale.
Pentru că este inadmisibil şi de neconceput să asteptăm luni şi luni de zile pentru a primi undă verde din partea Guvernului. Niciodată nu s-a întâmplat ca pentru proiecte de o asemenea importanţă să aşteptăm atât de mult doar pentru a fi evaluate. Mai mult, unele proiecte, care înseamnă sisteme de prevenire a incendiilor sau de monitorizare a concentraţiilor de oxigen, nici măcar nu au intrat în procesul de evaluare.
Iată ce trebuia să facă de mult Guvernul. Iată care era cu adevărat marea urgenţă care trebuia rezolvată, iată care trebuia să fie adevărata luptă ce trebuia dusă în acest an.
În numele gălăţenilor, solicit premierului să intervină de urgenţă şi să deblocheze în cel mai scurt timp această situaţie de neconceput. Premierul trebuie să ceară celor responsabili evaluarea acestor investiţii vitale cu maximă celeritate şi să ne sprijine în implementarea acelor măsuri care să-i protejeze pe pacienţi”, conchide Costel Fotea declaraţia de presă citată.

Publicat în Știrea zilei

George Stângă a fost ales în cadrul Consiliului Naţional al Partidului Naţional Liberal în funcţia de vicepreşedinte pentru agricultură, dezvoltare rurală şi industrie alimentară.
Liderul PNL Galaţi a afirmat că este onorat de votul de încredere al colegilor liberali. Acesta a precizat că, alături de noua conducere a partidului, îşi propune să pună în aplicare programul de guvernare şi toate reformele asumate de PNL pe zona de agricultură.
"Este onorant pentru mine că astăzi am primit votul colegilor din Partidul Naţional Liberal pentru funcţia de vicepreşedinte pentru agricultură, dezvoltare rurală şi industrie alimentară. (...) Cunosc problemele domeniului, cunosc nevoile agricultorilor. Pentru ei vreau să facem politici care să îi ajute, iar în acelaşi timp să sprijine agricultura românească şi producătorii locali. Scopul meu este de a construi o echipă pe zona de agricultură în cadrul partidului dedicată agricultorilor. PNL este un partid care pune pe primul loc prosperitatea românilor", a declarat preşedintele PNL Galaţi, deputatul George Stângă.

Publicat în Politica

Mii de gălăţeni au avut de suferit de pe urma ploilor abundente şi inundaţiilor din această vară. Apele au intrat în case, în gopodării, au stricat drumuri, au colmatat poduri. Pentru comunităţile afectate de calamităţi, statul ar fi trebuit să acorde despăgubiri.

Guvernul a aprobat, săptămâna trecută, printr-o hotărâre, alocarea a 377.213.000 de lei pentru 24 de judeţe care au fost afectate de inundaţii. Nu şi pentru Galaţi deşi, după cum a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, au fost făcute solicitări pentru localităţile afectate care însumează 9,5 milioane de lei, adică aproximativ 2 milioane de euro.

”Am o intrebare retorica pentru Guvernul României, care nu este doar Guvernul PNL, este guvernul tuturor românilor. Ce vină au cei peste 420.000 de oameni din cele 30 de localităţi din judeţul Galaţi afectate de inundaţii, de ce trebuie să pedepsim 420.000 de oameni din judeţul Galaţi să nu primească despăgubiri?”, a declarat Costel Fotea în cadrul unei conferinţe de presă la care au participat şi 22 de primari din judeţ.

“Cred că suntem singurul judeţ afectat în 2021 de calamităţi care nu a primit nici măcar un leu de la Guvern. Asta deşi Guvernul a dat iniţial 182 de milioane de lei pentru 17 judeţe afectate de calamităţi, iar recent a aprobat noi fonduri pentru 22 de judeţe, în valoare de peste 374 de milioane de lei. Surpriză - judeţul Galaţi nu se află pe listă, asta deşi 30 de localităţi din judeţ, cu peste 420 de mii de oameni, aşteaptă de câteva luni banii promişi de către guvernanţi, astfel încât să fie despăgubiţi cei cu casele afectate sau să fie reparate drumurile comunale. Alături de primarii localităţilor afectate de calamităţile din 2021, tragem un mare semnal de alarmă asupra acestei situaţii. Împreună, cerem ca Guvernul să respecte şi locuitorii din judeţul Galaţi şi să acorde despăgubiri pentru toţi cei afectaţi de calamităţi”, a mai spus preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Doi dintre primarii prezenţi au declarat că localităţile lor au fost afectate de precipataţii cum nu s-au mai văzut până acum. Pentru a înlătura pagubele, au fost nevoiţi, în unele cazuri, să cheltuiască fondurile destinate cofinanţării unor proiecte europene.

“Sunt foarte supărat. Primăria pe care o conduc nu a primit niciun bănuţ. Ne-am chinuit singuri să reparăm drumurile, am avut şi anexe gospodăreşti inundate. A plouat peste 75 de litri/ mp într-o oră şi jumătate. Am 42 de ani, dar eu nu am văzut aşa ceva până acum. Singurul ajutor pe care l-am primit a fost din partea preşedintelui Consiliului Judeţean, Costel Fotea, şi a celor de la Drumuri Naţionale. Fac un apel Guvernului să ne bage şi pe noi în seamă”, a declarat Ciocan Marius Gicu, primarul localităţii Bălăbăneşti.

Primarul uneia dintre cele mai afectate comune din judeţul Galaţi, Slobozia Conachi, a spus că autorităţile s-au chinuit trei zile şi trei nopţi să scoată apele din gospodăriile oamenilor.

“La Slobozia Conachi  avem 15 case care au fost afectate de inundaţii. De asemenea, avem si peste 16 km de drumuri afectate de inundaţii.  Apele Române au avut utilajele la Izvoarele şi la Slobozia Conachi timp de trei zile şi trei nopţi, pentru a scoate apa din curţile oamenilor. La Slobozia Conachi nu a venit niciun reprezentant al Guvernului să întrebe care este situaţia” a declarat Emil Dragomir, primarul localităţii Slobozia Conachi.

Nici la Negrileşti nu a fost mai uşor. “Eu mi-am cheltuit banii de cofinanţare pentru un proiect european ca să înlătur peste 700 de tone de aluviuni. Aşa că, acum nu mai am bani ca să dau în folosinţă o grădiniţă”, a declarat Fuică Alexandru Haisler, primarul localităţii Negrileşti.

“Au fost trimise datele din rapoartele comisiilor către Compania Naţională de Investiţii şi urmau să poarte discuţii dacă primesc sau nu aceste finanţări. Într-adevăr, a mai fost întocmită o documentare pe o rezervă, numai că nu a fost întocmită la timp documentaţia pentru a fi trimisă la Bucureşti”, a precizat Paul Cristea, subprefectul judeţului Galaţi care ţine locul prefectului demis de curând pentru că era susţinut de USR PLUS.

Publicat în Știrea zilei

USR PLUS a anunţat că, miercuri, 15 septembrie 2021, la ora 10.00, a început votul pentru alegerea preşedintelui formaţiunii.
„Începând de miercuri, 15 septembrie, membrii USR PLUS votează noul preşedinte ale partidului rezultat în urma fuziunii dintre USR şi PLUS. Votul se desfăşoară online, prin intermediul unei platformei securizate, în două tururi, dacă niciunul dintre candidaţi nu reuşeşte să obţină peste 50% din voturi în primul tur”, a transmis USR PLUS.
Aproximativ 50.000 de membri sunt aşteptaţi să voteze unul dintre cei trei candidaţi, co-preşedinţii Dan Barna şi Dacian Cioloş, dar şi senatorul Irineu Darău.
Programul alegerilor este următorul:
- Turul 1 – start vot: 15 sep. 10:00 am, stop vot: 22 sep. 10:00 am.
- Turul 2 – start vot: 23 sep. 10:00 am, stop vot: 30 sep. 10:00 am.
Rezultatul votului online va fi validat de congresul USR PLUS care are loc în weekendul 2-3 octombrie 2021.
În cadrul congresului, delegaţi ai filialelor din toată ţara vor alege şi membrii Biroul Naţional al USR PLUS care asigură conducerea executivă a partidului alături de preşedinte.
În luna mai 2021, USR şi PLUS au fuzionat după ce în ultimii ani cele două partide conduse de Dan Barna şi Dacian Cioloş au participat ca o alianţă la toate scrutinele electorale: alegeri europarlamentare, prezidenţiale, locale şi parlamentare.
Conducerea partidului este asigurată de cei doi co-preşedinţi Dan Barna şi Dacian Cioloş şi de Biroul Naţional Reunit format din liderii liderii USR PLUS.

Publicat în Politica

Mare sărbătoare astăzi, 06 august 2021. Creştinii prăznuiesc ”Schimbarea la faţă a Domnului”, sărbătoare denumită în popor Obrejenia sau Probejenia. Sărbătoare şi pentru o parte din filiala Galaţi a PNL reprezentată de apropiaţii preşedintelui George Stângă care a anunţat pe pagina sa de facebook că ”La Congresul din 25 septembrie voi alege schimbarea pentru binele PNL, pentru ca partidul să continue să crească, să se îmbunătăţească şi să asigure o guvernare performantă României. De aceea, îl voi susţine pe Florin Cîţu, cel alături de care am făcut echipă în Senatul României timp de 4 ani”.
Susţinerea acestuia vine după ce, în urmă cu aproximativ două luni, acesta anunţa că Biroul Politic Judeţean al PNL Galaţi a decis că îl va susţine pe Ludovic Orban. Ceea ce s-a şi întâmplat până acum, fapt vizibil şi pe paginile de pe reţelele de socializare ale organizaţiei.
Decizia liderului local al PNL este controversată şi a agitat puternic spiritele în partid. Aşa cum Monitorul de Galaţi a relatat în articolul Biroul Politic Judeţean PNL Galaţi se reuneşte luni pentru a-l trăda pe Orban, la şedinţa de atunci nu s-a luat decizia susţinerii lui Florin Cîţu, urmând ca pe data de 09 august 2021 să se întrunească Colegiul Director Judeţean (CDJ) şi să se ia decizia schimbării susţinerii pentru un candidat sau altul.
La ultima şedinţă a Biroului Politic Judeţean nu s-a luat această decizie pentru că părerile erau împărţite. Unii vor cu Orban, alţii cu Cîţu, însă postarea de astăzi a preşedintelui PNL Galaţi, George Stângă, pare să le transmită susţinătorilor lui Orban ”Cui nu-i convine, să plece!”.
Se pare că George Stângă riscă tot pentru a-şi salva pielea, încalcă regulamente, hotărâri, decizii ale partidului, numai să iasă basma curată dupa vestitele stenograme ale discuţiilor din biroul ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, despre care puteţi citi în articolul: Stenograme DNA: George Stângă, interceptat de DNA în timp ce încerca să-şi consolideze poziţia politică.
Între timp, oamenii din PNL Galaţi puşi în funcţii de conducere sunt înlocuiţi treptat de oameni de la USR. Vezi schimbările de directori de la AFDJ şi APDM Galaţi despre care puteţi citi în articolele:
Cine este noul director al APDM Galaţi 
A fost schimbat directorul AFDJ Galaţi 

Publicat în Politica

În urma şedinţei Adunării Generale a Federaţiei Naţionale a Poliţiştilor Locali din România, acţiune care a avut loc la începutul lunii iulie, la Galaţi, a fost desemnat Consiliul Director al acestei structuri care numără peste 3.500 de poliţişti locali. Preşedinte a fost ales, cu unanimitate de voturi, Petrică Hahui - director general al Poliţiei Locale Galaţi şi preşedinte al Asociaţiei Profesionale a Poliţiştilor Locali GALPOL.

Singura structură profesională care reprezintă instituţia Poliţia Locală şi poliţiştii locali din România, FNSLR, are în Consiliul Director un număr de 11 membrii (un preşedinte, un prim-vicepreşedinte, opt vicepreşedinţi şi un secretar). De menţionat că cei opt vicepreşedinţi au în responsabilitate câte o zonă geografică. Vicepreşedinţi provin din: Bucureşti, Botoşani, Timişoara, Galaţi, Braşov, Argeş, Gorj, Cluj-Napoca, în timp ce prim-vicepreşedinte este preşedintele Asociaţiei de Sprijin din cadrul Poliţiei Locale Braşov - Nicolae Aldea.

Petrică Hahui, ales preşedinte al Federaţiei Naţionale a Poliţiştilor Locali din România pentru un mandat de patru ani, are următoarele priorităţi:
- Modificarea şi completarea legislaţiei specifice, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Locale;
- Elaborarea unui Ghid de proceduri operaţionale în scopul uniformizării, la nivel naţional a modului de desfăşurare a activităţilor specifice;
- Modernizarea sistemului de recrutare, selecţionare, formare, pregătirea continuă şi perfecţionarea poliţiştilor locali;
- Adoptarea unui Acord comun cu privire la cooperarea şi colaborarea cu Ministerul Afacerilor Interne, în special cu Poliţia Română;
- Stabilirea modalităţilor concrete de punere în executare a hotărârilor Consiliilor Locale şi a dispoziţiilor emise de către Primari;
- Adoptarea unui Plan de Măsuri la nivel naţional, pentru creşterea încrederii populaţiei în instituţia Poliţia Locală, ca principal partener al comunităţii, cu puternic rol de proximitate şi sprijin pentru cetăţeni.

Federaţia Naţională a Poliţiştilor Locali din România militează activ pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ care vizează interesele instituţiei Poliţiei Locale, în conformitate cu normele naţionale, dar şi internaţionale, pentru respectarea legalităţii, eticii şi deontologiei profesionale a funcţiei publice de poliţist local. Federaţia Naţională a Poliţiştilor Locali din România s-a constituit la sfârşitul anului 2007, ca o persoană juridică de drept privat, componentă a societăţii civile, organizaţie independentă, neguvernamentală, cu caracter apolitic, făra scop lucrativ, nonprofit şi are în componenţă 29 de asociaţii din toată ţara, informează Federaţiei Naţionale a Poliţiştilor Locali din România.

Publicat în Comunitate
Pagina 1 din 2