Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decizional, a decis marţi, 08 martie 2022, că personalul din unităţile sanitare încadrat fără concurs pe perioada stării de alertă poate rămâne pe post, prin promovarea unui examen organizat anterior încetării contractului individual de muncă.

Potrivit proiectului, prin derogare de la legislaţia actuală, Ministerul Sănătăţii şi unităţile aflate în subordinea şi/sau în coordonarea acestuia, Ministerul Afacerilor Interne şi unităţile şi instituţiile aflate în subordinea, în cadrul şi/sau în coordonarea acestuia, autorităţile administraţiei publice locale şi ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, precum şi instituţiile publice de asistenţă socială, organizează examen, în vederea ocupării posturilor pe perioadă nedeterminată, pentru personalul care, în perioada stării de alertă sau a situaţiilor de risc epidemiologic şi biologic, a ocupat, fără concurs, posturi, de execuţie pe perioadă determinată.

Personalul prevăzut de lege poate participa la examenul organizat în vederea încadrării în postul ocupat pe durată determinată din cadrul unităţii unde îşi desfăşoară activitatea.

De prevederile proiectului beneficiază şi medicii angajaţi în structurile nou-create în perioada stării de alertă, în scopul tratării bolnavilor de COVID-19, aceştia putându-se prezenta la examenul organizat de unităţile sanitare cu paturi în specialitatea în care sunt confirmaţi dacă unitatea cu care a încheiat contractul de muncă pe perioadă determinată nu are în structura sa o secţie din aceeaşi specialitate, după caz, la solicitarea unităţii spitaliceşti.

Prin excepţie, se poate organiza examen în vederea ocupării posturilor pe perioadă nedeterminată şi pentru personalul contractual din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi serviciilor de ambulanţă judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti - Ilfov, care, în perioada stării de alertă, a ocupat posturi pe perioadă determinată în cadrul celor 2.000 de posturi aprobate pentru aceste instituţii în baza Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările ulterioare.

Modalitatea de organizare şi desfăşurare a examenului se elaborează şi se aprobă prin ordin al ministrului sau, după caz, prin act administrativ al persoanei care are competenţa legală de numire, în termen de 30 de zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi.

Citește și De astăzi a încetat starea de alertă! Ce beneficii sunt anulate

Potrivit posturi.gov.ro, Consiliul de Administraţie al Spitalului de Psihiatrie „Elisabeta Doamna” Galaţi organizează concurs pentru ocuparea funcţiei de manager persoană fizică. Concursul se va desfăşura la sediul unităţii spitaliceşti din strada Traian, nr. 290, la Sala de Consiliu, iar perioada de desfăşurare a concursului este următoarea:
- Etapa de verificare a îndeplinirii de către candidaţi a condiţiilor stabilite în anunţul de concurs - în data de 27.12.2021, ora 09.00 - etapa eliminatorie;
- Etapa de susţinere publică şi de evaluare a proiectului de management - în data de 06.01.2022, ora 10.00.
Înscrierile la concurs se fac la secretariatul spitalului, până la data de 24 decembrie 2021, ora 12.00, iar susţinerea proiectului de management va avea loc pe 06.01.2022, începând cu ora 10.00. Relaţii suplimentare şi detalii privind condiţiile specifice, Regulamentul de concurs, bibliografia şi teme-cadru pentru întocmirea proiectului de management sunt disponibile accesând pagina oficială, la secţiunea Informaţii publice - Concursuri. Precizăm că actualul manager al spitalului este Doina-Zizi Sandu.

Postul Naşterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, aşa cum este cunoscut de către credincioşi, ţine 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie şi până la 25 decembrie. Lăsatul secului este pe 14 noiembrie. Dacă această zi cade miercurea sau vinerea, postul începe din 14 noiembrie.
Prin intermediul acestui post Dumnezeu ne dă putinţă curăţării trupeşti şi sufleteşti. Acesta ne aduce aminte de cele patruzeci de zile de post ale Prorocului Moise, în aşteptarea cuvintelor lui Dumnezeu, dar şi de postul patriarhilor din Vechiul Testament.
Precum cei de atunci aşteptau venirea Mântuitorului pe Pământ cu post şi rugăciune, aşa se cuvine ca toţi credincioşii să aştepte şi să întâmpine prin ajunare Mielul lui Dumnezeu născut din Fecioara Maria.
În acest post credincioşii ar trebui să postească de carne, brânză şi ouă, în timp ce lunea miercurea şi vinerea se consumă mâncare fără ulei şi fără vin. În zilele de marţi şi joi se face dezlegare la untdelemn şi vin. Mai mult, sâmbetele şi duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv, se dezleagă de untdelemn, peşte şi vin. Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri Biserica Ortodoxă prăznuieşte vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creştinii pot consuma untdelemn şi vin. De hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie se face dezlegarea şi la peşte.
În ziua de Ajun se mănâncă abia seara şi doar grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină şi poame deoarece cu seminţe a ajunat şi Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilor, care au prevestit şi aşteptat Naşterea Mântuitorului.
De Crăciun, indiferent de ziua în care cade se mănâncă de dulce.
Se mănâncă untdelemn şi se face dezlegare la vin în datele de 16, 22, 23, 24, 25 şi 30 noiembrie, dar şi pe 4,5,6,7,9, 12, 13, 17 şi 20 decembrie, dacă aceste zile cad lunea, miercurea sau vinerea, deoarece în aceste zile Biserica prăznuieşte Sfinţii mai importanţi.
Se face dezlegare la peşte când Biserica Ortodoxă prăznuieşte Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, indiferent dacă această sărbătoare cade miercurea sau vinerea. De asemenea, credincioşii pot mânca peşte în zilele de luni, miercuri şi vineri ale acestui post, doar dacă în aceste zile cade hramul bisericii. Nu în ultimul rând, se face dezlegare la peşte în zilele cu sfinţi însemnaţi, dar şi în zilele de 16, 22, 23, 24, 25, 30 noiembrie şi 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 decembrie dacă zilele acestea cad marţi sau joi, cu atât mai mult când marţea sau joia se întâmplă hramul bisericii. (sursa sarbatoricrestine.ro)

Potrivit posturi.gov.ro, "Consiliul de Administraţie al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi organizează concurs pentru ocuparea funcţiei de MANAGER PERSOANĂ FIZICĂ, în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de manager persoană fizică din spitalele publice din reţeaua Consiliului Judeţean Galaţi aprobat prin Dispozitia nr. 611/17.11.2017 a Preşedintelui Consiliului Judeţean Galaţi".

Conform sursei citate, "concursul se va desfăşura la sediul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi, Str. Brăilei nr. 177, la Sala de Consiliu/Amfiteatru în perioada 04 octombrie 2021 – 24 noiembrie 2021" şi "se desfăşoară în două etape, după cum urmează: a) Etapa de verificare a îndeplinirii de către candidaţi a condiţiilor stabilite în anunţul de concurs – în data de 08 noiembrie 2021, ora 9.00 – etapă eliminatorie; b) Etapa de susţinere publică şi de evaluare a proiectului de management – în data de 18 noiembrie 2021, ora 9.00".

Dosarele de concurs se depun secretariatul spitalului, după verificarea prealabilă a dosarelor la Serviciul Managementul Resurselor Umane, până la data de 05 noiembrie 2021, ora 13.00, se mai menţionează în anunţul publicat pe platforma citată. Precizăm că, din luna februarie 2018, managerul Spitalului Judeţean Galaţi este Dobrea Valentina Alina, care înainte de a ocupa această funcţie a fost director financiar contabil - membru al Comitetului Director la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei" Galaţi.

Spitalul de Pneumoftiziologie Galaţi organizează concurs de recrutare pentru ocuparea pe perioadă determinată a funcţiilor contractuale de execuţie, temporar vacante, după cum urmează: asistent medical generalist grad principal; muncitor calificat electrician; muncitor calificat - bucătar; muncitor necalificat - întreţinere spaţii verzi.

Condiţiile specifice necesare în vederea participării la concurs şi a ocupării funcţiei contractuale sunt:
- asistent medical generalist grad principal: diplomă de şcoală sanitară postliceală sau diplomă de studii postliceale prin echivalare conform Hotărârii Guvernului nr. 797/1997; minimum 5 ani vechime ca asistent medical generalist; examen pentru obţinerea gradului principal; cunoştinţe operare PC; diplomă de bacalaureat.
- muncitor calificat electrician: acte studii (calificare) pentru exercitarea meseriei de electrician; nivel calificare grad I sau superior acestei categorii şi talon de autorizare A.N.R.E. vizat la zi; minimum 2 ani vechime în meseria de electrician.
- muncitor calificat - bucătar: diplomă de calificare în meseria de bucătar; vechime minimum 3 ani în meseria de bucătar.
- muncitor necalificat - întreţinere spaţii verzi: şcoală generală/studii medii/şcoală profesională; curs întreţinere spaţii verzi; experienţă în folosirea utilajelor şi tehnologiilor specifice constituie un avantaj; minimum 1 an vechime.

Concursul se va organiza conform calendarului următor: 20 august 2021, ora 14.00: data limită pentru depunerea dosarelor; 31 august 2021, ora 09.00: proba scrisă; data şi ora interviului şi/sau a probei practice vor fi comunicate ulterior.

Detalii privind condiţiile specifice şi bibliografia de concurs sunt disponibile accesând pagina oficială - https://pneumogalati.ro/. Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul Spitalului de Pneumoftiziologie Galaţi, str. Ştiinţei, nr. 117, telefon: 0236/460.712, interior 210. (sursa posturi.gov.ro)

Luni, 15 martie 2021, este prima zi din Postul Mare (Postul Paştelui), astfel, începând de luni, credincioşii ortodocşi nu mai consumă alimente de origine animală şi încep o perioadă de renunţare şi sobrietate care va culmina cu frumuseţea sărbătorii Învierii Domnului.

Principalele caracteristici ale Postului Mare şi semnificaţia lor, potrivit basilica.ro sunt:

Vechiul nume al Postului Mare provenea de la numărul 40

Denumirea mai veche de „Păresimi” vine de la latinescul Quadragesima („Patruzecime”). Postul Mare este o imitare a postului aspru pe care Mântuitorul l-a ţinut în Pustia Carantaniei înainte de a-şi începe propovăduirea. Postul de 40 de zile este simbolul unei călătorii spirituale spre înnoire: potopul a durat 40 de zile şi 40 de nopţi; Moise a stat 40 de zile în Muntele Sinai înainte de a primi Legea; evreii au călătorit 40 de ani prin pustiu din robia egipteană şi până în Ţara Sfântă.

Postul Mare durează totuşi mai mult de 40 de zile

În principiu, Postul Mare se încheie în vinerea dinaintea Sâmbetei lui Lazăr. Urmează două sărbători speciale, Sâmbăta lui Lazăr şi Duminica Floriilor. Acestea sunt urmate de Săptămâna Patimilor, în care postul este mai aspru. Astfel, Postul Mare are aproape 50 de zile, care sunt precedate de Săptămâna Albă, în care se renunţă la carne şi se mănâncă doar lactate, ouă şi peşte.

Practicarea înfrânării ca terapie pentru căderea din rai

Prima zi a Postului Mare este pusă imediat după Duminica izgonirii lui Adam din rai. Omul a căzut din comuniunea cu Dumnezeu prin consumarea fructului interzis, al cunoştinţei rupte de Dumnezeu. Astfel, călcarea poruncii divine, care a adus despărţirea omului de Făcătorul lui, s-a făcut prin mâncare. De aceea, practica postirii este menită a reface această comuniune şi starea de rai - dar nu doar prin abstinenţa de la mâncare. Ci postul este mai degrabă doar un instrument care permite schimbarea atitudinii omului. Părinţii Bisericii subliniază că de postit postesc şi demonii. Deşi aceştia nu mănâncă niciodată, atitudinea de negare şi separare de Dumnezeu nu şi-o schimbă. De aceea, postul de mâncare trebuie însoţit cu tăierea voii proprii, care este tot un exerciţiu de înfrânare şi examenul pe care Adam nu l-a trecut.

În Miercurea din Săptămâna Albă se cântă la Utrenie:

„De bucate postind, suflete al meu, şi de pofte necurăţindu-te, în deşert te lauzi cu nemâncarea; că de nu ţi se va face ţie pricină de îndreptare, ca un mincinos vei fi neplăcut Domnului, şi demonilor celor răi te vei asemăna, care niciodată nu mănâncă. Deci caută să nu faci netrebnic postul păcătuind; ci nemişcat să rămâi faţă de pornirile cele fără de cale, părându-ţi că stai înaintea Mântuitorului Celui ce S-a răstingnit. Ci mai ales să te răstigneşti împreună cu Cel ce S-a răstignit pentru tine, strigând către El: Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru împărăţia Ta”.

Prima săptămână este Marcată de Canonul cel Mare

Scris de Sf. Andrei Criteanul, canonul se cântă în primele patru zile ale săptămânii. El conţine o istorie a Mântuirii, cu numeroase citiri din Vechiul Testament, explicate din perspectivă duhovnicească, prin clarificările aduse în Noul Testament: Legea Nouă şi cea Veche se luminează reciproc şi dezvăluie sensurile spirituale ale istoriei lumii. Din acest punct de vedere, întreaga istorie a Mântuirii este un drum al omenirii prin pustie spre Lumina Învierii şi Împărăţia lui Dumnezeu, unde se reface comuniunea din rai a omului cu Dumnezeu. De altfel, în această perioadă se citeşte zilnic din Vechiul Testament, mai ales din Facere, Cartea Pildelor lui Solomon şi Cartea lui Isaia.

Ritualurile şi decorurile cernite favorizează pocăinţa

Atmosfera din biserică favorizează introspecţia, plângerea, cercetarea de sine şi căutarea lui Dumnezeu, prin îndepărtarea de zgomotul lumii şi plăcerile ei efemere:
- muzica se cântă pe tonuri tânguitoare;
- slujbele sunt mai lungi şi mai dese;
- veşmintele preoţilor şi odoarele sunt de culoare închisă.

Rugăciunile pentru cei plecaţi dincolo

Sâmbetele din Postul Mare sunt dedicate pomenirii morţilor. Şi aceştia sunt însetaţi de Dumnezeu şi îşi doresc refacerea comuniunii cu El, dar nu pot să se roage, să postească sau să facă fapte bune. Toate acestea se pot face cât suntem încă în trup, deci în viaţă, şi voinţa noastră este activă şi se poate manifesta. De aceea, defuncţii au nevoie de ajutorul nostru: să facem noi faptele bune în locul lor - milostenia (pomana), rugăciunea pentru ei şi postul, pe care îl ţinem în această perioadă. În Postul Mare se dau sărindare (pomeniri de 40 de zile) la mănăstiri. Grâul de sărindar este sfinţit în fiecare sâmbătă din post, iar cu el se face coliva din Duminica lui Lazăr, când se face marea promisiune a Învierii dinainte de Sfintele Paşti. Ultima pomenire a morţilor din Postul Mare se face în Joia Pătimirilor, când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Duminicile din post: repere pe calea spirituală

- Duminica Ortodoxiei ne aminteşte în ce credem, ce adevăr mărturisim. Ea evocă biruinţa Ortodoxiei în frământările din jurul cinstirii icoanelor în Imperiul Bizantin. Icoana are un rol foarte important atât în practica şi viaţa liturgică a Bisericii, de favorizare a comuniunii cu sfinţii şi Dumnezeu printr-o reprezentare care este deopotrivă fidelă realităţii trupeşti, cât şi celei spirituale a persoanei reprezentate.
- Duminica Sfântului Grigorie Palama ne înfăţişează importanţa rugăciunii şi sensul ei profund spiritual, de comuniune cu Dumnezeu.
- Duminica Sfintei Cruci ne aminteşte importanţa sacrificiului de sine şi faptul că refacerea legăturii cu Dumnezeu nu poate evita Calea Crucii, a suferinţei şi morţii, pe care El Însuşi Şi-a asumat-o.
- Duminica Sfântului Ioan Scărarul ne prezintă reţeta despătimirii prin practicarea virtuţilor, trepte către Împărăţia lui Dumnezeu.
- Duminica Sfintei Maria Egipteanca ne învaţă, prin viaţa ei, că pocăinţa autentică este un drum parcurs dinspre Egiptul păcatului şi robiei spre Ierusalimul Învierii călăuziţi de Cruce.

Pentru cei care aleg, din diverse motive - religioase sau de sănătate -, să postească sau să urmeze o dietă vegetariană nutriţioniştii fac o serie de recomandări, afirmând că o astfel de ''terapie'', înainte de Crăciun, are anumite beneficii.

"Referitor la această dietă se ridică deseori următoarea întrebare: poate acest program alimentar să furnizeze nutrienţii necesari unei bune funcţionări a organismului? Răspunsul este: categoric da. O dietă vegetariană diversă, care să includă: fructe, legume, cereale, nuci şi seminţe, acoperă necesarul zilnic nutritiv de proteine, carbohidraţi, lipide şi vitamine", afirmă, pentru AGERPRES, nutriţionistul Lygia Alexandrescu.

Potrivit acesteia, aproape toate alimentele, cu excepţia alcoolului şi zahărului, sunt surse de proteine: cartofii, pâinea integrală, orezul, spanacul, broccoli, alunele, mazărea, untul de arahide, tofu, laptele de soia şi lintea sunt doar câteva exemple de surse de proteine vegetale.

Nutriţionistul precizează că dieta echilibrată trebuie să conţină grăsimi de calitate superioară.

"Dietele vegetariene sunt sărace în lipide, ceea ce explică incidenţa scăzută la boli cardiovasculare, afecţiuni cronice şi cancer la vegetarieni. Surse de grăsimi care ar putea fi utilizate limitat sunt: uleiul de măsline, nucile, alunele, untul de alune, seminţele, avocado şi nuca de cocos. O problemă ar fi vitamina D, ea nu se găseşte în alimentele vegetariene, dar organismul o poate sintetiza prin expunere la soare. Expunerea la soare pe timpul verii timp de 15 minute, de 2-3 ori pe săptămână, este suficientă pentru sinteza vitaminei D", arată nutriţionistul.

Ea susţine că mineralele sunt o categorie importantă de microelemente esenţiale pentru un bun sistem imunitar, mai ales în sezonul rece.

De asemenea, calciul, mineralul necesar unui sistem osos echilibrat, se găseşte în: legume proaspete cu frunze verzi (salată verde), tofu, seminţe de susan, soia, smochine şi broccoli.

Lygia Alexandrescu spune că zincul este furnizat de alimentele vegetariene, chiar în cantitate mai mare decât cea recomandată zilnic. Se găseşte în cereale neprelucrate, legume proaspete şi nuci.

"Fierul este, de asemenea, un mineral valoros, mai ales în post. Fasolea uscată şi legumele verzi sunt principalele surse de fier din hrana vegetariană. Absorbţia fierului este favorizată de prezenţa vitaminei C şi deci consumul alimentelor bogate în vitamina C, alături de cele bogate în fier, este mai mult decât recomandat. Alte surse de fier sunt: lintea, soia, mazărea, prunele, smochinele, strugurii şi sfecla roşie", declară nutriţionistul.

În opinia acesteia, marea problemă este aportul alimentar de vitamina B12 în post, vitamină care este conţinută în cantităţi limitate în alimentele de provenienţă vegetală.

"Aşadar suplimentele de vitamina B12 sunt recomandate în această perioadă, dacă există o carenţă rezultată în urma testelor. În afară de faptul că poate acoperi fără probleme necesităţile nutritive ale organismului, dieta vegetariană înainte de Crăciun are o serie de beneficii: normalizează presiunea sângelui şi nivelul colesterolului, curăţă arterele şi aspectul dermal, dă energie şi vitalitate, digestie uşoară, memorie bună şi capacitate de concentrare crescută. Şi toate aceste beneficii obţinute în urma unui program alimentar vegetarian se explică practic prin creşterea cantităţii de vitamine şi minerale consumate; acestea ajută la întărirea sistemului imunitar, menţin oasele puternice, ajută digestia şi menţin greutatea corporală normală", mai explică nutriţionistul.