100 de ani de relații diplomatice între România și Japonia au fost marcați, și tradițional japonez, la bordul unei nave în mijlocul Dunării, lângă picioarele podului suspendat. Kagami-biraki - ceremonia japoneză prin care se sparge capacul unui butoi cu sake. Are rolul de a asingura noroc și începutul unei călătorii, a unei noi relații, seamănă cu spargerea unei sticle la lansarea navei. Ea semnifică începerea unei noi perioade de 100 de ani de bună colaborare între România și Japonia. Ambasadorul Japoniei alături de Dan Barna, Anca Dragu, Titus Corlateanu, dar și Mihai Tudose au spart ceremonial capacul butoiului de sake. Robele se numesc happi și se îmbracă la ceremonii ce marchează evenimente fericite. A urmat simbolic inaugurarea catwalk - a scării de pisică - de unde a fost rostogolit un mesh cu inscripția 100 de ani și focuri de artificii de la bordul altei nave.

Manifestarea a fost organizată de Ambasada Japoniei la București și la ea au participat invitați de rang înalt și autorități locale din Brăila, Tulcea și Galați. Aniversarea a fost susținută în stil tradițional japonez, dar și românesc alături de un grup de dansatori dobrogeni. Ceremonia aniversării celor 100 de ani de relații diplomatice a început cu intonarea imnurilor de stat. În cadrul alocuțiunilor, vorbitorii au punctate faptul că podul peste Dunăre reprezintă un simbol al acestor relații, faptul că Japonia reprezintă cel mai mare investitor asiatic din România și că relațiile au început într-o pandemie - gripă spaniolă - și acum cele două popoare prietene se confruntă tot cu o pandemie. „Construcția se desfășoară folosind cele mai noi tehnologii din Japonia. Acest pod este foarte important pentru realizarea conexiunii dintre două regiuni din România, dar și dintre România, țară membră a UE, și Moldova, țară nemembră a UE“, a precizat Hiroshi Ueda, ambasadorul Japoniei.

Podul este construit prin asocierea dintre companiile IHI din Japonia și Astaldi din Italia, iar construcția se desfășoară folosind cele mai avansate tehnologii din Japonia. Acest pod este foarte important pentru îmbunătățirea conexiunii dintre zona Mării Negre și zona de est a României, dar și dintre România, țară membră a UE, și Republica Moldova, țară nemembră a UE, și astfel cu toate țările din Europa de Est. „Puțini credeau că putem să vedem un astfel de proiect și în România, toată lumea deja îl compară imaginar cu San Francisc, cu acel pod. Sunt convins că și la Brăila vom avea o imagine iconică pentru viitorul României“, a precizat Dan Barna, vicepremierul României. Nu a lipsit de la ceremonie nici Mihai Tudose, cel în al cărui mandat de premier a dat startul construirii podului așteptat de 30 de ani de întreaga zonă. Trei luni i-a luat ca să pună proiectul pe picioare. „Simt și mândrie și emoție, e practic pariul vieții mele din punct de vedere profesional, politic, cum vreți. Să știi că ai reușit să faci ceva care să răspundă speranțelor brăilenilor, gălățenilor, tulcenilor“, a spus Mihai Tudose.

Pentru acest obiectiv au fost alocate fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 363 de milioane de euro, din Fondul European de Dezvoltare Regională, bani care vor fi folosiți atât pentru construirea podului, cât și pentru realizarea unei rețele de drumuri de 23 kilometri, care vor face legătura cu podul. Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 de metri, dintre care 1.120 de metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 de metri pe malul dinspre Brăila și 364 de metri pe malul dinspre Tulcea. La momentul finalizării, va fi al treilea pod din Europa din punct de vedere al deschiderii centrale și al lungimii.

Publicat în Regional

Asociaţia „Baza de Afaceri şi Servicii BAS.ro” a adresat o scrisoare deschisă Primăriei Şendreni prin care solicită să se realizeze demersurile pentru realizarea în Şendreni, pe DN2B, a unui inel de acces lânga podul de peste Siret pentru a se putea ajunge în siguranţă în zona dintre linia de tren şi râul Siret.
„Se evită astfel traversarea liniei de tren şi coborârea periculoasă care este acum lânga pod. Proprietarii terenurilor din zonă, dar şi cei care doresc să meargă pe malul Siretului sau la zona de agrement Şendreni întâmpină dificultăţi şi se expun unor posibile accidente. Punctele de racordare, traseul exact al drumului şi soluţiile tehnice vor fi stabilite de proiectanţi, propunerea expusa în fotografia ataşată (foto ↑) fiind doar un punct de pornire. Banii europeni aşteaptă să fie folosiţi, trebuie doar voinţa autorităţilor”, se arată într-un comunicat al BAS.ro.

Publicat în Eveniment

Ieri, în jurul orei 15:00, un bărbat în vârstă de 48 ani, din municipiul Bârlad, în timp ce conducea un autoturism pe DE 581, cu direcţia de deplasare dinspre Focşani spre Tecuci, la ieşirea de pe podul peste râul Siret, în dreptul intersecţiei cu DC 67, a pierdut controlul volanului, a pătruns pe sensul opus de mers şi a intrat în coliziune cu un alt autoturism ce era condus regulamentar de un bărbat, în vârstă de 27 ani, care a acroşat la rândul său un autoturism condus dinspre Tecuci de un bărbat de 33 ani, ambii conducători auto cu domiciliul în municipiul Tecuci. În urma acestui eveniment rutier a rezultat vătămarea corporală uşoară a conducătorului auto în vârstă de 27 ani şi a unui alt pasager din acest autoturism. Conducătorii auto au fost testaţi alcoolscopic, rezultatul fiind pozitiv doar în cazul bărbatului în vârstă de 48 ani, rezultând o alcoolemie de 0,57 mg/l alcool pur în aerul expirat. În cauză de faţă a fost întocmit un dosar penal pentru săvârşirea infracţiunilor de Vătămare corporală din culpă respectiv, Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe. *sursa foto: Facebook - Grupul Soferilor din Galati

Publicat în Eveniment

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) S.A. a anunţat că miercuri, 17 martie 2021, a fost desemnat câştigătorul procedurii de atribuire a contractului având ca obiect „Pod nou de la Cosmesti, peste Siret, pe DN24, km 7+620“.

Investiţia constă în realizarea unui pod rutier nou peste râul Siret şi a unui pasaj peste calea ferată pe un traseu diferit decât cel actual amplasat pe DN 24, Tişiţa - Tecuci - Bârlad - Vaslui - Crasna - Iaşi, în comuna Cosmeşti, judeţul Galaţi, fiind o variantă de ocolire a localităţii Cosmeşti.

Ofertantul desemnat câştigător este Asocierea OPERES - COSEDIL SPA, cu preţul de 112.987.773,00 lei fără TVA.

Durata contractului de proiectare şi execuţie este de 24 de luni, iar perioada de garanţie a lucrărilor va fi 120 de luni.

Semnarea contractului de achiziţie publică va fi posibilă în cel mai scurt timp, după îndeplinirea formalităţilor legale privind elaborarea şi avizarea contractului.

În cadrul proiectului sunt prevăzute şi lucrări de reparaţii ale podului existent în vederea desfăşurării traficului în condiţii de siguranţă în timpul execuţiei podului nou. După darea în circulaţie a podului nou partea carosabilă a podului existent va fi dezafectată, acesta urmând să rămână funcţional doar pentru calea ferată.

De asemenea, acest proiect prevede amenajarea unui pasaj peste calea ferată Mărăşeşti - Tecuci şi construcţia a 5,6 km de drum nou cu o viteză de proiectare de 80 km/h, precizează CNAIR într-un comunicat.

Publicat în Eveniment

Preşedintele reţelei de căi ferate din Rusia, Vladimir Yakunin, pune pe picioare un plan ambiţios de a lega ţara sa de statul Alaska, printr-un pod uriaş - utlima piesă care să unească drumurile din Statele Unite, Europa şi Rusia. Planul a fost anunţat în luna martie, iar în prezent, Yakunin negociază cu guvernul chinez care caută la rândul său să-şi îmbunătăţească infrastructura naţională.

Podul peste strâmtoarea Bering ar fi doar primul pas. Proiectul ar include şi consolidarea infrastructurii rutiere din Alaska astfel încât izolata localitate Nome, unde ar începe podul, să fie legată de restul statului. Drumurile din Rusia ar urma, de asemenea, să fie îmbunătăţite, un proiect în acest sens fiind construcţia unei autostrăzi care să urmeze traseul căii ferate trans-siberiene. Practic, ar fi vorba despre aproape 10.000 de kilometri, iar Yakunin ar vrea să reabiliteze şi infrastructura ferată din Rusia.

În opinia sa, podul ar putea deschide o rută profitabilă de comerţ, dar şi de turism. „Acesta este un proiect între două state, între două civilizaţii”, a explicat el.

Costurile proiectului sunt estimate să ajungă la mai multe mii de miliarde de dolari, iar distanţa ar fi de 21.000 de kilometri. 

Publicat în Mozaic