Factorii poştali au primit, deja, echipamentele PDA cu ajutorul cărora pot încasa facturi de energie la domiciliile beneficiarilor, iar în cursul săptămânii viitoare locuitorii judeţului Galaţi vor putea efectua plăţi cu cardurile de energie direct la poştaş, se arată într-un răspuns al Companiei Naţionale Poşta Română, la solicitarea Monitorul de Galaţi.
Dacă optează pentru plata la domiciliu, beneficiarii trebuie să ceară acest lucru direct factorului poştal sau să solicite prezenţa unui poştaş la domiciliul său, apelând Call Center-ul Poştei Române, la numărul de telefon 031.9966. "În prezent, suntem în proces de colectare de cereri de plată la domiciliu. Factorii poştali urmează să se deplaseze către toţi beneficiarii cardurilor de energie aflaţi în raza lor de deservire, care au solicitat acest lucru, având prioritate persoanele cu handicap. Până atunci, îndemnăm beneficiarii care au posibilitatea, să depună solicitările de plată online în aplicaţia dedicată cardurilor de energie de pe site-ul Poştei Române. Durează doar câteva minute, accesând link-ul https://www.posta-romana.ro/sprijin-pentru-romania.html şi urmând paşii necesari pentru încărcarea documentelor. De asemenea, beneficiarii se pot prezenta şi în oficiile poştale pentru plata facturilor cu ajutorul cardului de energie", precizează Poşta Română în răspunsul dat.

Primăria municipiului Galaţi informează că termenul pentru plata abonamentului de parcare de domiciliu/reşedinţă aferent anului 2023 a fost prelungit până la 31 ianuarie 2023.
Achitarea tarifului pentru abonamentul de parcare de domiciliu/reşedinţă se poate face prin următoarele modalităţi de plată:
- cu numerar sau cu cardul bancar la sediile Direcţiei de Taxe, Impozite şi alte Venituri Locale;
- on-line pe platforma www.ghiseul.ro;
- la staţiile SelfPay.
Reamintim că solicitările de viză anuală a abonamentului se pot face în perioada 3 ianuarie 2023 – 31 martie 2023, numai după achitarea tarifului abonamentului de parcare, la sediul Primăriei Municipiului Galaţi, din str. Domnească nr. 54, potrivit Biroului de presă al Primăriei municipiului Galaţi.

Iniţial, achitarea tarifului pentru abonamentul de parcare de domiciliu/reşedinţă se putea face până la data de 31.12.2022, subiect relatat de Monitorul de Galaţi în articolul "Din 12 decembrie, gălăţenii îşi pot plăti abonamentele de parcare pentru 2023", mai apoi termenul a fost prelungit până la data de 16 ianuarie 2023, subiect relatat de Monitorul de Galaţi în articolul "Galaţi: Termen prelungit la plata abonamentelor de parcare pentru 2023".

Citeşte şi Primăria pune viza 2023 pe abonamentele de parcare

Primăria municipiului Galaţi reaminteşte că deja se pot plăti electronic impozitele şi taxele prin intermediul platformei www.ghiseul.ro şi la staţiile SelfPay amplasate în centrele comerciale, benzinării etc.

Cererile, petiţiile şi declaraţiile fiscale, cu excepţia declaraţiilor fiscale pentru înregistrarea/scoaterea din evidenţă a mijloacelor de transport, pot fi depuse pe platforma electronică https://e-digital.primariagalati.ro, pe e-mail la adresa fiscalitate@primariagalati.ro sau prin poştă, potrivit Biroului de presă al Primăriei municipiului Galaţi.

! În Galeria de imagini de mai jos, găsiţi ataşat locurile în care sunt amplasate staţiile SelfPay. ↓

Articole similare: Din 5 ianuarie 2023, gălăţenii pot efectua plăţi către bugetul local

Primăria municipiului Galaţi informează că termenul pentru plata abonamentului pentru locurile de parcare de domiciliu/reşedinţă aferent anului 2023 a fost prelungit până la data de 16 ianuarie 2023.
Achitarea tarifului pentru abonamentul de parcare de domiciliu/reşedinţă se poate face prin următoarele modalităţi de plată:
- cu numerar sau cu cardul bancar la sediile Direcţiei de Taxe, Impozite şi alte Venituri Locale;
- on-line pe www.ghiseul.ro;
- la staţiile Self Pay.
Depunerea solicitărilor pentru viza anuală a abonamentului se va face în perioada 3 ianuarie 2023 – 31 martie 2023, la sediul Primăriei din str. Domnească nr. 54, după achitarea tarifului abonamentului de parcare de domiciliu/reşedinţă, potrivit Biroului de presă al Primăriei municipiului Galaţi.
Iniţial, achitarea tarifului pentru abonamentul de parcare de domiciliu/reşedinţă se putea face până la data de 31.12.2022, subiect relatat de Monitorul de Galaţi în articolul "Din 12 decembrie, gălăţenii îşi pot plăti abonamentele de parcare pentru 2023".

Contribuabilii trebuie să ştie că pentru luna decembrie, termenul limită pentru declararea şi plata obligaţiilor fiscale este miercuri, 21 decembrie 2022, informează Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi.
Baza legală o reprezintă prevederile art. 155 alineatul (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, care stipulează următoarele: „Creanţele fiscale administrate de organul fiscal central pentru care, potrivit Codului fiscal sau altor legi care le reglementează, scadenţa şi/sau termenul de declarare se împlinesc la 25 decembrie, sunt scadente şi/sau se declară până la data de 21 decembrie. În situaţia în care data de 21 decembrie, este zi nelucrătoare, creanţele fiscale sunt scadente şi/sau se declară până în ultima zi lucrătoare anterioară datei de 21 decembrie.”
Termenul de depunere a Declaraţiei recapitulative privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare - Formularul 390 VIES - este data de 27 decembrie, iar pentru depunerea Declaraţiei informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional aferente perioadei de raportare precedente - Formularul 394 - termenul este 30 decembrie.

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la suma de 3.000 de lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2023, pentru un program normal de lucru, în medie de 165,333 ore pe lună, ceea ce reprezintă o creştere cu 17,6% faţă de decembrie 2022, potrivit unui proiect de Hotărâre a Guvernului publicat pe site-ul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS).
Vor beneficia de majorarea salariului de bază minim un număr de 2.181.134 salariaţi.
"Începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră", se precizează în proiect.
La 1 ianuarie 2023, Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 5 octombrie 2021, se abrogă.
Potrivit notei de fundamentare, în prezent, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este stabilit la 2.550 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 167,333 ore, în medie pe lună în anul 2022, reprezentând 15,239 lei/oră, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
"Prin prezentul act normativ se propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 3.000 lei lunar începând cu data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri de Guvern, ceea ce reprezintă o creştere cu 17,6%, faţă de luna decembrie 2022. În anul 2022, tariful orar este de 15,239 lei/oră pentru un program complet de lucru 167,333 ore pe lună, iar în anul 2023 tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună", potrivit proiectului publicat de MMSS.
Pentru anul 2022, durata medie lunară a timpului de muncă, determinată în condiţiile Legii nr. 53/2003 republicată, este de 167,333 ore, iar pentru anul 2023, de 165,333 ore.
"Se estimează că majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată va avea efecte pozitive la nivel social prin stimularea ocupării şi prin creşterea puterii de cumpărare a salariaţilor", susţin iniţiatorii în nota de fundamentare.
În România beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată de 2.550 lei un număr de circa 856.830 de salariaţi, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 16,27% din numărul total de salariaţi activi - 5.265.252. De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia 2.181.134 salariaţi.
Potrivit sursei citate, majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creşterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor şi reducerii muncii la negru, dar va avea impact şi asupra creşterii consumului cu o influenţă şi asupra importului bunurilor de consum.
De asemenea, creşterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forţă de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariaţi (femei, tineri etc.).
"Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară influenţează, pe lângă cei 2.181.134 de salariaţi direct afectaţi, şi mult mai multe drepturi şi obligaţii, cum ar fi: modificarea salariului de bază minim brut pe ţară determină creşterea contribuţiei pentru persoane cu handicap neîncadrate întrucât acest calcul se raportează la salariul minim (Legea nr. 448/2006 art. 78 (3)); modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente/drepturi de proprietate intelectuală întrucât venitul ales de contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice privind veniturile estimate (Legea 227/2015 art. 151)", se menţionează în nota de fundamentare.
Totodată, vor fi influenţe în ceea ce priveşte majorarea plafonului în funcţie de care persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate, întrucât aceste plafoane se determină în funcţie de nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice pentru veniturile estimate - (Legea 227/2015-art.145 (1) lit. b), art. 180), dar şi în privinţa majorării normelor de venit pentru veniturile din activităţi independente impuse pe baza normelor de venit.
Norma de venit pentru fiecare activitate desfăşurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12. De asemenea, modificarea salariului de bază minim brut pe ţară determină creşterea punctului de amendă întrucât acesta se raportează la salariul minim, se arată în document.
În proiect se menţionează că măsura creşterii salariului minim afectează multiple sectoare de activitate cum ar fi comerţul, transporturile şi întreprinderile mici şi mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic faţă de medie, cu influenţe asupra creşterii cheltuielilor cu forţa de muncă. (sursa Agerpres)

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi vă aduce la cunoştinţă faptul că OG nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, modifică articolul 1, alin. 3 şi 31 din OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată - POS.
Astfel, persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata (aşa cum acestea sunt definite de Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 euro în echivalent lei, au obligaţia să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice. Prin activitatea de prestări de servicii, în sensul prezentei reglementări, se înţelege operaţiunea definită la art. 271 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Obligaţia de acceptare de către persoanele juridice (menţionate mai sus) a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, se naşte începând cu trimestrul următor celui în care încasările din cursul anului respectiv au depăşit pragul de 10.000 euro. (Cursul de schimb valutar pentru determinarea echivalentului în lei este cel comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi a anului precedent.)
Această modificare intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023, potrivit Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Galaţi.

România va depune la toamnă, la Comisia Europeană, cea de-a doua cerere de plată pe PNRR, care include țintele și jaloanele cu termen de finalizare trimestrele 1 și 2 din acest an, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Cererea de plată are în total 51 de ținte și jaloane iar conform Regulamentului CE, procedura de plată presupune parcurgerea următoarelor etape: avizarea interservicii ale CE pentru emiterea avizului pozitiv preliminar, transmiterea cererii de plată la Comitetele de Specialitate ale Consiliului ECOFIN și aprobarea plății în Consiliul Uniunii Europene - ECOFIN.
Marți a avut loc, la Guvern, întâlnirea săptămânală a Comitetului interministerial PNRR, organism responsabil cu examinarea progresului în implementarea investițiilor și reformelor, a cărui coordonare este asigurată de prim-ministru (președinte), împreună cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (vicepreședinte).
În cadrul întâlnirii la care au participat ministrul Marcel Boloș și secretarul de stat Carmen Moraru, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a solicitat celor 16 ministere cu rol în îndeplinirea reformelor și investițiilor prevăzute în PNRR o analiză care să permită identificarea și soluționarea, la timp, a oricăror eventuale deficiențe în îndeplinirea parcursului asumat până la sfârșitul lunii septembrie.
Conform cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, MIPE îndeplinește rolul de coordonator național și punct unic de contact în relația cu CE, responsabil cu monitorizarea și punerea în aplicare a PNRR.
"Pentru sfârșitul trimestrului 3 al acestui an, ministerele de linie au de îndeplinit 24 de ținte și jaloane și obiectivul nostru comun, la nivel de Guvern, este să ne asigurăm că România își îndeplinește toate angajamentele asumate prin PNRR. Până în acest moment, toate jaloanele au fost îndeplinite în calendarul asumat, atât cele cu termen sfârșitul anului 2021, cât și cele cu termen de finalizare 31 martie și 30 iunie 2022 și vreau să le mulțumesc colegilor mei din Guvern pentru acest efort. După cum știți, ieri am demonstrat că platforma informatică PNRR asigură transparența în ceea ce privește beneficiarii reali ai finanțărilor. Până la data efectuării primei plăți, CE poate solicita clarificări și suntem gata să le răspundem la fel de prompt ca până acum. Este un proces în derulare cu mecanisme în premieră pentru România, dar rezultatele arată că le putem gestiona eficient. Cererea de plată nr. 1 își va urma parcursul procedural și ne pregătim pentru a doua, în această toamnă", a precizat ministrul Marcel Boloș.
Potrivit MIPE, România este printre primele 10 state care au depus cererea de plată nr. 1 la Comisia Europeană, în condițiile în care Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o construcție complexă, cu peste 500 de jaloane și ținte, față de 10-20, cât și-au stabilit alte state membre.
Din cele 25 de state care au depus Planuri de Redresare și reziliență, doar 13 state membre, printre care și România, au aprobate metodologiile de validare a îndeplinirii jaloanelor, respectiv aranjamentele operaționale.
La data de 31 mai 2022, România a transmis Comisiei Europene prima cerere de plată aferentă implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare totală de 2.994.815.908 euro, din care 2.037.146.414 euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil, iar 907.669.494 euro sprijin sub formă de împrumut. Aceasta include 21 de jaloane și ținte, care au avut termen de realizare trimestrul IV 2021. (sursa Agerpres)

Modelul tipizat al documentelor necesare angajatorilor pentru plata indemnizaţiei de şomaj tehnic reglementat de Ordonanţa de Urgenţă nr.36/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecţie socială a salariaţilor în contextul conflictului armat din Ucraina, precum şi ca urmare a sancţiunilor internaţionale aplicate Federaţiei Ruse şi Belarusului a fost aprobat prin ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 705 publicat în Monitorul Oficial din 20 aprilie 2022, anunţă Agenţia Judeţeană Pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi.
"Luând în considerare faptul că activitatea unor angajatori a fost afectată ca urmare a declanşării conflictului din Ucraina şi impunerii sancţiunilor economice la nivel internaţional împotriva Federaţiei Ruse şi a Belarusului, a fost aprobată OUG 36/2022, prin care se instituie posibilitatea ca salariaţii acestor firme să beneficieze de indemnizaţia de şomaj tehnic, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, începând cu data de 7 aprilie 2022 şi până la data de 31 decembrie 2022.
Indemnizaţia de şomaj tehnic se va acorda salariaţilor al cărui contract individual de muncă este suspendat temporar din iniţiativa angajatorului, conform art.52 alin (1) lit c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, şi se stabileşte ca valoare brută la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 nr. 318/2021.

Categorii de salariaţi

Categoriile de salariaţi care beneficiază de prevederile OUG 36-2022 sunt:
- salariaţii angajatorilor afectaţi economic în mod direct sau indirect ca urmare a conflictului din Ucraina şi impunerii sancţiunilor economice la nivel internaţional împotriva Federaţiei Ruse şi a Belarusului şi care înregistrează o diminuare a încasărilor cu un procent de minimum 20% raportat la încasările realizate în luna ianuarie 2022 sau la încasările realizate în luna similară a anului 2021;
- salariaţii angajatorilor supuşi sancţiunilor internaţionale care au fondurile sau resursele economice blocate prin ordin emis de preşedintele ANAF.
Indemnizaţia de şomaj tehnic se va calcula şi se va acorda proporţional cu numărul de zile în care activitatea a fost întreruptă sau redusă temporar.

Documente necesare

Documentele necesare acordării sumelor necesare plăţii indemnizaţiei de şomaj tehnic angajatorilor se depun de către angajator prin poştă electronică la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv:
- cererea datată şi semnată de către reprezentantul legal al firmei însoţită de o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că au fost afectaţi în mod direct sau indirect de imposibilitatea efectuării de tranzacţii comerciale cu operatori economici din Ucraina, Federaţia Rusă şi Belarus, ca urmare a efectelor generate de conflictul armat din Ucraina;
- balanţa de venituri şi cheltuieli aferentă lunii pentru care se solicită indemnizaţia, precum şi cea la care se raportează diminuarea sau, după caz, copia ordinului de blocare a fondurilor sau resurselor economice în domeniul sancţiunilor internaţionale, emis de preşedintele ANAF;
- lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizaţie.
Modelul cererii, al declaraţiei pe propria răspundere, precum şi al listei persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizaţia de şomaj tehnic se pot descărca în format editabil pe site-ul www.anofm.ro , secţiunea „Formulare angajatori”", precizează AJOFM Galaţi.

Aşa cum Monitorul de Galaţi a relatat în articolul Guvernul dă startul exproprierilor pentru Varianta de Ocolire a municipiului Galaţi (LISTA FINALĂ A IMOBILELOR SUPUSE EXPROPRIERII), Guvernul României a adoptat, în data de 16 martie 2022, hotărârea privind declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional "Varianta de ocolire Galaţi". Însă abia în data de 30 martie 2022, hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial.
Următorii paşi vizează virarea sumelor aferente despăgubirilor.
Astfel, potrivit HG 345/16 martie 2022, art. 3, ”(1)Sumele individuale estimate de expropriator aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Varianta de ocolire Galaţi”, situate pe amplasamentul prevăzut la art. 1, aflate pe raza municipiului Galaţi şi a localităţilor Smârdan, Vânători şi Şendreni din judeţul Galaţi, sunt în cuantum total de 23.831.000 lei şi se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2022 nr. 317/2021, la capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 55 „Alte transferuri”, articolul 55.01 „Transferuri interne”, alineatul 55.01.12 „Investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat”.
Sumele se vor virea de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii într-un cont de trezorerie deschis pe numele Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A., în termen de cel mult 30 de zile de la data aprobării cererii de deschidere de credite, la dispoziţia proprietarilor/deţinătorilor de imobile proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional, situate pe amplasamentul care constituie coridorul de exproprieri, în vederea efectuării plăţii despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condiţiile legii.

Hotărârea de Guvern poate fi consultată AICI!