Bugetul de stat pe 2022, care se află în dezbaterea comisiilor din Parlamentul României, include mai multe investiţii extrem de importante pentru dezvoltarea Galaţiului şi a acestei regiuni. VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

„Este cel mai mare buget de investiţii pentru Galaţi din ultimele decenii. În urma discuţiilor pe care le-am avut cu ministrul Transporturilor, care a vizitat judeţul nostru la începutul acestei luni, am reuşit să obţinem fonduri importante pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere a Galaţiului şi conectarea la marile axe de transport. Astfel, bugetul pe 2022 prevede fonduri pentru demararea proiectului tehnic şi a lucrărilor la Centura Mare a Galaţiului, proiect care era blocat. În plus, bugetul pe 2022 prevede şi realizarea unei conexiuni rutiere între drumul expres Galaţi – Brăila şi Centura Mare a Galaţiului. Mai mult, vom obţine banii necesari pentru a începe implementarea unui proiect extrem de important pentru Galaţi, şi anume modernizarea DN25, pe ruta Galaţi – Şendreni – Braniştea – Independenţa – Piscu – Tudor Vladimirescu – Lieşti – Iveşti, ceea ce va presupune şi realizarea unor variante ocolitoare în anumite localităţi. În 2022, Ministerul Transporturilor va aloca fonduri şi pentru drumul expres Galaţi - Brăila, pentru finalizarea Centurii Tecuciului şi pentru realizarea unui drum expres între podul suspendat peste Dunăre şi Focşani, care, odată finalizat, va asigura conectarea Galaţiului cu autostrada Moldovei. Mai mult, sunt prevăzute investiţii şi la Drajna, unde se va realiza un pasaj rutier, ceea ce va fluidiza foarte mult traficul către şi dinspre Autostrada Soarelui. Sunt investiţii extrem de importante pentru judeţul nostru, pe care îmi doresc să le vedem realizate în următorii ani”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

De asemenea, în cadrul proiectului de buget sunt incluse şi investiţii la podul de la Cosmeşti (peste Siret), podul de la Giurgiuleşti (peste Prut), precum şi pentru modernizarea infrastructurii portuare.

„O altă veste bună pe care am primit-o de la Ministerul Transporturilor se referă la faptul că proiectul aeroportului de la Galaţi va fi inclus în Master Planul General de Transport al României. Astfel, putem demara procedurile de elaborare a documentaţiei necesare pentru obţinerea finanţării, fie de la bugetul de stat, fie de la bugetul Uniunii Europene, în funcţie de programele existente, sau printr-un parteneriat public-privat", a mai precizat Costel Fotea.

Articole similare: Ce proiecte pentru Galaţi sunt prevăzute în bugetul Transporturilor pe 2022

Publicat în Știrea zilei

Nicolae Noica, fost ministru al Lucrărilor Publice şi director general la Bibliotecii Academiei Române, a dezvăluit în cadrul unui interviu pentru Grupul pentru Promovarea Infrastructurii, că România avea încă din perioada interbelică, respectiv din anul 1938, un plan al autostrăzilor. Acesta a explicat că politicienii din trecut, în special cei din domeniul transporturilor, nu au înţeles această nevoie încă din 1996.

„Noi avem din 1996 o lege a amenajării teritoriului naţional secţiunea căi de comunicare. În 2006 această lege a fost îmbunătăţită. Din păcate, în loc să respectăm legea românească în momentul 2008 când am aderat la UE a început această ideea a masterplanurilor. (...) Un masterplan este alcătuit de un grup de oameni în cadrul unui minister. La noi, din păcate, fiecare ministru care venea la transporturi avea o altă ideea a acestor masterplanuri“, a afirmat Nicolae Noica.

Iar masterplanurile au tot fost modificate până nu a mai rămas mare lucru, aşa cum se poate vedea în imaginea cu Masterplanul din 2015 (vezi galeria de imagini ↓). Directorul Bibliotecii Academiei Române a mai spus că România are un plan al autostrăzilor din anul 1938 făcut de marele inginer, Mihail Manoilescu (vezi foto deschidere ↑).

Interviul integral poate fi vizionat AICI!

Publicat în National

Pentru acest an, municipalitatea gălăţeană a făcut un plan de deszăpezire munuţios, menit să preîntâmpine problemele din anii anteriori. Planul de deszăpezire prevede împărţirea Galaţiului în şase zone, de care să răspundă o anumită firmă. În acest fel se va putea urmări mai bine modul în care se acţionează iar primăria va şti pe cine să sancţioneze iar gălăţenii pe cine să înjure. Din păcate, una dintre cele şase zone a rămas neatribuită. Este vorba de Zona 2, pentru care se va organiza pe data de 21 decembrie o nouă licitaţie în vederea atribuirii, deoarece la licitaţia din 16 noiembrie  nu a fost prezentată nicio ofertă.

Pentru ca şi gălăţenii să ştie cine şi unde va acţiona după căderea zăpezii, vă prezentăm planul de dezăpezire, aşa cum ne-a fost el adus la cunoştinţă de Ecosal.

Zona 1 cuprinde cartierele Micro 19, Micro 20, Micro 21, Barboşi, Zona Catuşa 1, Dimitrie Cantemir. Utilaje alocate: 6 autoîncărcătoare frontale sau similar, 1 autogreder, 9 buldoexcavatoare. Firma care se va ocupa de deszăpezire până pe data de 1 aprilie este SC VENETA COPERTURE SRL.

Zona 2 cuprinde cartierele Micro 18, Micro 17, Micro 16, Siderurgiştilor Vest, Zona Catuşa 2 şi Ţiglina 2. La licitaţie s-a cerut ca firma câştigătoare să posede 9 autoîncărcătoare frontale sau similar, 1 autogreder şi 14 buldoexcavatoare, dar, după cum am spus, nimeni nu s-a prezentat la licitaţie. 

Zona 3 cuprinde cartierele Aurel Vlaicu 1, Aurel Vlaicu 2, Micro 40, Micro 38, Micro 39 A, Micro 39 B, Micro 39 C, Micro 13, Micro 14 şi Fileşti. Utilaje alocate: 12 autoîncărcătoare frontale sau similar, 1 autogreder şi 15 buldoexcavatoare. Firma care se va ocupa de deszăpezire până pe data de 1 aprilie este SC TANCRAD SRL.

Aceeaşi firmă se va ocupa şi de zona 4, care cuprinde cartierele Ţiglina 1, Mazepa 1, Mazepa 2, Faleza Inferioară, Zona Piaţa Centrală şi aliniamentele stradale situate între bulevardul G. Coşbuc, Al. Macelaru şi strada Traian. Utilaje alocate pentru zona 4: 12 autoîncărcătoare frontale sau similar, 1 autogreder şi 11 budoexcavatoare.

Tot Tancrad se va ocupa de deszăpezire şi în zona 5, care cuprinde cartierele Centru, Valea Oraşului, Port şi se defineşte între străzile Traian, Tunelului, Macului, Calea Prutului, Marinei, Moruzzi, Portului şi bulevardul Marii Uniri din strada Navelor până în strada Prelungirea Traian.  Utilaje alocate: 12a utoîncărcătoare frontale sau similar, 1 autogreder şi 11 buldoexcavatoare. 

Zona 6 cuprinde cartierele Traian Nord, Arcaşilor, Ştefan Cel Mare, având ca limite străzile Ştefan cel Mare, Arcaşilor, Traian şi Tunelului şi de deszăpezirea acesteia se va ocupa Ecosal, serviciul public al Primăriei, care va acţiona cu 3 autosărăriţe, 2 autoîncărcătoare, 12 tractoare cu lamă şi perii, 1 buldoexcavator, 1 bobcat şi 2 autocamioane cu lamă şi perii.

Publicat în Eveniment

Planul a fost alcătuit de către Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR) şi poate fi consultat pe internet, pe site-ul Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei (AID). Negocierile pentru implementarea măsurilor din acest plan vor începe odată cu stabilizarea crizei politice şi responsabilizarea unor persoane în funcţii administrative, se arată într-un comunicat transmis de AID.

CNMR este format din: Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, Consiliul Naţional al Rectorilor, Consorţiul 'Universitaria', Patronatul Român din Cercetare şi Proiectare, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie 'Spiru Haret', Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater, Confederaţia Sindicală Naţională Meridian, Camera de Comerţ şi Industrie a României, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Poliţie 'SED LEX', Centrul pentru Studii Politice, Strategii şi Politici de Securitate, Federaţia Patronatelor din Turism şi Servicii, Asociaţia Română pentru Evaluare şi Strategie (ARES), Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară (SINDALIMENTA - FSIA), Fundaţia Progres prin Educaţie, Institutul Naţional pentru Managementul Conflictelor (INMC), Asociaţia 'Viaţă fără Violenţă', Institutul pentru Politici Sociale, Asociaţia pentru Bună Guvernare, Asociaţia pentru Integritate Publică şi Academia 'Leaders4Romania'. 

 

1. Constituirea unei Şcoli de Guvernare Euro Atlantică pentru pregătirea viitorilor lideri politici si administrativi ai României, printr-un parteneriat între: Guvern, mediul academic şi universităţi din România precum şi universităţi de prestigiu din spaţiul Euro Atlantic.

2. Constituirea, la nivelul Guvernului, a unui GRUP DE LUCRU format din: ACADEMIA ROMÂNĂ, CONSILIUL NAŢIONAL AL RECTORILOR, CONSORŢIUL UNIVERSITARIA, ACADEMIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ, ALTE ACADEMII ŞI BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI în vederea elaborării unei analize şi planuri de dezvoltare a ROMÂNIEI până în 2030. (ex: situaţia demografică actuală şi tendinţele până în 2030, gradul de asimilare a întregii ţări a proiectului naţiunii române, etc).

3. PROMULGAREA DE URGENŢĂ de către Preşedinte a legii privind unele măsuri urgente de reducere a riscului seismic asupra populaţiei ( lege care obligă interzicerea organizării de evenimente în spaţii care au risc seismic ridicat sau care nu au fost consolidate (ex: Centrul Vechi al Bucureştiului)).

4. DEFINIREA AGRICULTURII CA PRIORITATE NAŢIONALĂ PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMIEI ROMÂNEŞTI şi folosirea parteneriatului euro-atlantic, dar şi a celorlalte parteneriate tradiţionale ale României, pentru transformarea agriculturii într-un factor determinant de dezvoltare a economiei României.

5. PREZENTAREA DE CĂTRE GUVERN A UNUI PLAN DETALIAT PRIVIND OBIECTIVELE ŞI MĂSURILE DE PREGĂTIRE A PREŞEDINŢIEI UE DEŢINUTĂ DE ROMÂNIA ÎN 2019 (prin Constituirea la nivelul GUVERNULUI a UNUI GRUP DE LUCRU ÎMPREUNĂ CU PRESEDINŢIA ROMÂNIEI), plan care să fie supus dezbaterii publice până la finalul lunii martie 2016.

6 PREZENTAREA DE CĂTRE PARLAMENT A UNUI PLAN DE MĂSURI PRIVIND ÎNTĂRIREA UNITĂŢII STATULUI ROMÂN în vederea celebrării a 100 de ani de la MAREA UNIRE în spiritul toleranţei şi echilibrului social în raport cu minorităţile naţionale.

7. Construirea a cel puţin 42 de PARCURI TEHNOLOGICE cu taxe ZERO pentru investitori pentru dezvoltarea de produse IT & C.

8. Construirea a cel puţin 90 de PARCURI DE CERCETARE ŞI INOVARE cu taxe ZERO pe lângă universităţi sau institute academice împreună cu mediul privat, în vederea creării de produse de cercetare vandabile pe piaţa internaţională.

9. Realizarea unui GHID DE GUVERNARE TRANSPARENTĂ pentru fiecare partid în vederea selectării persoanelor ce sunt propuse pentru conducerea administraţiei publice locale sau centrale.

10. Construirea şi definitivarea Programelor de Guvernare la nivelul tuturor partidelor politice prin crearea unor GRUPURI Permanente pentru POLITICI PUBLICE, care să se CONSULTE PERMANENT pe domenii de activitate cu diversele forme ale societăţii civile.

11. Exploatarea resurselor minerale pentru valorificarea superioară şi crearea de locuri de muncă în ţară, prin utilizarea şi integrarea acestora în produse cu valoare adăugată mare. Realizarea unui inventar cu resursele minerale critice şi strategice pentru industria românească şi securitatea naţională.

12. Aplicarea imediată şi întocmai, fără modificări “in timpul jocului”, a Ordonanţei şi instrucţiunilor privind simplificarea procedurilor care vizează absorbţia fondurilor structurale. (Agreate de CNMR cu Guvernul României, Parlament, Partidul Naţional Liberal, UDMR, Preşedinţie). De aceste prevederi simplificate vor beneficia peste 70.000 de ONG-uri, peste 800.000 de companii, 3200 de administraţii publice locale, administraţie publică centrală).

13. Constituirea unei CONDICI ONLINE OBLIGATORII A PARLAMENTARULUI cu privire la CONSULTARILE AVUTE ÎN CIRCUMSCRIPŢIE ÎN ZILELE DE JOI ŞI VINERI şi prezentarea rezultatelor acestor consultări.

14. ALOCAREA PENTRU ANUL 2016 CU 0.5 % MAI MULŢI BANI PENTRU SĂNĂTATE, în paralel cu ÎNTĂRIREA STRUCTURILOR DE CONTROL INTERN ŞI A CONSILIILOR DE ETICĂ DE LA NIVELUL SPITALELOR.

15. Reducerea la 300 a numarului parlamentarilor prin respectarea şi aplicarea Referendumului din 2009.

16. Întărirea controlului civil asupra serviciilor de informaţii prin intermediul comisiilor parlamentare de resort prin prezentarea de criterii transparente în procesul de selectare a membrilor comisiilor şi prezentarea în faţa Parlamentului a Rapoartelor anuale care să includă şi statistici privind sesizările înaintate instituţiilor statului în ceea ce priveşte actele de corupţie, etc.

17. Alocarea resurselor şi instrumentelor necesare instituţiilor din domeniul securităţii şi apărării naţionale în faţa vulnerabilităţilor şi riscurilor crescute din regiune.

18. Alocarea pentru bugetul anului 2016 a cel puţin 1.5 % din PIB pentru APĂRARE.

19. Crearea unui STATUT SPECIAL pentru funcţionarii AUTORITĂŢILOR DE MANAGEMENT care lucrează cu fonduri structurale şi acordarea sau retragerea unui SPOR, în funcţie de performanţa obţinută în ABSORBŢIA FONDURILOR STRUCTURALE efectuată la nivelul fiecărui Program Operaţional.

20. Neremunerarea celor peste 38.000 de consilieri locali şi judeţeni. Teoretic, aceştia au o activitate permanenta şi participarea la activitatea Consiliului Local sau Judeţean să fie făcută pe bază de convingere şi voluntariat. Banii economisiţi din indemnizaţii să fie alocaţi pentru stimularea şi pregătirea continuă a funcţionarilor publici performanţi.

21. Prezentarea de către GUVERN, în regim de urgenţă, a modificărilor normelor legale privind Securitatea în Muncă. Astfel, solicităm Ministerului Afacerilor Interne SEPARAREA Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă de zona de reglementare a propriei activităţi.

22. Alocarea pentru educaţie a 4,5 % din PIB pentru sectorul educaţional în bugetul pentru anul 2016. Până în anul 2018 să se ajungă treptat la 6%.

23. Alocarea a 0,5% din PIB pentru sectorul de cercetare – inovare în bugetul pentru 2016. Până în 2018 să se ajungă la 1%.

24. Introducerea în programa şcolară a unei noi materii OBLIGATORII: Cunoaşterea instituţiilor statului şi educaţie juridică.

25. PREVENIREA VIOLENŢEI ÎN ŞCOLI prin înfiinţarea POLIŢIEI ŞCOLILOR, care să asigure un climat de încredere şi siguranţă pentru elevii şi cadrele didactice în faţa unui fenomen crescut de infracţionalitate în interiorul sau în jurul unităţilor de învăţământ. Aceasta poate fi creată atât la nivelul POLIŢIEI NAŢIONALE, cât şi la nivelul POLIŢIEI LOCALE şi în funcţie de evaluarea gradului de risc infracţional.

26. Înfiinţarea BUTONULUI DE PANICĂ la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ.

27. Menţinerea CAMERELOR VIDEO LA EXAMENUL DE BACALAUREAT.

28. Adoptarea unei noi Agende privind Educaţia şi Formarea, prin care Guvernul României să pregătească oamenii pentru provocările societăţii digitale şi ale tehnologiilor cu impact disruptiv, prin investiţii în programe culturale, educaţionale şi de formare adaptate la dinamica şi cerinţele de noi profiluri profesionale generate de o nouă generaţie de sisteme de producţie. Eliminarea analfabetismului digital până în anul 2030 ar trebui să reprezinte un obiectiv prioritar pentru sistemul naţional de educaţie şi formare profesională.

29. Conferirea, prin lege, a unui statut special pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar(completare la punctul 22).

30. Realizarea reformei curriculare pe toate componentele ei, astfel încât realităţile economiei româneşti să corespundă cu cerinţele de pe piaţa muncii.

31. Aplicarea imediată a legii PARTENERIATULUI PUBLIC – PRIVAT.

32. Aprobarea de urgenţă de către Parlament a legii HOLDINGULUI.

33. Scutirea de orice taxe şi impozite a IMM-urilor, atât pentru angajator cât şi pentru angajat în primul an de funcţionare cu condiţia existentei unui plan de afaceri pentru minim 3 ani de activitate economică.

34. Alocarea suplimentară de resurse financiare infrastructurii feroviare si utilizarea acestora pentru un transport de marfă/pasageri competitiv şi prietenos cu mediul înconjurător. Implementarea unor masuri eficiente pentru asigurarea integrităţii şi funcţionalităţii depline a infrastructurii froviare prin stoparea furturilor şi actelor de vandalism.

35. Dezvoltarea infrastructurii rutiere prin aplicarea de urgenţă a LEGII PARTENERIATULUI PUBLIC – PRIVAT (PPP).

36. INTERZICEREA LA NIVELUL MARILOR PROIECTE DE INFRASTRUCTURĂ A SUBCONTRACTĂRILOR de către companii străine ce îşi folosesc portofoliul pentru câştigarea licitaţiilor şi subcontractează pe sume infime la firme româneşti, externalizând astfel o mare parte din bani. Propunem astfel ca societăţile cu capital străin să îşi asume cu mijloace proprii şi de calitate executarea lucrărilor sau executarea integrală a lucrărilor de către companii româneşti.

37. Încurajarea investiţiilor în infrastructurile TIC (Tehnologiile informaţiei şi comunicării), astfel încât toţi cetăţenii (inclusiv din zonele rurale ale României) şi întreprinderile să aibă acces la reţelele de internet de mare viteză, la cele mai înalte standarde de calitate şi securitate; Capacitatea de stocare şi transmitere a unor volume mari de date digitale trebuie consolidată şi actualizată, iar protecţia acestor date trebuie garantată în conformitate cu interesele legitime ale cetăţenilor şi întreprinderilor din România.

38. Interzicerea modificărilor Codului Fiscal sau Codului Muncii prin Ordonanţe de Urgenţă în vederea oferirii de PREDICTIBILITATE ŞI STABILITATE mediului de afaceri românesc sau străin.

39. Modificarea legislaţiei penale prin renunţarea la posibilitatea retragerii plângerii în caz de viol de către partea vătămată;

40. Alocarea de către Guvern a sprijinului financiar şi logistic necesar pentru: Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), Parchetul General (PG), DIICOT, INSTANŢE DE JUDECATA, DLAF, AUTORITATEA DE AUDIT, precum si pentru instituţiile cu atribuţii de prevenire a infracţiunilor, indiferent de natura acestora.

41. Înfiinţarea unui TRIBUNAL DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV la nivelul TRIBUNALULUI BUCUREŞTI care să asigure celeritatea judecării speţelor ce vizează contestaţiile în achiziţii publice, dar şi orice altă speţă din zona de competentă.

42. Prezentarea de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a unor RAPOARTE ŞI ANALIZE cu privire la CELERITATEA judecării proceselor de achiziţii publice şi utilitatea folosirii ANONIMELOR în cercetarea penală.

43. Restrângerea ABUZULUI DE DREPT prin folosirea excesivă a plângerilor penale soluţionate cu NUP (Neînceperea Urmăririi Penale) sau a contestării procedurilor de achiziţie publică. Identificarea de către CSM şi MJ a unor soluţii de responsabilizare a petenţilor şi degrevarea magistraţilor de cercetările inutile.

44. Detalierea clară a termenului “URGENŢĂ” din legea care prevede posibilitatea folosirii de antemergător şi restrângerea situaţiilor posibile.

45. ALOCAREA de către GUVERN a cel puţin 100 milioane de euro, din bani europeni, pentru următorii 7 ani, pentru asigurarea unor condiţii minime de umanitate în închisori şi pregătirea reincluderii sociale a celor ce vor fi eliberaţi.

46. Introducerea camerelor video la toate concursurile de ocupare a unei functii in institutiile publice.

47. Aplicarea deîndată a Legii Salarizării Bugetarilor, în vederea reglării unor decalaje existente între diferite categorii profesionale.

48. Publicarea unui RAPORT DE AUDIT la nivelul activităţii TVR de către Parlament precum şi oferirea unui Plan de Soluţii pentru continuarea activităţii Televiziunii Române.

49. Crearea şi asigurarea de STANDARDE ŞI COSTURI UNITARE pentru diverse lucrări de infrastructură care au aceleaşi caracteristici. (Ex.: Anveloparea blocurilor, repararea drumurilor, construcţii de clădiri pentru instituţii publice, etc), contractate de către Administraţia Publică Locală în paralel cu simplificarea semnificativă a procedurilor de contractare (durata contractării unei lucrări azi depăşeşte de multe ori limita impusă în cadrul proiectelor cu finanţare europeană). Aceasta propunere are menirea de a reduce corupţia la nivelul APL prin reducerea discrepantelor de costuri pentru aceleaşi tipuri de proiecte şi, pe de altă parte, la o celeritate în finalizarea proiectelor de infrastructură.

50. Dezvoltarea ZONEI METROPOLITANE A BUCUREŞTIULUI în vederea implementării unor proiecte mari şi coerente de dezvoltare a întregii zone şi implementarea unor proiecte mari de infrastructură şi oferirea unei abordări unitare de dezvoltare a regiunii Bucureşti – Ilfov.

51. Scăderea ponderii interviului pentru ocuparea unei funcţii din instituţiile publice prin cearea unei grile în care interviul să reprezinte 30% din punctajul total în comisii.

Publicat în Regional

În primul semestru al acestui an, programul de încasări alocat DGRFP Galaţi de la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, în sumă de 6.045 milioane de lei, din care 4.178,22 milioane de lei pentru activitatea fiscală şi 1.866,78 milioane de lei pentru activitatea vamală, a fost realizat în procent de 103,45%, anunţă reprezentanţii instituţiei. În ceea ce priveşte Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice a Judeţului Galaţi, gradul de realizare a veniturilor a fost de 106,9%, programul de încasări fiind de 792,4 milioane de lei pe primele 6 luni ale anului, în timp ce nivelul încasărilor s-a ridicat la 841,96 milioane de lei. Eugen Ciorici, directorul general al DGRFP Galaţi, apreciază eforturile depuse de organele fiscale din regiune, concretizate în depăşirea programului de încasări aferent semestrului I 2015 cu 3,45%. „În mod constant, preocuparea noastră constă în conştientizarea contribuabililor pe care îi avem în administrare, având în vedere faptul că declararea şi achitarea la termen a obligaţiilor bugetare înseamnă finanţarea sectoarelor vitale pentru funcţionarea normală a unei societăţi moderne, cum ar fi: cel sanitar, educaţia sau ordinea şi siguranţa publică”, a declarat Eugen Ciorici. Şi activitatea vamală a determinat o creştere a nivelului veniturilor la bugetul statului în primul semestru, planul fiind realizat în procent de 110,47%, în condiţiile în care programul de încasări a fost de 1866,78 milioane de lei, realizându-se efectiv 2062,37 milioane de lei.

Publicat în Economie