Papa Francisc spune că este dispus să călătorească în Ucraina, care este atacată de Rusia, dar numai cu condiţia să poată călători şi la Moscova, relatează DPA.
''Voi merge în ambele locuri sau în niciunul'', a declarat şeful Bisericii Catolice într-un interviu publicat în ediţia de sâmbătă a ziarului argentinian La Nacion.
Războiul din Ucraina nu poate fi încheiat decât prin dialog şi iniţiative concrete de pace, a mai spus el.
În vârstă de 86 de ani se gândea deja la o călătorie în cele două ţări în vara anului trecut. Şi la acea vreme a spus că ar dori să viziteze atât Kievul, cât şi Moscova.
Vaticanul a încercat de mult timp să joace un rol de mediator în conflict. În acest context, el a vorbit pentru La Nacion despre "dorinţa de a servi pacea".
În interviu, Francisc a relatat cum, în a doua zi după lansarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, i-a întrebat pe liderii ruşi dacă ar putea călători la Moscova. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus el, a refuzat cu mulţumiri la momentul respectiv.
Suveranul pontif şi-a reiterat consternarea faţă de război: "Războiul mă doare, asta vreau să spun. Războiul mă doare''.
În apariţiile sale publice şi în audienţele sale, el vorbeşte în mod regulat despre suferinţa ucrainenilor. Din motive diplomatice, însă, el nu menţionează Rusia.
Papa Francisc a acordat zilele acestea mai multe interviuri cu ocazia împlinirii, la 13 martie, a zece ani de pontificat. (sursa Agerpres)

Papa Francisc a numit miercuri trei femei în cadrul autorităţii de la Vatican cu rol în alegerea episcopilor, un demers considerat istoric, informează DPA şi Reuters.
Două călugăriţe, Raffaella Petrini şi Yvonne Reungoat, şi o mireană, María Lía Zervino, au fost numite în Dicasterul pentru episcopi, a anunţat Vaticanul.
Raffaella Petrini, în vârstă de 53 de ani, deţinea deja funcţia de secretar general din noiembrie anul trecut, ocupând astfel cea de-a doua poziţie în ierarhia oficialilor de la Vatican.
Yvonne Reungoat a fost superioară generală a ordinului Fiicele Mariei Ajutorul Creştinilor, iar Zervino a fost preşedinta Uniunii Mondiale a Organizaţiilor Femeilor Catolice.
Suveranul pontif, în vârstă de 85 de ani, a făcut referire la acest demers într-un interviu acordat săptămâna trecută fără să nominalizeze vreo persoană. Dicasterul pentru episcopi a avut până acum o componenţă exclusiv masculină.
Cele trei femei se numără printre cele 14 persoane numite în Dicasterul pentru episcopi, al cărui rol este de a examina candidaţii şi de a-l consilia pe papă cu privire la alegerea preoţilor în funcţia de episcop. Celelalte 11 persoane numite miercuri sunt cardinali, episcopi şi preoţi, potrivit Reuters.
Mandatul acestora durează cinci ani. Înainte de anunţul de miercuri al celor 14 numiri, departamentul avea peste 20 de membri. Numărul total fluctuează în funcţie de data de expirare a mandatului, dar în mod obişnuit, comitetul este compus din 25-30 de membri.
''În felul acesta, lucrurile se mai deschid puţin'', a declarat papa Francisc într-un interviu acordat agenţiei Reuters pe 2 iulie la rezidenţa sa, când şi-a dezvăluit intenţia de a numi femei în procesul decizional de numire a episcopilor.
În afara lui Petrini, papa Francisc a mai numit femei, atât călugăriţe cât şi laice, în departamente ale Vaticanului.
Anul trecut a numit-o pe călugăriţa italiană Alessandra Smerilli în a doua funcţie din ierarhia departamentului pentru dezvoltare, care se ocupă cu teme legate de justiţie şi pace.
De asemenea, papa Francisc a numit-o pe călugăriţa franceza Nathalie Becquart, membră a Xaviere Missionary Sisters, în funcţia de subsecretar al Sinodului episcopilor, care se ocupă cu pregătirea reuniunilor globale ale episcopilor, desfăşurate o dată la câţiva ani.
Printre femeile care nu aparţin clerului, dar care deţin funcţii importante la Vatican se numără Barbara Jatta, prima femeie director a Muzeelor Vaticanului, şi Cristiane Murray, directoare adjunctă a Biroului de presă al Vaticanului. Ambele au fost numite de Papa Francisc. (sursa Agerpres)

Papa Francisc a anunţat că va numi 21 de noi cardinali în luna august, printre care şi un italian, liderul Bisericii din Mongolia, un demers prin care suveranul pontif îşi va pune din nou amprenta asupra viitorului catolicismului, informează Reuters.
Dintre cei 21, 16 sunt cardinali electori cu vârsta sub 80 de ani şi astfel eligibili pentru a intra în conclavul care îi va alege succesorul după moartea sa sau în cazul unei demisii.
După ceremonia din 27 august prin care cardinalii vor fi instalaţi oficial, denumită consistoriu, papa Francisc va fi numit 83 din circa 133 de cardinali electori, ceea ce înseamnă că va creşte posibilitatea ca succesorul său să fie un bărbat care să-i continue poziţia pe subiectele cheie.
Printre noii electori se află arhiepiscopul Giorgio Marengo, un italian care este în prezent administratorul Bisericii Catolice din Mongolia, ţară care se învecinează cu China şi unde Vaticanul încearcă să îmbunătăţească situaţia catolicilor.
Alţi cardinali electori provin din Franţa, Nigeria, Brazilia, India, Statele Unite, Timorul de Est, Italia, Ghana, Singapore şi Paraguai.
Încă o dată, suveranul pontif a lăsat deoparte arhiepiscopi din oraşe importante care aveau în mod tradiţional cardinali înainte de alegerea lui Francisc în 2013, preferând să numească clerici din locuri îndepărtate, aparţinând unor biserici mici în dezvoltare. (sursa Agerpres)

Papa Francisc a emis marţi un document prin care introduce în sistemul juridic de la Vatican posiblitatea de reducere a pedepselor pentru bună purtare şi pedepse alternative, precum munca în folosul comunităţii pentru cei condamnaţi, relatează EFE.
Papa Francisc, mereu angajat cu situaţia celor condamnaţi la închisoare şi cu reinserţia lor în societate, a decis să dea un exemplu prin acest document pontifical - "motu proprio" - care include schimbări în Codul penal al Vaticanului.
Potrivit papei, aceste schimbări erau necesare pentru "a continua procesul de actualizare în raport cu schimbarea vremurilor".
Noile articole ale codului penal prevăd "o reducere a pedepsei cu între 45 şi 120 de zile pentru fiecare an de închisoare ispăşit", în cazul în care condamnatul "s-a comportat bine" şi "a dat dovadă de pocăinţă şi a participat la un program de tratament şi reintegrare".
Sunt de asemenea prevăzute pedepse alternative precum munca în folosul comunităţii, ce include activităţi de utilitate publică, muncă voluntară şi de importanţă socială.
Astfel de pedepse nu erau până acum incluse în sistemul juridic al statului Vatican. (Sursa Agerpres)

Autorităţile americane au dejucat o „ameninţare” la adresa Papei Francisc, care luna aceasta va efectua o vizită în Statele Unite, a anunţat preşedintele Comitetului pentru Securitate Naţională din Camera Reprezentanţilor, Michael McCaul, citat de agenţia EFE.

Papa Francisc „este o persoană pasionată, îi place să fie alături de oameni, iar acest lucru implică un mare risc de securitate”, a explicat oficialul american într-un interviu acordat postului de televiziune ABC, fără să ofere detalii despre natura acestei ameninţări.

Dar el s-a arătat preocupat în mod special de ameninţările ce vin din partea aşa-zişilor lupi solitari, care sunt greu de reperat, întrucât acţionează pe cont propriu şi nu sunt afiliaţi niciunei grupări teroriste.

Papa Francisc se va afla în Statele Unite în perioada 21-27 septembrie, el urmând să viziteze oraşele Washington, New York şi Philadelphia. În aceste localităţi vor fi sporite semnificativ măsurile de securitate, iar cei care vor dori să-şi facă selfie-uri în timpul trecerii suitei Suveranului Pontif nu vor avea dreptul să folosească beţele telescopice.

Papa Francisc le-a cerut creştinilor din lumea întreagă să-şi asume „stiluri de viaţă coerente” cu ocrotirea „Creaţiei” divine, într-o nouă pledoarie pentru conservarea mediului înconjurător şi împotriva consumerismului, relatează AFP.

Cu ocazia celei de-a 100-a audienţe generale din pontificatul său, papa a reiterat apelul pentru o schimbare a modului de viaţă lansat în luna iunie în enciclica sa „Laudato si (Slavă ţie)”, cu şase luni înainte de conferinţa la nivel înalt de la Paris privind schimbările climatice (COP21).

Pentru prima dată, catolicii şi ortodocşii vor celebra împreună, la 1 septembrie, o „Zi mondială de rugăciune pentru ocrotirea Creaţiei”, pentru a contribui la „depăşirea crizei ecologice pe care o trăieşte omenirea”, a amintit papa. Iniţiative locale de rugăciune şi de reflecţie sunt prevăzute pentru a face din această Zi „un moment forte” şi în vederea alegerii unor „stiluri de viaţă coerente”, a mai spus Sfântul Părinte, invitând pelerinii şi locuitori Romei să se alăture rugăciunii sale, la 1 septembrie, în Bazilica Sf.Petru.

În enciclica sa „Laudato si”, papa a pledat pentru un mod de viaţă mai sobru şi a arătat că problemele de mediu sunt intrinsec legate de sistemele sociale, economice şi de dominaţia finanţelor şi tehnologiei.

Într-un interviu acordat cotidianului chilian El Mercurio, preluat de L'Osservatore Romano, preşedintele Academiei Pontificale de Ştiinţe, Marcelo Sanchez Sorondo, a relatat că papei nu îi place să vadă redus la statutul de „enciclică verde” un text pe care îl consideră mai degrabă referitor la justiţia socială, în măsura în care „problema climatului are repercusiuni asupra celor mai sărace popoare”.

Audienţa generală de miercuri a fost cea de-a 100-a a Papei Francisc, de la alegerea sa în martie 2013. Potrivit Vaticanului, Suveranul Pontif a „întâlnit” în total trei milioane de pelerini la Roma în doi ani şi jumătate de audienţe generale, rugăciuni Angelus şi audienţe speciale.