Oamenii îmbătrânesc în mod constant, însă fiecare organ are propriul ritm, conform unui studiu publicat în jurnalul Cell Reports, care a constatat că în corpul uman există mai multe "ceasuri", relatează agenţia Xinhua.
O echipă internaţională condusă de oameni de ştiinţă din China a măsurat diferitele vârste biologice ale organelor umane.
Deşi greutatea corporală sănătoasă şi condiţia fizică bună par să aibă un impact pozitiv, cercetătorii au descoperit că vârstele biologice ale diferitelor organe şi sisteme nu sunt întotdeauna sincronizate.
În prezenţa unei microflore mai diversificate, sistemul intestinal este mai tânăr, potrivit studiului. Acest lucru, însă, are un impact negativ asupra îmbătrânirii rinichilor. Conform cercetătorilor, o diversitate mai mare de specii din microflora intenstinală determină rinichii să lucreze mai mult.
O astfel de inconsecvenţă demonstrează existenţa mai multor "ceasuri" în corp, potrivit studiului.
Pentru acest studiu, oamenii de ştiinţă au recrutat 4.066 de voluntari - 52% femei şi 48% bărbaţi - cu vârste cuprinse între 20 şi 45 de ani, din Shenzhen, China, cărora le-au fost recoltate probe pentru analize şi le-a fost evaluată condiţia fizică.
"Am utilizat indicatori biologici ce pot fi identificaţi din probe de sânge şi fecale, plus unele măsurători realizate în urma unei examinări corporale de rutină", a explicat Xu Xun, coautor al studiului, de la Institutul de Genomică din Beijing şi proiectul GeneBank din Shenzhen.
Cercetătorii au evaluat 403 caracteristici, precum metabolismul şi imunitatea, pe care le-au împărţit în nouă categorii: inimă, rinichi, ficat, sex, ten, nutriţie, imunitate, condiţie fizică şi microfloră intestinală.
Ei au dezvoltat ulterior un indice al ratei de îmbătrânire pentru a corela diferite sisteme ale corpului înainte de a împărţi voluntarii în două categorii, cei cu un ritm mai rapid de îmbătrânire şi cei cu un ritm mai lent, comparativ cu vârsta lor cronologică.
Potrivit studiului, unele persoane supraponderale pot prezenta o rată de îmbătrânire mai rapidă, asociată metabolismului lor, în timp ce alte persoane pot avea o rată de îmbătrânire mai rapidă la nivelul ficatului.
Aceste constatări ar putea fi utilizate drept ţinte pentru intervenţii în vederea îmbunătăţirii stării de sănătate, precum şi pentru încetinirea procesului de îmbătrânire în viitor, au indicat cercetătorii.
Cercetătorii intenţionează să monitorizeze în mod regulat participanţii la acest studiu pentru a valida concluziile. Totodată, tehnologia de analiză la nivel celular va fi folosită pentru a evalua mai detaliat procesul de îmbătrânire.
Variaţia de la celulă la celulă în cazul unui individ vârstnic ar putea dezvălui informaţii importante cu privire la eterogenitatea în cadrul tipurilor de celule şi a ţesuturilor, oferind astfel informaţii cu privire la mecanismele de îmbătrânire, declarat Claudio Franceschi de la Universitatea Lobachevsky din Rusia, coautor al studiului. (sursa Agerpres)

Pe parcursul lunii ianuarie, mulţi oameni preiau provocarea lui „ianuarie uscat”, care constă în a nu bea nici cea mai mică picătură de alcool timp de o lună. Dacă unii reuşesc provocarea fără prea multe dificultăţi, pentru alţii este departe de a fi o sarcină uşoară. Aceasta este o oportunitate în special de a realiza locul insidios pe care alcoolul îl ocupă în viaţa noastră de zi cu zi şi cât de greu poate fi să ne lipsim de el atunci când aperitivul devine un obicei puţin prea obişnuit. Dar pentru a vedea toate lucrurile pozitive care se întâmplă în organism din punct de vedere al sănătăţii atunci când nu mai consumi alcool timp de 30 de zile, îţi spui că jocul poate merita.

Ce se întâmplă în organism când încetaţi să beţi timp de o lună?

La sfârşitul unei luni de sobrietate absolută, te vei bucura să vezi efecte pozitive în ceea ce priveşte claritatea ta mentală şi memoria. Vă poate oferi un plus de luciditate, pe lângă îmbunătăţirea reflexelor, aşa cum explică psihiatrul Michael J. McGrath.
Dacă întâmpinaţi dificultăţi în a dormi şi a dormi bine, veţi descoperi că pur şi simplu oprirea consumului de alcool poate duce la nopţi mult mai bune şi mai puţin agitate. Deoarece alcoolul este un deprimant, acesta poate să vă distrugă ciclul de somn şi să vă încetinească sistemul nervos. „Insomnia este destul de comună în rândul persoanelor care abuzează de alcool”, spune dr. McGrath.
Pentru a fi într-o dispoziţie mai bună, stai departe de pahar, pentru că trebuie să ştii că consumul de alcool în exces îţi poate creşte încet anxietatea şi te poate duce la depresie. „Există o corelaţie puternică între tulburările legate de consumul de alcool şi alte tulburări mentale, inclusiv depresia şi anxietatea”, spune dr. McGrath. Şi să adaugi: „Când încetezi să mai consumi alcool, cu adevărat beneficiezi de sănătatea ta mentală generală”.
Bine de ştiut în aceste vremuri de pandemie, consumul de prea mult alcool duce la slăbirea sistemului imunitar şi, prin urmare, este destul de probabil să vă îmbolnăviţi foarte des.
Din punct de vedere hormonal, este posibil să fii conştient de faptul că alcoolul poate provoca dezechilibre hormonale mai mult sau mai puţin grave, care pot duce la tulburări de reproducere sau probleme cu tiroida. În cele din urmă, ficatul tău îţi va mulţumi, dacă reuşeşti să-l odihneşti timp de o lună. Cine spune zero alcool, spune, de asemenea, funcţii hepatice mai sănătoase, o digestie mult mai bună şi un microbiom intestinal mult mai puţin perturbat.

Aurii, verzi sau brune, stafidele sunt cele mai sănătoase dintre fructele uscate şi pot fi o alternativă excelentă la consumul de bomboane, ciocolată sau alte dulciuri.

Stafidele sunt obţinute prin uscarea anumitor soiuri de struguri, în general cele fără sâmburi Sultanina şi Flame Seedless. Acestea sunt cultivate pe ţărmului Mării Mediterane, în Grecia, în Cipru şi în Turcia.Tipul de stafide depinde de soiul de struguri folosiţi. În prelucrarea strugurilor se urmăreşte obţinerea de stafide cu anumite dimensiuni şi culori, precum verde, negru, albastru, mov şi galben. Stafidele aurii sunt tratate cu dioxid de sulf după uscare, pentru a avea culoarea aurie. Stafidele de Corint sunt mai mici, mult mai închise la culoare şi au un gust picant. Stafidele Muscat sunt mari, în comparaţie cu alte stafide, şi, de asemenea, sunt mai dulci.

În compoziţia acestora se regăsesc vitaminele C, E, K, un complex de vitamina B şi minerale, precum acid ascorbic, niacina piridoxină, fier, potasiu, mangan, sodiu, zinc şi fosfor. Totodată, aceste fructe uscate conţin şi foarte mulţi antioxidanţi: flavonoide şi fenoli.

Stafidele pot fi consumate ca atare, ca o gustare sau pot fi adăugate în iaurturi, în salate, în prăjituri (fiind un foarte bun îndulcitor). De asemenea, sunt utilizate pe scară largă în gătitul tradiţional din întreaga lume.

Aceste fructe uscate prin compoziţia lor aduc corpului nostru numeroase beneficii. Unul dintre acestea este dat de cantităţile însemnate de potasiu şi de magneziu, elemente care ajută la reducerea acidităţii gastrice, prevenindu-se, astfel, riscul de boli precum artrita, guta, pietrele la rinichi sau bolile cardiace. Datorită cantităţii mari de potasiu, stafidele previn şi retenţia în organism a lichidelor, fluidizează sângele şi automat reduc tensiunea arterială. Stafidele de Corint produse din struguri uscaţi (Vitis vinifera) cultivaţi în Grecia sunt indicate pentru a fi consumate de către pacienţii cu diabet zaharat tip 2, constatându-se efecte benefice asupra celor care le-au consumat, după cum se menţionează în studiul "Nutrition" (Burbank, Districtul Los Angeles, California), publicat în martie 2014.

Conţinutul bogat de fier şi complexul de vitamina B ajută la ameliorarea anemiei, iar cuprul stimulează producerea de celule roşii din sânge, celule cu rol extrem de important, şi anume cel de a transporta oxigenul către ţesuturi. Stafidele stimulează, de asemenea, absorbţia de alte proteine, vitamine şi substanţe nutritive din alimentele consumate, întărind, astfel, sistemului imunitar.

Fitonutrienţii polifenolici, cunoscuţi ca şi antioxidanţi cu efect antiinflamator, se regăsesc şi în stafide. De asemenea, aceştia au şi proprietăţi antibacteriene şi ajută la reducerea febrei şi distrugerea bacteriilor şi a virusurilor, astfel încât ne protejează de răceli sau de alte viroze respiratorii. Antioxidanţii din stafide protejează şi vederea de radicalii liberi, diminuând riscul de afecţiuni oculare degenerative, cum este cataracta. Stafidele sunt o sursă bună de vitamina A şi de betacaroten, care sunt, de asemenea, excelente în protejarea ochilor.

Stafidele conţin acid oleanoic, substanţă esenţială pentru păstrarea sănătăţii dinţilor. În plus, antioxidanţii cu rol antibacterian împiedică dezvoltarea bacteriilor din cavitatea orală, iar calciul previne deteriorarea dinţilor, întăreşte şi dezvoltă sistemul osos. Sursa de bor, prezentă în stafide, contribuie şi ea la prevenirea deteriorării oaselor şi apariţiei artritei, potrivit site-ului bio-plafar.info.

Conţinutul mare de fibre ajută la reglarea tranzitului intestinal şi la eliminarea mai rapidă a toxinelor din corp. Antioxidantul numit catehină, prezent în stafide, care ajută la protejarea împotriva acţiunii nocive a radicalilor liberi, şi conţinutul mare de compuşi fenolici acţionează preventiv asupra celulelor care pot provoca tumori şi cancer de colon, potrivit materialului "Food & function", publicat pe 26 februarie 2013.

Stafidele sunt cunoscute pentru că ajută în încercarea de a câştiga în greutate într-un mod sănătos, fără a acumula colesterol, şi sunt indicate în perioadele de convalescenţă, de surmenaj şi de epuizare fizică şi psihică, pentru refacerea organismului.