Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) va rata obiectivul său de a vaccina cel puţin 40% din populaţia fiecărei ţări până la sfârşitul acestui an, în special din cauza întârzierilor grave înregistrate de campaniile de vaccinare din Africa, informează marţi DPA.
Din cele 194 de ţări membre în OMS, aproximativ jumătate nu vor atinge această ţintă de vaccinare. Aproape 40 dintre aceste ţări nu au vaccinat nici măcar 10% din populaţiile lor.
OMS a pus acest eşec în mare parte pe decizia unor state de a acumula stocuri mari de vaccinuri anti-COVID-19, mai ales unele dintre ţările bogate occidentale, care au început deja să administreze şi doze de supra-rapel.
La nivel mondial, peste 8,6 miliarde de doze de vaccinuri anti-COVID-19 au fost administrate până marţi, însă cea mai mare parte dintre aceste doze au fost inoculate în ţările bogate, care deţin resursele necesare pentru a-şi asigura contracte proprii cu producătorii de vaccinuri.
Zeci de ţări sunt dependente de livrările furnizate de COVAX, programul ONU privind partajarea de vaccinuri anti-COVID-19 cu scopul de a-i imuniza pe oamenii din statele cu venituri mici.
Ţările bogate au fost criticate că nu au depus suficiente eforturi pentru a sprijini distribuirea echitabilă de vaccinuri prin intermediul COVAX. Totuşi, livrările de doze prin intermediul acestui program au fost reluate în ultimele săptămâni. Până săptămâna trecută, COVAX a distribuit 722 de milioane de doze de vaccinuri anti-COVID-19 în ţările sărace.
Aceste date descriu un tablou sumbru: OMS a anunţat că în timp ce în Germania au fost administrate circa 171 de doze de vaccinuri la 100 de locuitori, acest procent este în Madagascar mai mic de 2,7%, iar în Republica Democrată Congo este de doar 0,32%. În majoritatea ţărilor africane, procentul se află în cel mai bun caz la limita inferioară a intervalului cuprins între numerele cu două cifre.
Reprezentanţii industriei farmaceutice sunt însă convinşi că nu absenţa dozelor de vaccinuri a cauzat acest dezechilibru.
Potrivit estimărilor publicate de asociaţia farmaceutică IFPMA, aproximativ 1,4 miliarde de doze de vaccinuri anti-COVID-19 au fost fabricate doar în luna decembrie.
Aceeaşi asociaţie consideră că scepticismul faţă de vaccinare se află la cote ridicate în multe ţări, iar aceste state întâmpină totodată dificultăţi în distribuţia vaccinurilor.
OMS are însă o altă părere şi afirmă că ţările vizate ar fi pregătite dacă ar primi dozele de vaccinuri într-o manieră organizată şi cu respectarea unui calendar bine stabilit.
Multe ţări bogate au promis că vor dona împreună peste 1 miliard de doze. Totuşi, potrivit OMS, livrările care vizează aceste doze au nevoie de mult timp pentru a se materializa. Unele dintre doze mai pot fi administrate doar câteva săptămâni înainte de atingerea datei lor de expirare, fapt care face ca distribuţia de vaccinuri să devină şi mai complicată în ţările sărace. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Întrucât copiii şi adolescenţii prezintă un risc mai redus de a dezvolta forme severe de COVID-19, statele ar trebui să prioritizeze vaccinarea adulţilor şi partajarea dozelor de vaccin în cadrul mecanismului COVAX pentru a ajunge în ţările mai sărace, a precizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) într-un document care cuprinde reglementări provizorii privind vaccinarea copiilor şi adolescenţilor, informează Reuters.
Câteva cazuri rare de inflamaţie la nivelul inimii, afecţiune denumită miocardită, au fost raportate la bărbaţi tineri cărora le-au fost administrate vaccinuri pe baza tehnologiei ARN mesager - produse de Pfizer BioNtech şi Moderna -, însă a fost vorba în general de forme uşoare, care au răspuns la tratament, a mai spus organizaţia.
Deşi riscul nu a fost complet stabilit, este mai mic decât riscul miocarditei asociate cu infecţia SARS-CoV-2, potrivit OMS.
Reglementările provizorii ale OMS au fost publicate în contextul în care mai multe agenţii de reglementare autorizează utilizarea anumitor vaccinuri în cazul copiilor, printre care agenţii din Statele Unite, China, Uniunea Europeană, India, Israel şi, cel mai recent, Canada.
''Întrucât copiii şi adolescenţii au tendinţa de a prezenta forme mai uşoare de boală în comparaţie cu adulţii, cu excepţia cazurilor când se află într-un grup cu risc crescut pentru forme severe de COVID-19, este mai puţin urgent să-i vaccinăm pe aceştia în comparaţie cu persoanele vârstnice, cele cu boli cronice şi angajaţii din domeniul sanitar'', a precizat OMS.
Copiii se pot confrunta cu ''long COVID-19'', care presupune simptome prelungite, dar situaţii de acest fel sunt încă în curs de investigare, a mai precizat agenţia sanitară.
Printre factorii de risc pentru formele severe de COVID-19 la copiii se numără: vârsta mai mare, obezitate, probleme medicale preexistente cum ar fi diabet de tip 2, astm şi boli cardiace, se mai spune în document.
Continuarea educaţiei pentru toţi copiii de vârstă şcolară ar trebui să fie o prioritate importantă pe perioada pandemiei, deşi măsuri pentru reducerea transmiterii ar putea fi necesare în şcoli, a mai precizat OMS.
În contextul constrângerilor privind rezervele de vaccinuri, campaniile de vaccinare ar trebui să se concentreze pe protejarea grupelor cu risc ridicat de spitalizare şi deces, spune OMS.
''Întrucât multe regiuni din lume se confruntă cu un deficit de vaccinuri, ţările cu o acoperire ridicată în rândul grupelor de risc ar trebui să prioritizeze partajarea globală a serurilor anti-COVID-19 înaintea vaccinării copiilor, adolescenţilor'', se mai precizează în document. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Cele 196 de state membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) se pregătesc să negocieze un pact global privind pandemiile sau un acord similar, informează vineri dpa.
Potrivit unor surse diplomatice de la Geneva, există un consens larg în această privinţă în rândul statelor membre, înaintea unei sesiuni speciale a OMS prevăzută să înceapă luni.
Această sesiune este doar a doua reuniune extraordinară a OMS în cei peste 70 de ani de istorie a organizaţiei.
Obiectivul unui tratat privind pandemiile ar fi de a împiedica o nouă răspândire a unui virus pe plan global însoţită de împingerea lumii în criză, aşa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de COVID-19.
Conform planurilor actuale, la reuniunea ministerială de săptămâna viitoare este de aşteptat doar să se convină asupra unui mandat de negociere. Ulterior, un grup de lucru va stabili principalele aspecte care trebuie avute în vedere, urmând să prezinte, posibil, un prim proiect de document până în vara lui 2022.
Conform departamentului juridic al OMS, un tratat ar putea fi negociat în interval de câteva luni.
Nu se ştie deocamdată ce anume va reglementa acest pact, care vor fi prevederile, dacă va conţine sancţiuni şi în ce măsură va fi obligatoriu.
Uniunea Europeană susţine aceste planuri, precum şi directorul OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus; în China şi SUA, în schimb, există rezerve în ce priveşte eventuale cerinţe ce ar putea restrânge suveranitatea naţională.
Surse diplomatice au menţionat că este de aşteptat ca nu toate statele să se alăture de la bun început unui astfel de tratat. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Aproape 700.000 de persoane îşi vor pierde viaţa din cauza COVID-19 până în martie anul viitor în Europa dacă se menţine actuala tendinţă de contagiere, a avertizat marţi Biroul regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), relatează EFE.
Prognozele OMS arată că 25 de ţări din regiunea europeană - care include 53 de state din acest continent şi din Asia Centrală - riscă să fie afectate de o criză a paturilor în spitale, în timp ce alte 49 vor fi supuse unei presiuni ridicate sau extreme la secţiile de terapie intensivă (ATI), până în martie 2022.
''Pentru a trăi cu acest virus şi pentru a ne continua viaţa de zi cu zi, avem nevoie de o abordare care să meargă dincolo de vaccin. Acest lucru înseamnă să primim dozele standard şi un rapel dacă ne este oferit, dar şi să încorporăm măsuri preventive în rutina noastră", a declarat directorul OMS-Europa, Hans Kluge, într-un comunicat.
Printre acestea se numără purtarea măştilor acasă, igiena mâinilor, ventilarea spaţiilor, păstrarea distanţei sau tusea în pliul cotului, ceea ce ar ajuta la "evitarea tragediilor şi pierderilor inutile de vieţi omeneşti", precum şi la limitarea perturbărilor sociale.
OMS a recomandat totodată combinarea acestor măsuri cu intervenţii de sănătate publică, precum impunerea certificatului verde, izolarea celor care prezintă simptome de COVID-19, testarea, depistarea şi carantina.
Regiunea europeană se află sub o puternică influenţă a pandemiei: săptămâna trecută s-a dublat numărul deceselor zilnice până la 4.200 şi au fost depăşite cele 1,5 de milioane de decese de la începerea pandemia, care vor putea ajunge până la 2,2 milioane în primăvara anului viitorul, conform prognozelor actuale.
Transmiterea rapidă a virusului este favorizată de trei factori: predominanţa variantei Delta, ridicarea restricţiilor, scăderea temperaturilor şi reuniunile în interior, precum şi numărul încă mare de persoane nevaccinate.
Peste un miliard de doze de vaccin au fost administrate în regiune şi 53,5 % din populaţie a fost vaccinată cu ambele doze, însă cu decalaje mari între ţări, dintre care unele de abia au vaccinat 10 % din populaţie, în timp ce altele au vaccinat peste 80 % din populaţie.
Este şi motivul pentru care OMS a reamintit că vaccinurile sunt "vitale" pentru a preveni cazurile severe şi decesele şi că ratele de imunizare trebuie să crească, deoarece există dovezi care sugerează că protecţia pe care o oferă este în scădere. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat marţi că în 2022 ar putea exista un deficit de unu până la două miliarde de seringi necesare pentru efectuarea vaccinurilor împotriva COVID-19, ceea ce ar putea avea o consecinţă şi asupra imunizării de rutină, iar acele nu ar mai fi suficient de sigure pentru a fi folosite, relatează Reuters.
Autorităţile naţionale de sănătate ar trebui să-şi planifice din timp nevoile cu mult timp înainte pentru a evita îmbulzeala, golirea magazinelor de produse şi alte asemenea situaţii care au avut loc la începutul pandemiei, cu lipsa echipamentelor de protecţie personală, a afirmat experta OMS Lisa Hedman.
''Am putea avea o penurie globală de seringi pentru imunizare, ceea ce ar putea duce la probleme grave, cum ar fi încetinirea eforturilor de imunizare şi probleme de securitate", a declarat aceasta într-o conferinţă de presă.
Un astfel de deficit ar putea duce la întârzieri în desfăşurarea vaccinărilor de rutină, în special pentru copii, şi a altor servicii de sănătate şi totodată ar putea încuraja reutilizarea nesigură a seringilor şi acelor, în special în ţările mai sărace, a adăugat Hedman.
În jur de 6,8 miliarde de vaccinuri anti-COVID-19 au fost administrate la nivel global, aproape dublu faţă de numărul vaccinurilor de rutină, spune Hedman, în comparaţie cu capacitatea totală de producţie de aproximativ 6 miliarde de seringi de imunizare pe an.
Aceasta ar putea face ca lumea să se confrunte anul următor cu un deficit de până la două miliarde de seringi, dacă nu vor fi reorientate mai multe fabrici către producerea tipului potrivit de dispozitiv pentru vaccinuri, a spus Hedman.
''Dacă alegem să producem un alt tip de seringă sau să creştem capacitatea pentru seringile specializate pentru imunizare, aceasta ar necesita timp şi investiţii", a spus ea. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

În jur de 1 miliard de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate până acum în regiunea europeană, ceea ce înseamnă că aproximativ o treime dintre locuitori au fost vaccinaţi, a transmis miercuri Organizaţia Mondială a Sănătăţii, potrivit agenţiei dpa.
Directorul Biroului regional pentru Europa al OMS, Hans Kluge, a salutat 'o mare realizare', dar a subliniat că, pentru ca pandemia să fie adusă sub control, este necesar ca administrarea de vaccinuri să crească şi diferenţele regionale să fie reduse.
Ţinta pentru ca această criză să fie depăşită rămâne o rată de vaccinare de 70% din populaţie, a amintit Kluge.
OMS numără mai mult de 50 de state membre în regiunea europeană, printre care Turcia, Rusia şi Ucraina, spre exemplu, împreună cu ţările Uniunii Europene. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Este pentru prima dată când Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o combinaţie de medicamente pentru a preveni formele severe de COVID-19 la pacienţi infectaţi din categoriile cu risc crescut, informează vineri DPA, preluată de Agerpres.
OMS a făcut referire la studii care demonstrează că o combinaţie de Casirivimab şi de Imdevimab, produse de compania americană Regeneron şi de compania elveţiană Roche, pot îmbunătăţi şansele de supravieţuire ale pacienţilor.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă acum administrarea Casirivimab şi a Imdevimab în cazul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus care prezintă afecţiuni preexistente, care riscă să dezvolte o formă severă de COVID-19 şi să aibă nevoie de tratament în unităţile de terapie intensivă. OMS a publicat noile recomandări în British Medical Journal.
Pacienţii cu un risc crescut de spitalizare şi cei care nu au dezvoltat anticorpi naturali împotriva COVID-19 sunt cele două grupe pentru care această combinaţie de medicamente va fi cea mai benefică, a precizat OMS într-un comunicat.
OMS a îndemnat companiile producătoare şi guvernele să abordeze problema preţului ridicat şi producţia limitată a combinaţiei de anticorpi Regeneron şi a precizat că au loc negocieri cu Roche cu privire la preţuri mai mici, o posibilă donaţie şi o distribuţie echitabilă în întreaga lume.

Publicat în Sanatate

Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat luni că administrarea dozelor de supra-rapel ale vaccinurilor anti-COVID-19 ar trebui amânată și că prioritară ar trebui să fie creșterea ratelor de vaccinare din țările în care doar 1% sau 2% dintre rezidenți au fost inoculați, informează Reuters.
Dacă ratele de vaccinare nu vor crește la nivel global, variante mai puternice ale noului coronavirus ar putea să apară, iar vaccinurile avute în vedere ca doze de supra-rapel ar trebui să fie donate țărilor ai căror locuitori nu au primit încă prima sau a doua doză, a mai spus directorul OMS în timpul unei vizite la Budapesta.
"În plus, există și o dezbatere legată de întrebarea dacă dozele de supra-rapel sunt într-adevăr eficiente", a adăugat Tedros Adhanom Ghebreyesus într-o conferință de presă la care a participat și ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto.
Persoanele ale căror sisteme imunitare sunt compromise ar trebui să primească o doză de supra-rapel, însă ele reprezintă doar un mic procent din populațiile naționale, a mai spus directorul general al OMS.
OMS a anunțat săptămâna trecută că datele medicale actuale nu indică faptul că dozele de supra-rapel ale vaccinurilor anti-COVID-19 sunt necesare și că persoanele cele mai vulnerabile la nivel global ar trebui să fie vaccinate cu schemă completă înainte ca țările cu venituri mari să înceapă să administreze aceste doze suplimentare.
Administrația din Statele Unite a anunțat săptămâna trecută că intenționează să pună pe scară largă la dispoziția populației americane doze de supra-rapel începând din data de 20 septembrie, în contextul creșterii numărului de infectări provocate de varianta Delta.
Ungaria a început deja să administreze doze de supra-rapel, orice rezident ungar fiind eligibil pentru imunizare dacă au trecut cel puțin patru luni de la primirea celei de-a doua doze a unui vaccin anti-COVID-19. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Consorţiul internaţional pentru infecţii respiratorii acute severe şi emergente (ISARIC) au anunţat joi lansarea unui proiect ce constă în colectarea de date pentru a înţelege mai bine caracteristicile cazurilor de lungă durată de COVID-19, care rămâne unul dintre cele mai puţin înţelese aspecte ale pandemiei, informează AFP.
Într-o declaraţie transmisă de OMS, ISARIC a declarat că aceste cazuri de boală reprezintă o "criză globală emergentă în domeniul sănătăţii".
Se ştiu puţine lucruri despre motivele pentru care unele persoane, după ce trec prin faza acută a infecţiei, se refac cu greu şi suferă de simptome persistente, cum ar fi dificultăţi de respiraţie, oboseală extremă şi leziuni cerebrale, precum şi tulburări cardiace şi neurologice.
Deşi un ''număr semnificativ'' de pacienţi cu COVID-19 suferă ulterior de sindromul ''long covid'', ''informaţiile privind această boală sunt limitate şi se bazează pe un număr mic de pacienţi, urmăriţi pe termen scurt'', a precizat ISARIC.
Este nevoie de optimizarea şi standardizarea colectării şi comunicării datelor clinice între studii (în special studiile clinice) şi practica clinică pentru această afecţiune, a adăugat organizaţia.
Acest program de cercetare va începe cu un sondaj în rândul persoanelor care trăiesc cu simptomele COVID-19.
Aproape 205 milioane de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost înregistrate de la izbucnirea epidemiei în China, în decembrie 2019, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP din surse oficiale.
Cifra reală, incluzând cazurile neînregistrate, este probabil să fie mult mai mare, în timp ce numărul persoanelor care suferă de COVID-19 de lungă durată este pur şi simplu necunoscut.
OMS a declarat săptămâna trecută că lucrează la dezvoltarea unor programe mai bune destinate recuperării persoanelor cu această formă de boală. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Numărul îmbolnăvirilor de COVID-19 la nivel mondial ar putea ajunge la 200 de milioane în următoarele trei săptămâni dacă se menține actualul ritm de creștere a cazurilor, a avertizat miercuri Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în ultimul său raport epidemiologic, informează EFE.
Între 12 și 18 iulie, numărul infecțiilor la nivel mondial a crescut cu 12%, cu peste 3,4 milioane de cazuri, adică aproape o jumătate de milion de cazuri în plus pe zi, în timp ce numărul deceselor a rămas stabil.
În ultima săptămână, au fost raportate 57 000 de decese cauzate de COVID-19 și s-au înregistrat cu aproximativ 100 000 de cazuri în plus pe zi față de săptămâna precedentă, ceea ce a dus totalul de la începutul pandemiei la peste 190 de milioane de cazuri și 4 milioane de decese.
Toate regiunile, cu excepția Americilor și a Africii, au raportat creșteri ale numărului de cazuri, în special regiunea Asiei de Est, unde numărul cazurilor a crescut cu 30% față de săptămâna precedentă, și Europa cu 21%.
În ceea ce privește numărul de decese, Europa și Africa au raportat cifre similare cu cele din săptămâna precedentă, în timp ce Asia de Sud și Asia de Est au raportat creșteri de 12% și, respectiv, 10%.
Țările cu cel mai mare număr de infecții în ultima săptămână au fost Indonezia, Marea Britanie, Brazilia, India și SUA.
OMS a pus creșterea numărului de infecții pe seama circulației unor variante mai transmisibile, cum ar fi delta, identificate deja în 124 de țări.
Organizația a citat, de asemenea, ca factor al creșterii numărului de infecții, slăbirea măsurilor de prevenire în domeniul sănătății publice, creșterea numărului de adunări publice și numărul mare de persoane care încă nu au acces la vaccinare. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate
Pagina 2 din 4