Pe 30 noiembrie creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei, unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus, supranumit şi “Cel Întâi Chemat”. Acest sfânt este cunoscut drept Ocrotitorul României sau patronul spiritual al românilor.

În această zi, rugăciunile trebuie să se sfârşească astfel: “Sfinte Apostol Andrei, Ocrotitorul României, roagă-te pentru binele ţării noastre şi al tuturor românilor. Amin”.

Credincioşii se pregătesc intens pentru această zi, încă din Ajun. Este noaptea în care se fac farmece, noaptea în care se spune că se deschid hotarele dintre cele văzute şi cele nevăzute.

Una dintre cele mai cunoscute tradiţii este feritul de strigoi. Mai exact, oamenii atârnă de porţi, geamuri, uşi şi la coteţele animalelor usturoi pentru a ţine strigoii departe. În unele locuri, se şi ung cu usturoi aceste locuri pentru a ţine strigoii afară din case. Iar acest usuroi poate fi folosit tot anul.

Tot pentru a ţine departe de case duhurile rele prin curţi se lasă firimituri. Astfel, strigoii găsesc hrană şi nu ar mai încerca să intre în case. În unele zone, oamenii acoperă şi hornul caselor, asta pentru a nu lăsa niciun loc deschis prin care strigoii ar putea să intre în casă. 

Este perioada în care oamenii află cum va fi anul următor, bogat în roade sau nu. Pentru asta se pun în apă crenguţe din copaci, de cele mai multe ori cireş. Dacă acestea înfloresc până la Crăciun, atunci anul care vine va fi unul roditor.

 

Pentru a afla cât de bun va fi anul următor se pune în farfurii grâu, simbol al belşugului şi al vieţii. Acest lucru se face în noaptea de 29 spre 30 noiembrie. Grâul poate fi pus într-un vas cu pământ, dar şi pur şi simplu în apă. Conform tradiţiei, fiecare membru al familiei trebuie să aibă câte un astfel de vas. Apoi, vasul se pune undeva la lumină şi căldură, de cele mai multe ori pe pervaz. În funcţie de cum va creşte grâul, persoana respectivă va avea belşug şi împliniri în anul următor. Vasele cu grâu se aşază pe masă în noaptea de Revelion.

Tot în noaptea dinaintea Sfântului Andrei, fetele îşi pot afla ursitul, iar pentru asta sunt mai multe obiceiuri. Unul spune că fetele trebuie să stea între două oglinzi cu o lumânare în mână şi vor vedea chipul ursitului.

În alte zone, fetele care mai au lumânări păstrate de la Paşte merg, noaptea, la o fântână şi o aprind, iar apoi o bagă în găleată şi apoi în fântână în timp ce spun: 

“Sfinte Andrei,

Scoate-i chipul în faţa apei,

Ca în vis să-l visez,

C-aievea să-l văz!”.

Iar când găleata întră în apă, fata o să vadă chipul ursitului.

Şi tot fetele care vor să-şi afle ursitul îşi pun sub pernă busuioc pentru a-l visa pe acesta.

Tot fetele trebuie să frământe un colac şi să pună în mijlocul lui un usturoi. Acesta trebuie pus la căldură. Dacă peste o săptămână, usturoiul o să răsară, fata va avea un an cu noroc. Altfel, nu se anunţă un an prea bun. 

 

Un alt obicei se referă la cele 12 cepe. Credincioşii trebuie să pună câte o ceapă în 12 vase, care reprezintă lunile anului. Dacă cepele se vor strica până la Crăcun, asta înseamnă că urmează un an ploios. Cepele care încolţesc vor arăta care lună va fi cu bogăţie.

În ziua de Sfântul Andrei, oamenii nu trebuie să lucreze prin curte. Altfel, se spune că lupii vor ataca animalele. 

Ziua de Sfântul Andrei este considerată cea care dă startul sărbatorilor de iarnă, care continuă cu Sfântul Nicolae şi care se termină anul următor, de Bobotează. 

Publicat în Comunitate