Miercuri, 05 Ianuarie 2022 14:49

Boboteaza, tradiţii şi obiceiuri

Ortodocşii se pregătesc pentru sărbătoarea Bobotezei din 6 ianuarie, când slujbe speciale de sfinţire a apelor se vor ţine în localităţile riverane.
Sărbătorirea Bobotezei începe din Ajun, marţi, 5 ianuarie, când se sfinţeşte apa ce va fi împărţită credincioşilor - agheasma.
„Boboteaza este ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, marcată în calendarul creştin de celebrarea Botezului Domnului. Este dedicată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forţele malefice. Sărbătoarea cuprinde motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în noul an, se deschide cerul şi vorbesc animalele“, spun etnologii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa, citaţi de adevarul.ro.
Sărbătoarea abundă în superstiţii, iar oamenii de la sate ţin cont şi acum de ele pentru a le merge bine tot anul. În această noapte, fetele de măritat îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa viitorul soţ.
Există credinţa potrivit căreia dacă în dimineaţa de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă vor avea rod bogat. De Ajun, nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratic.
În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite.
Superstiţia cel mai des întâlnită este cea care spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inel un fir roşu de mătase şi o un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători.
Fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se crede că sigur se vor mărita în acel an. Tradiţia populară mai spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.

Publicat în Comunitate

La români sunt multe obiceiuri în Ajunul Anului Nou, dar şi multe superstiţii legate de noaptea de Revelion. Ajunul Anului Nou este foarte important, de această zi fiind legate multe tradiţii populare.

Iată care sunt cele mai cunoscute dintre acestea:
- Niciodată nu mătura în Ajun de Anul Nou pentru că vei alunga prosperitatea!
- Dacă în ajun speli rufe, îţi va merge rău tot anul. De altfel, nu este bine să speli rufe până la Bobotează, când se sfinţesc apele!
- Indiferent care este motivul, în noaptea de Anul Nou nu trebuie să plângi. Cei ce întâmpină noul an cu lacrimi pe faţă vor fi supăraţi şi vor avea parte de o mulţime de probleme, iar cei ce dorm vor fi somnoroşi întregul an!
- Sub vâsc sau nu, sărutul este obligatoriu în noaptea de Revelion, dacă doriţi să aveţi parte de afecţiune în anul ce vine. În caz contrar, veţi avea un an cu puţine satisfacţii sentimentale. Vâscul este considerat sacru în tradiţia multor popoare păgâne. Vâscul este simbolul iernii şi al sărbătorilor de iarnă. Obiceiul sărutului sub vâsc aparţine scandinavilor, care asociau vâscul cu zeiţa dragostei, Friga. Când întâlneau crenguţe de vâsc, îndrăgostiţii se sărutau ca să fie iubiţi şi fericiţi tot anul!

Publicat în Eveniment

În Ajunul Anului Nou există obiceiul mersului cu Pluguşorul şi cu jocurile cu măşti: capra, ursul, căluţul şi cerbul. Primeşte aceşti colindători ca să ai noroc la bani. Legenda mai spune că prin formulele lor magice, dansul şi gesturile specifice, colindătorii îţi aduc sănătate şi belşug. Obiceiul Pluguşorului mai este legat şi de speranţa fertilităţii, versurile sale prezentând practicile agricole şi urări de holde bogate. În schimbul acestor urări, copiii primesc daruri simbolice, colaci, fructe sau bani. Jocul caprei, cel al ursului, căluţii şi jocul cerbului şi-au pierdut astăzi din semnificaţiile iniţiale, dar sunt încă nişte obiceiuri respectate în Ajunul Anului Nou.

Publicat în Comunitate

Aşa cum Monitorul de Galaţi a anunţat AICI, în zilele de 18 şi 19 decembrie 2021, s-a desfăşurat la Galaţi, Ediţia a 30-a a Festivalului de datini şi obiceiuri la Naşterea Domnului şi Anul Nou „Tudor Pamfile“.

Festivalul a fost deschis sâmbătă seară, 18 decembrie 2021, la Casa de Cultură a Sindicatelor din municipiul Galaţi în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian, care a adresat un cuvânt de binecuvântare şi bun venit cetelor de colindători veniţi în oraşul de la Dunăre pentru a prezenta frumoasele tradiţii ale poporului nostru prilejuite de Naşterea Domnului. După slujba Privegherii de la Catedrala Arhiepiscopală, Ansamblul „Tulnicul” din Baia-Mare şi Ceata de colindători „Măgura Cerneşti”, judeţul Maramureş, au prezentat credincioşilor prezenţi la slujbă câteva dintre datinile şi obiceiurile frumoase de Crăciun şi Anul Nou.

Duminică, 19 decembrie 2021, în duminica dinaintea Naşterii Domnului, după săvârşirea Sfintei Liturghii, festivalul a continuat la Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi. Colindători de toate vârstele şi mulţi credincioşi au participat la Sfânta Liturghie oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, iar la momentul liturgic cuvenit, mulţi dintre cei prezenţi au fost împărtăşiţi cu Sfintele Taine. Printre numeroşii credincioşi prezenţi s-au numărat şi preoţi din administraţia eparhială şi din cadrul Protopopiatului Galaţi, care au purtat pe braţe Icoana Naşterii Domnului, împodobită cu ştergarul românesc tradiţional, veniţi pentru a primi binecuvântarea arhierească de a merge în această perioadă la casele credincioşilor pe care îi păstoresc. La chinonic, un grup de elevi de la clasele gimnaziale şi liceale de la Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Andrei” din Galaţi, sub îndrumarea cadrelor didactice care i-au însoţit, au susţitut un miniconcert de colinde tradiţionaleşi cântece de stea.

După săvârşirea Sfintei Liturghii, festivalul propriu-zis de colinde s-a desfăşurat pe esplanada Catedralei Arhiepiscopale. Evenimentul a reunit peste 400 de persoane din 12 grupuri folclorice şi cete de colindători din judeţele Maramureş, Botoşani, Piatra-Neamţ, Bistriţa-Năsăud, Bacău, Vaslui şi Galaţi. Pe lângă tradiţionalele colinde de Crăciun, participanţii au încântat asistenţa cu cântece de stea, plugul mare, sorcova, capra, căiuţi, ursul şi alte urături şi jocuri tradiţionale cu tobe, buciume, fluiere şi bice. La finalul interpretării, fiecare ceată de colindători a fost binecuvântată şi răsplătită financiar de către ierarhul Dunării de Jos, iar în spiritul tradiţionaltoţi au primit alimente şi alte daruri specifice perioadei.

Evenimentul a fost organizat, ca în fiecare an, de Centrul Cultural „Dunărea de Jos“ prin Secţia de Cercetare, Conservare şi Valorificare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare, în parteneriat cu Arhiepiscopia Dunării de Jos. "Manifestarea tradiţională de astăzi este una din cele mai reprezentative evenimente folclorice din judeţul Galaţi şi din Euroregiunea Dunării de Jos, privind colindul popular şi obiceiurile tradiţionale din sudul Moldovei şi din întreaga ţară. Prin acest festival se doreşte atât revigorarea, cât şi promovarea tradiţiilor populare şi a obiceiurilor de iarnă. Tudor Pamfile, cel al cărui nume îl poartă acest festival, s-a născut la 11 iunie 1883, în comuna Ţepu, judeţul Tecuci, fiind scriitor şi folclorist român, autor de monografii etnografice referitoare la ocupaţiişi obiceiuri ale poporului român. A trecut la cele veşnice pe 21 octombrie 1921", precizează Arhiepiscopia Dunării de Jos.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓ *sursa foto: Cornel GINGĂRAŞU

Publicat în Comunitate

Consiliul Judeţean Galaţi şi Centrul Cultural „Dunărea de Jos” invită gălăţenii, şi în acest an, la Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Tudor Pamfile”, în zilele de 18-19 decembrie 2021, eveniment de tradiţii româneşti nealterate de trecerea timpului.
Ajuns la a XXX-a ediţie, festivalul reuneşte ansambluri folclorice din ţară (Botoşani, Maramureş, Bistriţa, Vaslui, Bacău) şi din judeţul Galaţi şi îşi propune să aducă în faţa gălăţenilor obiceiurile dragi specifice sărbătorilor de iarnă: Pluguşorul, jocul cu măşti, urşii şi capra, urăturile şi colindele de altădată.
Partenerul Consiliului Judeţean Galaţi şi al Centrului Cultural „Dunărea de Jos” în organizarea Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Tudor Pamfile” este, ca de fiecare dată, Arhiepiscopia Dunării de Jos.
Evenimentul va debuta sâmbătă, pe 18 decembrie 2021, la ora 16.00, cu o paradă a portului popular tradiţional, colinde şi urătură, pe esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor şi apoi va continua cu un spectacol de tradiţii şi obiceiuri de iarnă, susţinut de grupuri folclorice şi ansambluri din ţară, găzduit în sală, cu intrarea pe bază de invitaţie.
Dumnică, 19 decembrie 2021, de la ora 12.00, festivalul va continua pe esplanada Catedralei Arhiepiscopale, unde va avea loc colindarea ierarhului locului, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, a oficialităţilor, dar şi a gălăţenilor prezenţi la Sfânta Liturghie, potrivit Centrului Cultural „Dunărea de Jos”.

Publicat în Știrea zilei

Ziua de 31 octombrie este cunoscută de câţiva ani buni şi în România ca ziua de Halloween sau Sărbătoarea tuturor sfinţilor.
Sărbătoarea de Halloween este de origine celtică fiind introdusă în alte ţări de imigranţii irlandezi ai Statelor Unite ale Americii. Celţii credeau că în data de 31 octombrie spiritele intrau în comunicare cu cei vii şi coborau pe pământ. Oamenii se deghizau în monştri şi ieşeau pe străzi pentru a face mult zgomot şi astfel, credeau ei, speriau spiritele rele.
Americanii fac de Halloween pregătiri mai mari decat de Crăciun sau Paşte. De asemenea cu ocazia sărbătorii de Halloween în America a apărut şi s-a dezvoltat o adevărată industrie a accesoriilor macabre: măşti, costume de vampiri, schelete, diavoli, fantome etc. Nelipsiţii dovleci scobiţi au devenit un obicei reprezentativ de Halloween şi au menirea de a alunga spiritele rele. Copiii se costumează şi merg la colindat, din casă în casă, gazdele fiind obligate să îi primească şi să le dea bomboane altfel riscă să fie speriaţi de către participanţi. Alţi tineri mai curajoşi merg în această noapte, a Halloween-ului, în cimitire şi se distrează făcând ocultism şi spiritism.
Alte popoare văd sărbătoarea de Halloween ca pe o sărbătoare păgână, o zi în care morţii părăsesc mormintele.
Românii au împrumutat parţial această sărbătoare de Halloween, în sensul că nu respectă întocmai tradiţiile originale. Pentru noi Halloween-ul este un prilej de joacă şi carnaval care ne ajută să ne eliberăm de problemele cotidiene şi de griji. În preajma zilei de Halloween magazinele noastre au în ofertă o mulţime de obiecte specifice acestei sărbători: măşti, costumaţii, afişe, atât pentru cei mici, cât şi pentru cei mari. În bucătării gospodinele pregătesc tot felul de plăcinte cu dovleac sau preparate îndrăzneţe şi înfricoşătoare. Nu cunoaştem cu adevărat semnificaţia sărbătorii de Halloween, dar ne bucurăm de orice motiv care ne aduce pilejul de a sărbători. Cei mai câştigaţi de pe urma acestei sărbători sunt copiii, care sunt puşi la treabă să scobească dovleci şi care primesc atenţii.
De câţiva ani în State sărbătoarea de Halloween şi-a pierdut din specificul religios, chiar şi din tradiţii. De asemenea superstiţiile de Halloween au fost uitate şi ele.

Printre superstiţiile de Halloween care aveau cândva amploare se numără:

- Dacă o fată necăsătorită punea în noaptea de Halloween sub pernă o floare de rozmarin şi un bănuţ de argint, îşi visa sortitul;
- Dacă se întâmpla ca, în noaptea de Halloween, să auzi paşi sau zgomote în spate, nu trebuia să te întorci fiindcă se spunea că este un spirit venit de pe lumea cealaltă pentru a te lua cu el;
- În noaptea de Halloween se foloseau alune pentru vrăji, fiindcă diavolul era considerat culegător al acestor fructe;
- Dacă în noaptea de Halloween se întâmpla să-ţi zboare vreun liliac prin casă se spunea că în aceea casă sunt spirite rele;
- Celebra lumânare aprinsă în dovleac, din noaptea de Halloween, avea menirea de a ţine spiritele rele la distanţă;
- Dacă în noaptea de Halloween vedeai un păianjen prin casă înseamna că spiritul unei persoane dragi te veghea;
- Se mai spune că în noaptea de Halloween dacă participai la o cină, era bine să vorbeşti în timpul mesei, astfel spiritele din apropiere erau încurajate să participe şi ele la masă;
- Dacă băteau clopotele în noaptea de Halloween spiritele şi fantomele s-ar fi speriat;
- Persoanele care erau născute în noaptea de Halloween aveau menirea de a vedea şi de a comunica cu spiritele etc.

Halloween-ul a devenit, în ultimii ani, o sărbătoare cunoscută în toată lumea pe care nu o celebrează doar americanii, ci şi alte popoare printre care şi noi, românii. Totuşi această sărbătoare de Halloween a început să capete influenţe diverse în funcţie de cultură, cât şi de dorinţa fiecăruia. (sursa traditii-superstitii.ro)

Publicat în Mozaic

Vinerea Mare (Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a întregii creştinătăţi pentru că în aceasta zi a fost răstignit şi a murit Mântuitorul lumii. Zi aliturgică, pentru că Liturghia reprezintă jertfa nesângeroasă a lui Hristos, în chipul pâinii şi al vinului, iar cele două jertfe nu se pot aduce în aceeaşi zi. În seara acestei zile se oficiază denia Prohodului Domnului.

În mijlocul bisericii se scoate Sfântul Epitaf (care-l închipuie mort pe Mântuitorul, înconjurat de Apostoli şi Maica Domnului) pe sub care toată lumea trece, până în după-amiaza zilei de sâmbătă. În zorii zilei de Înviere este dus din nou în Sfântul altar şi este aşezat pe sfânta masă, unde rămâne până în miercurea dinaintea Înălţării Domnului. Se spune că pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfântul Aer nu-i doare capul, mijlocul şi şalele în cursul anului, iar dacă îşi şterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi, potrivit crestinortodox.ro.

Acestei zile i se spune şi Vinerea Seacă, pentru că bătrânele posteau post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafura de la biserică. După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară de trei ori biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf, care apoi este aşezat pe masa din mijlocul bisericii. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumânări şi-şi jelesc morţii. La sfârşitul slujbei, era obiceiul că preotul să împartă florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. Lumea, în trecut, pleca acasă cu lumânările aprinse pe drum, că să afle şi morţii de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori şi intrând, se închinau, făceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă în cei patru pereţi sau doar la grinda de la intrare şi păstrau lumânarea pentru vremuri de primejdie.

În popor se crede că dacă plouă în Vinerea Mare anul vă fi mănos, iar dacă nu, nu vă fi roditor. Unii cred că, dacă se scufundă în apă rece de trei ori în acesta zi vor fi sănătoşi tot anul. Femeile nu umplu borş în acestă zi, să nu se scalde Necuratul în el; nu coc pâine sau altceva, să nu arda mâinile Maicii Domnului; nu cos, ca să nu orbească; nu teş, nu torc, nu spală, pentru a nu o supară pe Sfânta Vineri; afumă casa cu tămâie, înconjurând-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru că gângăniile şi dihaniile să nu se apropie de casă şi de pomi. Copiii adună flori de pe câmp şi le duc la biserică.

Înălţătoare zi de doliu, tăcere şi meditaţie, Vinerea Mare este cinstită mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului.

Publicat în Comunitate

Străzile Galaţiului au fost invadate de colindători. Peste 400 de colindători din mai multe judeţe ale ţării, Republica Moldova şi Ucraina au defilat într-o paradă a obiceiurilor de Crăciun. Au fost scoase la lumină tradiţii şi obiceiuri ştiute doar de bătrâni şi păstrate din generaţie în generaţie. Capre, pluguri, mascaţi, mocănaşi, moşoaie şi jieni au deschis sărbătoarea Naşterii Domnului. Totul s-a întâmplat în cadrulş Festivalului de Tradiţii şi Obiceiuri, devenit de acum el însuşi o tradiţie la Galaţi. După ce au primit binecuvântarea arhiepiscopului Casian Crăciun, colindătorii au început un adevărat regal de datini şi obiceiuri. Aşa au fost scoase la lumină, din negura timpului, datini ca ţiganul, mascaţii, căiuţii, ciorile, plugul cu babele, colindiţa, ursul, jienii, moşoaiele... 

„Este o tradiţie la noi, la Luncaviţa, în Tulcea. Moşoaiele se numesc. Sunt flăcăi mascaţi şi cu tălăngi care vin la gospodari să anunţe urătorii. Chiar dacă gospodarul doarme, tălăngile îl trezesc”, a spus Gheorghe Trandafir de la Tulcea. 

Vecinii din Vaslui au venit şi ei la Galaţi cu tot felul de datini, dar mai ales cu un colind de ceată bărbătească. Colindele sunt partea cea mai frumnoasă a tradiţiilor noastre din zonă. De la Pogoanele, din Vaslui, am venit şi mai ales special este colindul de ceată bărbătească, care este cuprins în patrimoniul cultural UNESCO”, a spus Dumitru Andrei din Vaslui. 

Au fost topt felul de urşi şi capre, dar copiii colindători din Agăş, Bacău, îmbrăcaţi în costumele lor de urşi, au luat ochii spectatorilor adunaţi în piaţa din faţa Catedralei. 

„Noi ţinem tradiţia asta, de a juca ursul, din bătrâni. Costumele sunt din pădure, de la vânătorii care ne dau pieile urşilor vânaţi”, a spus unul dintre copiii colindători, care nu păreau deloc deranjaţi de blănile grele de urs care le alcătuiau costumele. 

Tocmai de la Reni, din Ucraina, a sosit şi un grup de colindători condus de profesorul Ion Stroia. „Deşi noi ţinem pe rit vechi sărbătorile, am venit aici, la Galaţi, acum, să arătăm care sunt datinile noastre. Avem nişte colinde speciale pentru zona de sud a Basarabiei, pe care o şi reprezentăm“, a spus Ion Stroia. Apoi a urmat marşul prin oraş. Colindele, caprele, steaua şi sorcova au atras atenţia trecătorilor şi au scos la balcoane şi la porţi localnicii atraşi de vacarmul de pe stradă, iar pentru turişti a fost o surpriză de neuitat. Pentru gălăţeni, care s-au declarat încântaţi, a fost o zi de sărbătoare. S-au auzit buhaiuri şi pocnete din bici în atmosfera unui Crăciun poposit cu câteva zile mai devreme. Alaiul de colindători s-a oprit apoi în faţa Dramaticului Gălăţean, unde au încins horă mare.

Publicat în Eveniment
Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi în parteneriat cu Primăria comunei Suhurlui, Asociaţia Culturală pentru Tradiţie, Istorie şi Justiţie Socială „Casa Rurală Ion Avram Dunăreanu” şi  Şcoala Gimnazială nr. 1 Suhurlui rganizează joi, 17 decembrie, la ora 11.00, la Casa Rurală „Ion Avram Dunăreanu” din comuna Suhurlui, judeţul Galaţi, cea de a VI-a ediţie a Festivalului de Datini şi Obiceiuri Populare „Sfânta Noapte de Crăciun”. Festivalul îşi propune aducerea în scenă a unui program de colinde străvechi din zona judeţului Galaţi, completat de scenete tematice referitoare la Naşterea Domnului. De asemenea, participanţii la manifestare vor prezenta un scurt moment artistic, alcătuit din cântece şi dansuri populare caracteristice sărbătorilor de iarnă. 
Publicat în Eveniment
Centrul Cultural “Dunărea de Jos” Galaţi va organiza în parteneriat cu Arhiepiscopia Dunării de Jos şi Primăria Municipiului Galaţi, duminică 20 decembrie, Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou “Tudor Pamfile”, ediţia a XXV-a, manifestare ce va începe la ora 12.00 în faţa Catedralei Arhiepiscopale, de unde, după ce vor primi binecuvântarea Înalt Preasfinţiei Sale dr. Casian Crăciun, Arhiepiscopul „Dunării de Jos”, colindătorii vor prezenta un scurt program cu cele mai reprezentative obuceiuri din zonă, apoi se vor deplasa pe esplanada din faţa Teatrului Dramatic Fani Tardini, în jurul orei 14.00, unde va avea loc ”Hora din străbuni, la care vor participa toate formaţiile invitate la festival. Festivalul euroregional reuneşte anul acesta cele mai reprezentative formaţii de colindători din judeţul Galaţi, dar şi din Brăila, Vaslui, Vrancea, Tulcea,  Bacău şi din Republica Moldova şi Ucraina, însumând aproximativ 380 de participanţi şi se doreşte a fi un eveniment cultural ce promovează şi încurajează autenticul în creaţia populară. 
Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 2