Antioxidanţii din hibiscus deţin proprietăţi anti-obezitate care pot contribui la găsirea unor alternative alimentare la medicamentele actuale prescrise pentru ţinerea sub control a greutăţii corporale, potrivit unui studiu coordonat de Royal Melbourne Institute of Technology (RMIT), informează agenţia de presă Xinhua.
Studiul, publicat în International Journal of Food Science and Technology în decembrie 2022, a cercetat felul în care compuşii antioxidanţi (extracte fenolice) şi acizii organici (acid hidroxicitric) obţinuţi din Hibiscus sabdariffa, o varietate rezistentă de hibiscus, pot să inhibe formarea celulelor adipoase.
În timp ce celulele tratate doar cu acid hidroxicitric nu au prezentat modificări ale conţinutului de grăsime din adipocite, extractele fenolice au putut să reducă acumulările de lipide cu aproximativ 95% în celulele stem derivate din ţesut adipos uman.
"Aceşti compuşi fenolici sunt obţinuţi din plante şi pot fi consumaţi de oameni, de aceea ar trebui să existe puţine efecte secundar sau chiar deloc", a declarat coordonatoarea studiului, Manisha Singh, care urmează studii de doctorat la RMIT.
Potrivit unui comunicat publicat de universitatea australiană, consumul excesiv de lipide poate duce la formarea de celule adipoase, denumite adipocite, care au un rol vital în reglementarea energiei organismului şi a glicemiei. Dacă aportul energetic depăşeşte consumul, acest fapt poate să ducă la creşterea atât a mărimii, cât şi a numărului de celule adipoase, contribuind la instalarea obezităţii.
"Extractele fenolice din hibiscus pot contribui la crearea unui produs alimentar sănătos, care să fie eficient atunci când interferează cu formarea de celule adipoase, dar care poate să şi ocolească efectele secundare negative ale unora dintre medicamentele actuale", a declarat Benu Adhikari, coautor al studiului şi profesor la RMIT.
În etapa viitoare, echipa de la universitatea australiană intenţionează să încapsuleze extractele fenolice pentru a le folosi în produse alimentare sănătoase, deoarece autorii studiului sunt de părere că extractele pot fi transformate în particule mici şi utilizate la prepararea unor băuturi răcoritoare. (sursa Agerpres)

O ''epidemie'' de exces ponderal şi obezitate, responsabilă pentru peste 1,2 milioane de decese anual, face ravagii în Europa, avertizează marţi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) într-un nou raport, informează AFP.
''Ratele de exces ponderal şi obezitate a atins proporţii epidemice în toată regiunea şi continuă să avanseze'', a avertizat într-un comunicat biroul regional european, care reuneşte 53 de state.
În Europa, aproape un sfert dintre adulţi sunt în prezent obezi, ceea ce face ca prevalenţa obezităţii să fie mai ridicată decât în orice altă regiune, cu excepţia Americilor, potrivit OMS.
Nicio ţară din regiune nu poate în prezent să pretindă că sistează progresia şi amploarea problemei, s-a dovedit cu tărie în timpul pandemiei de COVID-19, când excesul ponderal a fost considerat un factor de risc.
''Creşterea indicelui de masă corporală este un factor de risc major în cazul maladiilor non-transmisibile, în special cancere şi afecţiuni cardio-vasculare'', a subliniat directorul OMS Europa, Hans Kluge, citat în raport.
Excesul ponderal şi obezitatea ar fi totodată la originea a peste 1,2 milioane de decese anual, reprezentând peste 13% dintre decesele înregistrate în regiune, potrivit studiului.
Obezitatea este cauza a cel puţin 13 tipuri de cancer diferite şi susceptibile de a fi direct responsabile pentru cel puţin 200.000 de noi cazuri de cancer anual, potrivit OMS.
''Cifra va creşte şi mai mult în anii următori'', a avertizat organizaţia.
Potrivit celor mai recente date disponibile, inclusiv până în 2016, arată că 59% dintre adulţi şi aproape un copil din trei (29% dintre băieţi şi 27% dintre fete) sunt supraponderali în Europa.
În 1975, puţin peste 40% dintre adulţii europeni erau supraponderali.
Prevalenţa obezităţii la adulţi a crescut cu 138% de la acea dată, înregistrând o progresie de 21% între 2006 şi 2016.
Potrivit OMS, pandemia de COVID-19 a permis o evaluare a impactului epidemiei de obezitate în regiune.
Restricţiile (închiderea şcolilor, izolarea la domiciliu) au determinat în paralel ''o creştere a expunerii la anumiţi factori de risc care influenţează probabilitatea ca o persoană să sufere de obezitate sau să fie supraponderală'', a subliniat Kluge.
Pandemia se află la originea unor schimbări nefaste în obiceiurile alimentare şi sportive ale căror efecte, durabile, trebuie contracarate, a pledat OMS.
''Intervenţiile politice care vizează factorii de mediu şi comerciali ai unei alimentaţii nesănătoase (...) sunt susceptibile de a fi cele mai eficiente pentru a inversa epidemia'', a estimat ea.
Ar fi de dorit, potrivit acesteia, taxarea băuturile îndulcite, subvenţionarea alimentele benefice pentru sănătate, limitarea comercializării alimentelor nesănătoase în rândul copiilor şi confirmarea eforturilor în ceea ce priveşte încurajarea activităţii fizice pe tot parcursul vieţii. (sursa Agerpres)

Biroul pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a avertizat că pandemia de coronavirus ar putea avea efecte neprevăzute - ducând la o mai mare obezitate în rândul copiilor, relatează dpa.
Un raport al biroului regional al OMS publicat marţi a constatat că închiderea şcolilor în timpul perioadelor de lockdown ar putea avea consecinţe negative asupra nutriţiei şi exerciţiilor fizice în rândul copiilor, în condiţiile în care aceştia sunt privaţi de activităţi şcolare.
"COVID-19 ar putea amplifica una dintre cele mai îngrijorătoare tendinţe din regiunea europeană a OMS - creşterea obezităţii la copii", a declarat Hans Kluge, director regional al biroului OMS pentru Europa.
Kluge a declarat că supraponderalitatea şi obezitatea sunt legate de boli care pot pune viaţa în pericol, precum bolile cardiovasculare, diabetul şi cancerul.
Pentru a evita un impact negativ asupra viitorului copiilor, oficialul OMS a cerut implementarea de politici bazate pe ştiinţă pentru promovarea dietelor sănătoase şi a activităţii fizice - cum ar fi taxele pe băuturile îndulcite, conform raportului.
Studiul a constatat că aproape unul din trei copii din regiune cu vârsta cuprinsă între şase şi nouă ani era supraponderal, conform unui sondaj realizat în 36 de ţări.
Cea mai gravă situaţie a fost constatată în ţările mediteraneene, deşi se remarcă o îmbunătăţire treptată în state precum Grecia, Italia, Portugalia şi Spania, afirmă OMS. (sursa Agerpres)

O serie de studii recente au dovedit legătură directă dintre obezitate şi anumite tipuri de cancer: de colon, esofag, sân, ovar, endometru şi pancreas, nutriţionistul Lygia Alexandrescu afirmând că legătura dintre greutatea corporală crescută şi apariţia celulelor neoplazice este foarte complexă. Un studiu recent, care a durat 16 ani şi a inclus peste 900.000 de participanţi, a stabilit că subiecţii obezi au un risc mai mare de a fi diagnosticaţi şi de a deceda din cauza unui anumit tip de cancer, comparativ cu subiecţii normoponderali. Acest studiu a concluzionat că obezitatea este cauza mortalităţii a 20% dintre femeile care suferă de o afecţiune oncologică şi a 14% dintre bărbaţii bolnavi de cancer. Potrivit nutriţionistului Lygia Alexandrescu, excesul ponderal poate afecta funcţionarea sistemului imunitar şi duce la apariţia sindromului inflamator (asociat cu riscul crescut al apariţiei cancerului); nivelul anumitor hormoni, cum ar fi insulina, hormonii androgeni şi estrogeni, factori care reglează creşterea celulară, cum ar fi IGF-1; secretarea excesivă de leptine şi proliferarea celulară necontrolată. "Momentul la care începe creşterea ponderală este important, astfel că adolescentele supraponderale au risc mai mare de a dezvolta cancer ovarian înainte de menopauză comparativ cu cele normoponderale. De asemenea, din cauza prezenţei excesului de ţesut adipos, femeile supraponderale au niveluri de estrogen crescute şi astfel un risc crescut al apariţiei tumorilor mamare dependente de estrogen", a declarat, pentru AGERPRES, nutriţionistul. Potrivit acesteia, în cazul bărbaţilor, s-a observat că un indice de masă corporală ridicat este asociat cu o creştere a riscului apariţiei cancerului colorectal. Lygia Alexandrescu a susţinut că distribuţia ţesutului adipos este un factor important şi s-a observat că depunerile adipoase abdominale sunt puternic legate de riscul apariţiei cancerului colorectal. "Scăderea ponderală intenţionată cu ajutorul dietoterapiei echilibrate, cu o dietă bogată în fibre alimentare, enzime, antioxidanţi proveniţi din fructe şi legume autohtone crude, proteine de calitate superioară (peşte, carne de curcan, ou) şi grăsimi vegetale mononesaturate (furnizate de nuci, migdale, avocado, cacao bio), precum şi printr-o hidratare corectă şi completă conduce la diminuarea drastică a riscului de apariţie a cancerului", a mai arătat nutriţionistul. 

Între 40 şi 70 la sută din cazurile de obezitate au o componentă genetică şi, deşi a fost legată tradiţional de partea de mijloc a corpului, o mare cantitate din genele acestei boli sunt legate de creier, care ne face să simţim mai multă sau mai puţină foame, sau să renunţăm la mâncare, relatează EFE. \"Obezitatea este în creier\", a subliniat dr. Ruth Loos, directoarea Programului privind metabolismul şi genetica obezităţii al Institutului de Medicină Personalizată Charles R. Bronfman din New York, în cadrul Simpozionului Internaţional desfăşurat la Madrid. Potrivit ei, un studiu actual se axează pe descoperirea de noi gene pentru a înţelege mai bine biologia obezităţii, care este \"cea care ne face să devenim obezi\". În opinia sa, potrivit informaţiilor actuale nu este posibil să se anticipeze în mod precis cine va suferi sau nu de obezitate. De fapt, se poate prezice între 5 şi 20 la sută din genetica asupra obezităţii, a spus experta. Potrivit dr. José María Ordovás, director al laboratorului de Nutriţie şi Geomatică de la Universitatea Tufts (SUA), obezitatea nu este o problemă care răspunde unei gene unice - de fapt se cunosc circa 200 de gene asociate acestei patologii. Dr. Ordovás a explicat că există un mediu \"obeso-genic\" în care trăim şi la care suntem expuşi (când mâncăm, când dormim mai puţin decât normal, când suntem supuşi stresului) iar cunoaşterea acestui mediu este un fel de \"călcâi al lui Ahile\", care împiedică oarecum progresul cercetărilor. Expertul în nutriţie a subliniat că \"dialogul care există între gene şi mediul înconjurător se modelează prin epigenetică\", cum este cazul bebeluşilor expuşi riscului de a deveni obezi prin alimentaţia în exces a mamelor în timpul sarcinii. Ordovás s-a referit şi relaţia care există între obezitate şi nivelul socio-economic şi cel al educaţiei, astfel încât persoane cu o mare prezenţă a genei FTO (legată frecvent de această patologie) nu ajung obeze datorită deprinderilor de viaţă sănătoase. La rândul său, dr Antonio Vidal-Puch, de la Universitatea din Cambridge, a precizat că problema obezităţii nu este excesul de grăsime pe care îl are o persoană, ci cantitatea acesteia prezentă în unele organe ca ficat, muşchi sau creier, care ajung să nu mai funcţioneze, patologie cunoscută drept \"sindromul metabolic\".

Cel puţin jumătate dintre români au probleme la coloana vertebrală, cele mai multe suferinţe fiind cauzate de obezitate despre care oamenii cred că poate afecta doar inima, vasele de sânge sau plămânii şi mai puţin sistemul locomotor, potrivit specialiştilor. "Toată lumea vorbeşte despre problemele pe care le provoacă obezitatea inimii, plămânilor sau vaselor de sânge, însă dăm prea puţin atenţie sistemului locomotor şi, implicit, coloanei vertebrale, primele afectate de grăsimea în exces. Dar, cel puţin jumătate din populaţie are probleme cu coloana vertebrală şi circa 50 la sută sunt cauzate de faptul că articulaţiile acesteia şi ale membrelor inferioare suportă în permanenţă greutatea porţiunii din corp situată deasupra lor şi forţa muşchilor. O persoană supraponderală este ca un om normal care duce permanent în spate un sac de 15, 25 sau 50 de kilograme, în funcţie de surplusul fiecăruia", avertizează, medicul Ion Manea, într-un comunicat remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.

Potrivit specialistului, uzura accentuată a discurilor intervertebrale şi în cazurile mai grave, distrugerea acestora, pot provoca dureri greu de suportat. "Persoanele afectate ajung să aibă dureri acute sau cronice pe tot spatele, nu doar în zona lombară sau cervicală, care se extind de multe ori către braţe şi picioare. Probleme mari sunt însă şi în zona cervicală, iar acestea dau alte simptome adiacente", a mai spus specialistul.

Totodată, medicul subliniază că durerile de cap, ameţelile, dificultăţile în efectuarea unor mişcări ale capului, devin foarte frecvente. Mai mult, suprasolicitarea coloanei duce la agravarea unor artroze, apariţia unor poziţii vicioase ale corpului, exagerarea curburii coloanei vertebrale în regiunea lombară, apariţia sau agravarea spondilozei; apariţia ori accentuarea artrozelor şoldului (coxartroza) sau genunchiului (gonartroza), durerile şi limitarea activităţii ori a mobilităţii. Astfel, doctorul recomandă ca persoanele să se adreseze unui specialist atunci când apar durerile înţepătoare în zona coloanei vertebrale. "Pe lângă limitarea în mişcări pot apărea paralizii şi tulburări senzoriale, atunci când sunt lezate discurile intervertebrale. La ora actuală există suficiente proceduri netraumatizante cu ajutorul cărora problemele pot fi rezolvate fără intervenţii chirurgicale", a subliniat Ion Manea.

Coloana vertebrală mai poate fi afectată şi de menţinerea unei poziţii fixe mai mult timp, cum ar fi statul în picioare sau pe scaun, adoptarea unei poziţii greşite atunci când ridicăm sau ducem greutăţi; şederea îndelungată în maşină, în spaţii umede, reci sau în curent, cât şi lipsa mişcării, a conchis medicul.

Consumul de alcool, fumatul şi obezitatea aflate la "niveluri alarmante" în Europa ameninţă progresele înregistrate în ceea ce priveşte scăderea mortalităţii premature, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), citată de AFP.

Raportul organizaţiei privind sănătatea în Europa, realizat o dată la trei ani, acoperă 39 de ţări — atât membre ale Uniunii Europene, cât şi foste republici sovietice.

Potrivit documentului, deşi numărul morţilor premature legate de bolile netransmisibile — cum ar fi cancerul, bolile cardiovasculare, diabetul şi bolile respiratorii cronice — este în declin rapid, "nivelurile consumului de alcool, fumatului, excesului de greutate şi obezităţii sunt încă alarmant de mari".

"Regiunea europeană înregistrează nivelurile cele mai ridicate în ceea ce priveşte consumul de alcool şi fumatul, iar în ceea ce priveşte excesul de greutate şi obezitatea, ea se situează în spatele regiunii Americilor", adaugă raportul.

Astfel, 59% din populaţie este supraponderală sau obeză, iar 30% fumează. Potrivit cifrelor din 2010, consumul de alcool este de 11 litri de alcool pur pe an de persoană, în medie, în regiune.

"Suntem pe drumul cel bun, ceea ce este o veste importantă, însă (...) trebuie să depunem mai multe eforturi în ceea ce priveşte factorii de risc, dacă dorim să ne realizăm obiectivele, şi anume o reducere a mortalităţii premature de 1,5% pe an până în 2020", a declarat Claudia Stein, director de cercetare la biroul european al OMS.

"Numărul persoanelor care fumează este în scădere peste tot — cu unele excepţii — însă cel al persoanelor obeze a crescut", a subliniat aceasta într-un interviu acordat AFP.

OMS subliniază, de asemenea, că diferenţele dintre ţări în ceea ce priveşte speranţa de viaţă la naştere şi mortalitatea infantilă au scăzut între ţările din regiune, deşi ele rămân "innaceptabil de ridicate". Astfel, potrivit datelor din anul 2010 citate în raport, în ceea ce priveşte speranţa de viaţă, există o diferenţă de 11 ani între topul şi baza clasamentului.

Epidemia de obezitate este deja o preocupare mondială, ţările dezvoltate fiind cele mai afectate. După cum au stabilit cercetătorii americani, uleiul de soia contribuie semnificativ la îngrăşarea populaţiei din SUA, mai mult ca fructoza din băuturile îndulcite sau ca uleiul de cocos. O echipă de oameni de ştiinţă americani a ajuns la această concluzie după ce a efectuat un experiment .”Această descoperire a fost o surpriză enormă pentru noi, nu ne-am aşteptat ca uleiul de soia să aibă o contribuţie atât de mare asupra apariţiei diabetului şi a obezităţii”, a declarat Poonamjot Deol, de la Universitatea  Riverside din California. Anterior acestui experiment, accentul se punea pe consumul de zahăr şi anume de acest produs mulţi corelau epidemia de obezitate înregistrată în SUA.

Poonamjot Deol, împreună cu alţi cercetători americani, au monitorizat viaţa şi sănătatea unor grupuri de cobai, în alimentaţia cărora era folosit un mix de produse americane, consumate în prezent de numeroşi cetăţeni americani. În regimul alcătuit special pentru şoricei, cantitatea de grăsimi din dieta lor era de 40%, relatează Informing. Numărul de calorii pentru toate grupele de cobai a fost acelaşi, dar conţinutul regimului avea o alimentaţie extrem de diversificat. Un grup de cobai erau hrăniţi cu produse cu un conţinut mare de ulei de soia, un alt grup de şoricei cu hrană ce conţinea ulei de cocos. În schimb cea de-a treia grupă de cobai avea în dieta lor un conţinut egal de ulei de soia şi de ulei de cocos, iar cea de-a patra grupă a avut o dietă bazată pe fructoză. În final, cobaii hrăniţi cu ulei de soia au luat cel mai mult în greutate, comparativ cu şoarecii din alte grupe şi la acest grup de cobai au fost semnalate cele mai dese cazuri de diabet. După cum au menţionat oamenii de ştiinţă, aceşti şoricei cântăreau cu 25% mai mult faţă de cei care au fost hrăniţi cu ulei de cocos şi cu 9% faţă de cei care au urmat o dietă bazată pe fructoză.

Rezultatele denotă clar faptul că uleiul de soia, fabricat în cantităţi foarte mari astăzi în SUA, duce la apariţia obezităţii populaţiei. 60% din uleiul folosit în alimentaţie de americani este ulei de soia, ceea ce practic explică de ce în SUA a luat proporţii epidemia de obezitate. Cercetătorii americani studiază în prezent care sunt efectele altor tipuri de ulei asupra organismului uman. Potrivit cercetătorilor, se pare că uleiul de porumb are aproape acelaşi efect ca uleiul de soia.

Hipertensiunea arterială reprezintă un factor de risc la fel de periculos pentru persoanele slabe, supraponderale şi obeze, afirmă autorii unui studiu american, infirmând astfel cercetările precedente potrivit cărora această afecţiune ar fi mai periculoasă pentru persoanele slabe, potrivit Reuters.

„Anumite studii efectuate în ultimii 30 de ani sugerează faptul că, în ceea ce priveşte efectele adverse asociate cu hipertensiunea - precum infarct şi accident vascular cerebral -, persoanele slabe sau cu o greutate normală şi care suferă de hipertensiune ar prezenta un pronostic medical mai prost decât persoanele obeze cu hipertensiune”, a declarat Laura A. Colangelo, cercetătoare la Universitatea Northwestern din Chicago, coordonator principal al studiului. „O astfel de concluzie ar putea să îi facă pe oameni să creadă în mod eronat că hipertensiunea nu este importantă pentru oamenii supraponderali sau obezi, dar este importantă pentru oamenii slabi sau cu o greutate normală. Noi spunem însă că hipertensiunea este la fel de importantă pentru toţi oamenii, indiferent de greutatea lor corporală”, a adăugat cercetătoarea americană.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 3.657 de persoane, nefumătoare şi fără boli cardiace, diabet şi cancer. Oamenii de ştiinţă au analizat apoi şi datele medicale colectate de la participanţii la un studiu de lungă durată, realizat pe un eşantion de două ori mai mare şi care a început în anul 2000.

Spre deosebire de numeroase studii care grupează voluntarii doar în funcţie de greutate sau de indicele de masă corporală (IMC), noua cercetare ştiinţifică a ţinut seama şi de circumferinţa taliei. Talia indică nivelul acumulărilor de grăsime în jurul trunchiului, un parametru asociat cu riscul de maladii cardiace.

Cercetătorii americani i-au împărţit pe voluntari în şapte grupe în funcţie de IMC şi de circumferinţa taliei, folosind o serie de parametri etnici specifici în ambele cazuri. De exemplu, o circumferinţă a taliei sănătoasă şi "optimală" este mai mică de 102 centimetri la bărbaţi şi mai mică de 88 centimetri la femei pentru persoanele caucaziene, de culoare şi hispanice, în timp ce la persoanele de origine chineză, aceste valori sunt mai mici de 90 centimetri la bărbaţi şi mai mici de 80 centimetri la femei.

Medicii americani au notat înălţimea, greutatea, circumferinţa taliei şi tensiunea fiecărui voluntar la începutul studiului şi au ţinut legătura cu aceste persoane, notând orice internare într-o clinică medicală, intervenţie chirurgicală, diagnosticare cardiovasculară şi decese ale acestora, în medie, la fiecare 9-12 luni, pentru o perioadă de 10 ani, în cazul fiecărui participant. La începutul studiului, 1.054 de persoane aveau un IMC normal, 1.568 erau supraponderale şi 1.172 erau obeze. Cei mai mulţi voluntari cu o greutate normală aveau şi o circumferinţă a taliei care se încadra în valorile optimale, iar aproape toate persoanele obeze aveau circumferinţe ale taliei non-optimale. Aproape 350 dintre voluntarii cu o greutate sănătoasă sufereau însă de hipertensiune, în timp ce numărul hipertensivilor era de 550 în rândul persoanelor obeze. În total, s-au produs 273 de incidente medicale asociate bolilor cardiovasculare pe durata studiului şi, pentru fiecare categorie de greutate, persoanele cu hipertensiune au prezentat un risc mai mare de a suferi o astfel de afecţiune.

Voluntarii cu greutate normală şi fără hipertensiune au prezentat cel mai mic risc de a suferi un incident cardiovascular, precum infarct şi accident vascular cerebral. Voluntarii obezi fără hipertensiune au prezentat cel mai mare risc, în timp ce persoanele cu greutate normală şi cele obeze care fuseseră diagnosticate cu hipertensiune au prezentat riscuri egale.

Cercetările precedente, care au descoperit un risc medical mai mare pentru persoanele slabe cu hipertensiune, au inclus însă şi voluntari fumători, persoane cu diabet şi cu cancer.

Fumătorii tind să fie mai slabi, dar se confruntă cu un număr mai mare de incidente cardiovasculare, iar acest aspect ar fi putut să influenţeze rezultatele acelor studii din trecut.

Studiul cercetătorilor americani a fost publicat în revista Hypertension. 

Peste 20 % dintre români (21,3%) cu vârsta peste 18 ani suferă de obezitate, arată rezultatele studiului epidemiologic "Obezitatea în România", dat publicităţii vineri, într-o conferinţă de presă.

"Prevalenţa supragreutăţii este de 31,1% şi cea a obezităţii 21,3%. Dacă adunăm aceste procente, vedem clar că o peste 50 % din populaţia noastră este are o greutate crescută", a declarat conf. univ. dr. Gabriela Roman, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Obezităţii.

Conform cercetării, rata obezităţii creşte o dată cu vârsta. Astfel că la adulţii de până la 39 de ani obezitatea este prezentă la 9,9% dintre aceştia, procentul creşte la 30,1% la grupa de vârstă 40 — 59 de ani şi ajunge la 41,6 % la persoanele peste 60 de ani.

Studiul relevă că rata cea mai mare a obezităţii se înregistrează în Moldova, unde procentul este de 23,8%, urmată de Oltenia şi Muntenia, unde prevalenţa obezităţii este de 21,3% şi apoi de Banat, Crişana şi Transilvania, unde procentul obezităţii este 18,8%.

În ceea ce priveşte rata supraponderii, tot în Moldova este şi procentul cel mai mare de persoane cu supragreutate — 33,4 %, media pe ţară fiind de 31,1%.

În Banat, Crişana şi Transilvania prevalenţa supragreutăţii este de 28%, în timp ce în Oltenia şi Muntenia este de 32,2%.

"Cei din zona rurală au o prevalenţă mai crescută asupra obezităţii şi greutăţii şi nu ne aşteptam la acest lucru", a explicat conf. univ. dr. Gabriela Roman.

Medicii recomandă persoanelor cu probleme de greutate să discute cu medicul de familie şi să consume alimente bazate pe uleiuri vegetale, să consume porţii moderate şi să facă mişcare cel puţin 30 de minute pe zi.

Studiul a fost demarat în vara lui 2014 de o echipă de opt investigatori români, medici cu specialitate de diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Cercetarea a inclus un eşantion de aproximativ 2.100 de persoane adulte din opt centre regionale — Bihor, Bucureşti, Cluj, Galaţi, Gorj, Iaşi, Suceava, Timiş. Eşantionul analizat în studiu a fost reprezentativ statistic pentru populaţia adultă din România.