Numărul de conexiuni la internet fix a depăşit, în a doua jumătate a anului 2021, pragul de 6 milioane, ceea ce înseamnă că trei sferturi dintre gospodării beneficiau de internet fix, la finalul anului, conform unui raport al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
Din cele 410.000 conexiuni noi în 2021, activarea a 250.000 conexiuni în rural a dus penetrarea la 64% din gospodării, comparativ cu 81% în urban, se arată în raportul de date statistice pentru anul 2021, publicat marţi de ANCOM.
Indicatorii statistici ce caracterizează evoluţia pieţei de comunicaţii electronice în anul 2021 evidenţiază o creştere de 32% a traficului de internet mobil, în timp ce traficul de internet fix a înregistrat o creştere de 16%, menţionează ANCOM într-un comunicat.
Astfel, la finele anului 2021, erau 6,1 milioane de conexiuni la internet fix (+7% anual), dintre care 85% (adică 5,2 milioane, în creştere anuală cu 15%) reprezentau conexiuni de foarte mare viteză (peste 100 Mbps). În mediul rural, creşterea conexiunilor de foarte mare viteză a fost de 35%.
Traficul de internet fix şi-a domolit creşterea, ajungând la aproape 12.000 PB (+16% în 2021, comparativ cu creşterea de 51% din anul 2020), astfel că traficul mediu lunar de internet fix/locuitor a fost de 52 GB/lună. În urban, 9 din 10 conexiuni sunt de peste 100 Mbps, proporţia fiind de 8 din 10 în rural. În funcţie de numărul de conexiuni la internet fix înregistrate la sfârşitul anului 2021, RCS&RDS avea o cotă de piaţă de 63%, grupul Orange 23%, ceilalţi furnizori însumând 14%.
La finele anului trecut, existau 21,2 milioane de conexiuni active la internet mobil (+4%), 74% dintre acestea fiind conexiuni 4G sau 5G (15,6 milioane, în creştere cu 15%). Traficul de internet mobil a ajuns la 1.500 PB, în creştere cu 32% faţă de 2020, astfel că traficul mediu a ajuns la 6,5 GB/lună/locuitor. În funcţie de numărul de conexiuni active la internet mobil de la finalul anului 2021, grupul Orange avea o cotă de piaţă de 43%, Vodafone 24%, ceilalţi furnizori însumând 33%.

Telefonie şi TV

În ceea ce priveşte telefonia mobilă, erau 22,9 milioane de cartele SIM active de telefonie mobilă, dintre care 62% pe bază de abonament şi 38% pe bază de cartele preplătite. Numărul cartelelor SIM preplătite de telefonie mobilă active a înregistrat o scădere anuală de 3%, în timp ce numărul de cartele SIM cu abonament a crescut cu 4%. După creşterea excepţională din anul 2020 (+8%), traficul de voce din reţelele mobile şi-a reluat tendinţa de scădere şi în 2021 a scăzut cu 4%. Traficul mediu de telefonie mobilă efectuat de un locuitor a fost de 4 ore şi 57 minute/lună, respectiv de 23 SMS-uri/lună. În funcţie de numărul de cartele SIM active la sfârşitul anului 2021, grupul Orange avea o cotă de piaţă de 41%, Vodafone 29%, ceilalţi furnizori însumând 30%.
De asemenea, potrivit datelor ANCOM, erau 7,8 milioane de abonamente la servicii TV, tot mai mulţi abonaţi înlocuind serviciile prin satelit/DTH (-17%, până la un total de 1,5 milioane) cu cele prin cablu (+6%, până la un total de 6,2 milioane). În funcţie de numărul total de abonaţi de la finalul anului 2021, RCS&RDS avea o cotă de piaţă de 65%, grupul Orange 19%, ceilalţi furnizori însumând 16%.
Veniturile din furnizarea de reţele şi servicii de comunicaţii electronice au înregistrat o creştere anuală de 2%, depăşind 17 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro), cu o pondere în PIB de 1,45%. Telefonia mobilă a generat 36% din totalul veniturilor telecom, internetul (fix şi mobil) 33%, segmentul de retransmisie a programelor TV 15%, celelalte servicii însumând 16%. În medie, venitul lunar din sectorul telecom a fost de 74 lei per locuitor, cu 2 lei mai mult decât media din 2020. În funcţie de veniturile obţinute în 2021 din reţele şi servicii de comunicaţii electronice, grupul Orange avea o cotă de piaţă de 40%, Vodafone 24%, RCS&RDS 22%, ceilalţi furnizori însumând 14%.
Raportul de date statistice privind piaţa de comunicaţii electronice din România pentru anul 2021 este realizat de ANCOM pe baza datelor statistice raportate semestrial de furnizorii care au obligaţia de a transmite către ANCOM valorile indicatorilor corespunzători categoriilor de servicii conform Deciziei nr. 333/2013.
ANCOM este instituţia care promovează interesele utilizatorilor de servicii prin promovarea concurenţei şi inovaţiei pe pieţele comunicaţiilor electronice şi serviciilor poştale, administrarea pro-competitivă a resurselor limitate (spectru radio, resurse de numerotaţie şi resurse tehnice asociate), încurajarea investiţiilor eficiente în reţele şi infrastructuri şi promovarea conectivităţi ultra-rapide. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Numărul autorizaţiilor de construcţie eliberate în primul trimestru a crescut cu 2,7%, în comparaţie cu perioada similară din 2021, potrivit Institutului Naţional de Statistică.
În perioada menţionată s-au eliberat 10.482 autorizaţii.
Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (+127 autorizaţii), Nord-Vest (+111), Bucureşti-Ilfov (+101), Sud-Vest Oltenia (+47) şi Sud-Est (+19). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (-82 autorizaţii), Vest (-30) şi Nord-Est (-20).
Potrivit sursei citate, în luna martie 2022 s-au eliberat 4.390 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 23,9% faţă de luna februarie 2022, şi în scădere cu 1,5% faţă de luna martie 2021.
În martie 2022 comparativ cu februarie 2022 s-au eliberat 4.390 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (+23,9%), cu o suprafaţă utilă totală de 1.104.906 mp (+37,6%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 69,7% sunt pentru zona rurală.
Conform INS, în luna martie 2022 se evidenţiază o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+848 autorizaţii), comparativ cu luna precedentă. În profil teritorial, această creştere este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Sud-Muntenia (+193 autorizaţii), Vest (+177), Bucureşti-Ilfov (+111), Nord-Est (+101), Nord-Vest (+87), Centru (+66), Sud-Vest Oltenia (+59) şi Sud-Est (+54).
În luna martie 2022 s-au eliberat 653 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (+20,9%), în suprafaţă utilă totală de 401.297 mp (-6,6%).
Comparativ cu luna precedentă, în luna martie 2022 s-a înregistrat o scădere (-28.499 mp) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale. În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (-103.415 mp), Bucureşti-Ilfov (-13.031) şi Nord-Est (-8.499). Creşteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord-Vest (+61.730 mp), Sud-Vest Oltenia (+14.427), Sud-Muntenia (+11.042), Vest (+5.339) şi Sud-Est (+3.908).
În martie 2022 comparativ cu martie 2021 se evidenţiază o scădere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-1,5%) cât şi a suprafeţei utile totale (-2,9%), comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent.
În profil teritorial, această scădere (-66 autorizaţii) a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-84 autorizaţii), Nord-Vest (-39), Sud-Muntenia (-33), Sud-Vest Oltenia (-23) şi Sud-Est (-17). Creşteri sau înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+59 autorizaţii), Vest (+51) şi Centru (+20).
Comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, în luna martie 2022 s-a înregistrat o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (-2,0%) şi o creştere a suprafeţei utile totale (+46,1%).
În profil teritorial, această creştere (+126.643 mp) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (+111.235 mp), Bucureşti-Ilfov (+33243), Sud-Vest Oltenia (+14.639), Sud-Muntenia (+12.918) şi Nord-Est (+3.451). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-28.995 mp), Centru (-10.461) şi Sud-Est (-9.387). (sursa Agerpres)

Publicat în National

O serie de ţări europene şi din Asia înregistrează o creştere semnificativă a numărului de infectări cu SARS-CoV-2, potrivit datelor publicate de Universitatea Johns Hopkins (SUA). China, de asemenea, a înregistrat o creştere a infecţiilor, numărul bolnavilor dublându-se în ultimele zile, acest fapt determinând autorităţile să închidă mai multe oraşe din nord-estul ţării. În Shanghai, autorităţile au închis temporar şcolile, întreprinderile, restaurantele şi mall-urile,  informează RFI.
Franţa, Italia, Germania, Elveţia, Olanda, Grecia, Austria, dar şi Brazilia, Australia, Vietnam şi Coreea de Sud au raportat în ultima zi o creştere a numărului de  infectări cu SARS-CoV-2. potrivit Institutului Johns Hopkins, care monitorizează situaţia COVID-19 în lume.
"Se întâmplă ceea ce s-a întâmplat deja de la începutul pandemiei, pentru că acest virus a demonstrat că infectează după oferta care i se face, în sensul că, aşa cum am spus în mod repetat, pe măsură ce cresc măsurile sanitare, scade oferta şi numărul de infecţii scade şi el. În momentul în care scade nivelul de măsuri, creşte oferta şi creşte numărul de infecţii. Se pare că din nou se întâmplă ceea ce s-a întâmplat în mod repetat în cei doi ani de pandemie. Vom vedea până la ce nivel vor fi aceste creşteri şi cât vor fi ele ponderate de imunitatea post vaccinală şi post infecţioasă, dobândite până în prezent. La valurile anterioare, nivelul de populaţie trecută prin infecţie a fost mai redus, iar nivelul de persoane vaccinate până la un moment dat a fost inexistent, pentru că nu am avut vaccin. Vom vedea cum vor evolua lucrurile", a declarat medicul epidemiolog Emilian Popovici, pentru RFI.
Rămâne de văzut dacă decizia României de a renunţa brusc la toate restricţiile anticoronavirus a fost o decizie bună.

Publicat în Sanatate

Numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au fost mai mari la ovine, caprine şi păsări în luna noiembrie 2021, iar la bovine şi porcine numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au scăzut, comparativ cu luna noiembrie a anului 2020, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS) publicate marţi.
Potrivit INS, în luna noiembrie, faţă de octombrie, numărul sacrificărilor a crescut la bovine, porcine şi păsări, iar la ovine şi caprine a scăzut; greutatea în carcasă a crescut la bovine şi la porcine, iar la păsări, ovine şi caprine a scăzut.
Conform INS, în luna noiembrie 2021, numărul bovinelor sacrificate a scăzut cu 15,7%, iar greutatea în carcasă s-a diminuat cu 16,5%, faţă de aceeaşi lună din 2020. Raportat la luna octombrie 2021, numărul bovinelor sacrificate a crescut cu 16,2%, iar greutatea în carcasă a crescut cu 17,7%.
La specia porcine, în noiembrie 2021 s-au sacrificat cu 15,1% mai puţine animale, iar greutatea în carcasă a scăzut cu 14% faţă de noiembrie 2020. Comparativ cu luna anterioară, în noiembrie 2021 sacrificările au crescut cu 10,1%, iar greutatea în carcasă a crescut cu 10,2%.
În ceea ce priveşte sacrificarea ovinelor şi caprinelor, datele INS arată în noiembrie 2021 o creştere cu 6,9% faţă de noiembrie 2020, greutatea în carcasă fiind cu 7,9% mai mare. Comparativ cu luna anterioară, în noiembrie 2021 sacrificările s-au diminuat cu 9,5%, iar greutatea în carcasă a scăzut cu 8,2%.
Potrivit datelor INS, sacrificările la păsări au crescut în noiembrie 2021 cu 4,1% faţă de noiembrie 2020, iar greutatea în carcasă a crescut cu 3,8%, în timp ce, raportat la luna precedentă, sacrificările au crescut cu 0,4%, iar greutatea în carcasă s-a diminuat cu 1,3%.
Greutatea medie în carcasă consemnată în luna noiembrie 2021 a fost de 161,7 kilograme la bovine, 91,1 de kilograme la porcine, 15 kilograme la ovine/caprine şi 1,7 kilograme la păsări.
INS precizează că greutatea medie în carcasă reprezintă raportul dintre greutatea în carcasă şi numărul de animale sau păsări sacrificate. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Numărul persoanelor adulte care trăiesc cu demenţă la nivel mondial este pe cale să se tripleze, ajungând la 153 de milioane până în 2050, potrivit primului studiu de acest gen, publicat joi, relatează The Guardian.
Experţii au descris datele drept şocante, precizând că este evident că demenţa reprezintă ''o ameninţare majoră şi în creştere rapidă la adresa viitoarelor sisteme sanitare şi de îngrijire socială'' din orice comunitate, ţară şi continent.
Cercetătorii americani au declarat că această înmulţire dramatică a cazurilor, de la aproximativ 57 de milioane în 2019, s-ar datora în principal creşterii populaţiei şi a îmbătrânirii acesteia. Însă această creştere ar fi alimentată de mai mulţi factori de risc pentru demenţă - inclusiv obezitatea, fumatul şi hiperglicemia -, au spus ei.
Se estimează că îmbunătăţirea accesului la educaţie la nivel global va reduce prevalenţa globală a demenţei cu 6,2 milioane de cazuri până în 2050. Însă această situaţie va fi contracarată de tendinţele previzionate în ceea ce priveşte obezitatea, hiperglicemia şi fumatul, care se preconizează că vor avea ca rezultat 6,8 milioane de cazuri de demenţă în plus.
Studiul intitulat ''The Global Burden of Disease'' este primul care oferă previziuni pentru adulţii de 40 de ani şi peste această vârstă din 195 de ţări din întreaga lume. Constatările au fost publicate în jurnalul ştiinţific The Lancet Public Health.

Cele mai mari creşteri la nivel mondial

Cazurile de demenţă se vor înmulţi în fiecare ţară, cea mai mare creştere fiind preconizată în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu (367%) şi estul Africii Subsahariane (357%).
Ţările care, potrivit estimărilor, vor înregistra cele mai mari creşteri la nivel mondial sunt Qatar (1.926%), Emiratele Arabe Unite (1.795%) şi Bahrain (1.084%).
Cele mai mici creşteri estimate sunt în regiunile mai dezvoltate, Asia-Pacific (53%) şi Europa de Vest (74%), potrivit studiului.
Conform estimărilor, Japonia va înregistra cea mai mică creştere din lume, cu 27%.
În Marea Britanie, se estimează că numărul cazurilor de demenţă va creşte cu 75%, de la puţin peste 907.000 în 2019 la aproape 1,6 milioane în 2050.
Directorul executiv al Alzheimer's Research UK, Hilary Evans, care nu a fost implicată în acest studiu, a declarat că cifrele ''prezintă amploarea şocantă a demenţei în întreaga lume''.
''Trebuie să avem acţiuni globale concertate pentru a evita triplarea acestei cifre. Demenţa nu afectează doar la nivel individual, ci poate distruge familii întregi şi reţele de prieteni şi persoane dragi. Costul personal sfâşietor al demenţei merge mână în mână cu impacturi economice şi sociale uriaşe, consolidând necesitatea ca guvernele din întreaga lume să facă mai mult pentru a proteja vieţile acum şi în viitor'', a precizat ea.

12 factori de risc cunoscuţi

Demenţa este deja una dintre cauzele majore de dizabilitate şi dependenţă în rândul persoanelor vârstnice la nivel global, costurile din 2019 fiind estimate la peste 1 trilion de dolari (750 de miliarde de lire sterline).
Deşi demenţa afectează în principal persoanele vârstnice, nu este o consecinţă inevitabilă a îmbătrânirii. O comisie Lancet din 2020 a sugerat că până la 40% din cazuri ar putea fi prevenite sau amânate dacă ar fi eliminată expunerea la 12 factori de risc cunoscuţi: educaţie deficitară, hipertensiune arterială, deficienţe de auz, fumat, obezitate la vârsta mijlocie, depresie, sedentarism, diabet, izolare socială, consum excesiv de alcool, răni în zona capului şi poluare atmosferică.
Cercetătorii aflaţi în spatele noului studiu au făcut apel la eforturi mai agresive de prevenţie pentru a reduce riscul de demenţă prin factori de stil de viaţă, cum ar fi educaţia, alimentaţia şi exerciţiile fizice, alături de cercetări pentru a descoperi tratamente eficiente de modificare a bolii şi noi factori de risc modificabili pentru a reduce povara viitoare a afecţiunii.
''Pentru a avea cel mai mare impact, trebuie să reducem expunerea la principalii factori de risc din fiecare ţară. Pentru majoritatea, aceasta înseamnă extinderea programelor adecvate la nivel local, cu costuri reduse, care susţin alimentaţia mai sănătoasă, mai multe exerciţii fizice, renunţarea la fumat şi îmbunătăţirea accesului la educaţie'', a declarat autoarea principală a studiului, Emma Nichols, de la Institutul pentru Măsurarea şi Evaluarea Sănătăţii (IHME) de la Universitatea din Washington, Statele Unite.
Autorii au notat că analiza lor a fost limitată de lipsa de date de înaltă calitate din mai multe zone ale lumii şi de studii care au utilizat diferite metodologii şi definiţii ale demenţei. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate
Joi, 30 Decembrie 2021 11:36

Care este numărul ideal de prieteni

Potrivit unui studiu recent, fiinţa umană trebuie să fie înconjurată de un anumit număr de prieteni pentru a fi perfect împlinită.
Prietenii vin, pleacă... Potrivit lui Robin Dunbar, antropolog britanic şi profesor de psihologie evoluţionistă la Universitatea din Oxford, pentru a fi perfect împlinită în viaţa sa, o fiinţă umană trebuie să aibă un cerc mai mult sau mai puţin extins de intimi.

Atenţie la „prieteniile” virtuale!

În cartea sa, „Friends: Understanding the Power of Our Most Important Relationships”, omul de ştiinţă stabileşte „numărul Dunbar” sau „numărul magic” al prietenilor ideali la 150. Desigur, membrii familiei tale ar putea fi incluşi în acest număr.
Se pare că prietenii conform acestui concept antropologic sunt un fenomen relativ recent şi că sunt o consecinţă a reducerii dramatice a dimensiunii familiilor care a avut loc în ultimele două secole, în special în Europa şi America de Nord. Robin Dunbar avertizează şi asupra reţelelor de socializare care, potrivit acestuia, „implică un grad de izolare socială”. Oamenii pot avea 500 sau chiar 1.000 de prieteni pe Facebook, dar asta include indivizi pe care, în mod normal, i-am putea numi, uneori cu greu, cunoscuţi. Trebuie să fie oameni cu care avem o relaţie reală.
Potrivit studiilor citate de psihologul evoluţionist Robin Dunbar, bărbaţii sunt mai puţin probabil să aibă „cel mai bun prieten pentru totdeauna” decât femeile, care sunt în general mai abile social. 150 de prieteni reprezintă o limită cognitivă aproximativă a numărului de oameni cu care putem avea o relaţie socială stabilă, la fel ca şi dimensiunea naturală a grupului uman. În general, numărul de prieteni pe care îi ai este corelat cu dimensiunea zonelor creierului tău asociate procesării sociale.
Persoanele cu reţele de suport social mai bune au şanse mai mari de a se recupera după atacuri de cord sau accident vascular cerebral; altfel spus, a avea prieteni îţi poate salva viaţa. „Această descoperire a surprins pe toată lumea”, subliniază Dunbar.
Cercul nostru de aproximativ 150 de „prieteni în general” conţine şi cercuri concentrice mai mici. Majoritatea oamenilor au un „grup de simpatie” interior de aproximativ 15 persoane căruia îi dedicăm aproximativ 60% din „efortul nostru social” total şi un inel mai mic de aproximativ cinci prieteni intimi, pe care Dunbar îl numeşte „clica de sprijin”. Un aspect intrigant al conexiunilor de prietenie este că nu distinge prea mult între intrafamilial sau extrarudenie. „În multe feluri”, remarcă el, „familia generează doar un tip special de prietenie şi poate juca acelaşi rol”.

Publicat în Sanatate

Poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Folteşti efectuează cercetări cu privire la un bărbat care a fost depistat în trafic conducând un ansamblu rutier format dintr-un autoturism şi o rulotă care avea aplicate plăcuţe cu un număr de înmatriculare ce aparţinea altui autovehicul.

"La sfârşitul săptămânii trecute, un echipaj al poliţiei de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Folteşti - I.T.P.F. Iaşi a oprit în trafic, pentru control, pe raza localităţii de frontieră Frumuşiţa, judeţul Galaţi, un autoturism care tracta o rulotă, ambele având aplicate plăcuţe cu numere de înmatriculare româneşti. Ansamblul rutier în cauză era condus de un bărbat în vârstă de 51 de ani, domiciliat pe raza judeţului Galaţi. La controlul de frontieră, în urma verificărilor specifice efectuate, colegii noştri au constatat că pe rulota în cauză erau aplicate plăcuţe cu un număr de înmatriculare ce figurează atribuit unui alt autovehicul", potrivit I.T.P.F. Iaşi.

În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tractarea unei remorci neînmatriculate sau neînregistrate ori cu număr fals de înmatriculare,  la finalizare fiind dispuse măsurile legale care se impun.

Publicat în Regional

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a anunţat, marţi, că a solicitat reprezentanţilor Direcţiilor de sănătate publică numărul centralizat de paturi maxim disponibil în unităţile sanitare din fiecare regiune.
"În săptămâna care a trecut, am avut împreună cu Raed Arafat mai multe teleconferinţe cu reprezentanţii Direcţiilor de sănătate publică şi ai unităţilor sanitare din fiecare regiune. La aceste conferinţe, pe de o parte, am vrut să vedem cu ce probleme se confruntă fiecare dintre aceste unităţi sanitare, dar şi ce măsuri ar trebui să ia pentru ca, în ipoteza în care numărul de cazuri (de infecţii cu SARS-CoV-2) creşte, să fim pregătiţi. Astfel, am solicitat numărul de paturi maxim disponibil la fiecare unitate sanitară centralizat de către fiecare Direcţie de sănătate publică, precum şi ordinea în care punerea la dispoziţie a acestor paturi se face de către fiecare secţie", a declarat Mihăilă, într-o conferinţă de presă.
Ea a adăugat că a solicitat şi necesarul de personal pentru completarea secţiilor de Terapie intensivă, precizând că, împreună cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, se vor trata "cu celeritate" cererile de detaşare, tocmai pentru a răspunde acestor nevoi.
Potrivit ministrului Sănătăţii, Direcţiile de sănătate publică au raportat că pot pune la dispoziţie un număr maxim de 110 paturi de terapie intensivă pentru copii.
"Pentru că ştim că pandemia cu varianta Delta afectează într-o măsură mai mare tinerii şi copiii, am solicitat unităţilor sanitare şi Direcţiilor de sănătate publică numărul maxim de paturi disponibile destinate îngrijirii copiilor. Până acum avem centralizate şi disponibile aproximativ 340 de paturi de terapie intensivă pentru adulţi, aşa cum arată raportarea de la CNCCI (Centrul Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei) de astăzi, de la ora 10,00, iar Direcţiile de sănătate publică au raportat că pot pune la dispoziţie un număr maxim de 110 paturi de terapie intensivă copii şi pot creşte numărul de paturi destinate tratamentului copiilor cu infecţie COVID până la 1.600. Aceasta este situaţia de acum. (...) Este important de menţionat, copiii infectaţi cu COVID pot fi trataţi şi în secţiile de adulţi. Ventilatoarele permit adaptarea tratamentului la copii", a explicat Mihăilă.
Ea a subliniat că modul în care spitalele vor reacţiona la valului patru al pandemiei de COVID-19 depinde de alegerea populaţiei de a se vaccina.
"Intensitatea acestui val patru şi modul în care spitalele vor reacţiona şi modul în care pacienţii care au afecţiuni non-COVID vor putea să fie trataţi în aceste unităţi sanitare depinde de fiecare dintre noi, depinde de alegerea noastră de a ne vaccina. Şi, dacă această alegere va fi una raţională, care să vadă că beneficiile vaccinării ne protejează atât pe noi, cât şi pe cei din jur se vor limita efectele acestui val patru asupra întregului sistem sanitar", a susţinut Ioana Mihăilă. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate