Reţeaua de socializare TikTok a anunţat atingerea pragului de 1 miliard de utilizatori la nivel global. Oameni din toată lumea folosesc TikTok pentru a se juca, învăţa, râde sau pentru a descoperi lucruri noi, iar platforma a devenit acasă pentru o comunitate extrem de diversă de familii, afaceri mici şi creatori.
TikTok este destinaţia principală pentru conţinut video scurt pentru mobil. Misiunea reţelei este de a inspira creativitate şi de a aduce bucurie, au declarat oficialii companiei. TikTok are birouri globale în Los Angeles, New York, London, Paris, Berlin, Polonia, Israel, Dubai, Singapore, Jakarta, Seul şi Tokyo.

Publicat în Mozaic

Aproape două milioane de îngrijitori pentru copii şi asistenţi pentru educatori erau angajaţi în 2020, ca şi în 2019, în Uniunea Europeană, România aflându-se printre statele membre UE cu cel mai scăzut procent de astfel de îngrijitori în totalul populaţiei angajate, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Copilăria este stadiul în care educaţia poate avea cea mai eficientă influenţă asupra dezvoltării copiilor. Îngrijitorii pentru copii şi asistenţii pentru educatori sunt profesioniştii cheie în dezvoltarea copiilor, deoarece ei oferă îngrijire şi supraveghere pentru aceştia, inclusiv angajatul care lucrează zilnic în familii, babysitter, dădacă, persoana care îngrijeşte copii în afara orelor de şcoală, asistent al profesorului sau al educatorului.
În timp ce 93% din totalul îngrijitorilor pentru copii şi asistenţilor pentru educatori sunt femei, peste o treime (35%) sunt în grupele de vârstă 35-49 ani şi 50 şi peste, iar 31% au vârsta cuprinsă între 15 şi 34 de ani.
În 2020, procentul de îngrijitori pentru copii şi asistenţi pentru educatori din totalul populaţiei angajate era de 1% în Uniunea Europeană. Cel mai ridicat procent era în Danemarca (3,3%), Franţa şi Irlanda (ambele cu 2,3%) şi Portugalia (2,2%).
În contrast, 15 din cele 27 de state membre UE aveau 1% sau mai puţin din totalul populaţiei încadrate ca îngrijitori pentru copii şi asistenţi pentru educatori. Cel mai scăzut procent anul trecut se înregistra în Slovenia (0,1%; fiabilitate redusă a datelor), Italia (0,2%), România (0,3%) şi Grecia (0,4%). (sursa Agerpres)

Publicat în National
Marți, 18 August 2015 00:00

Dunărea scade în continuare

Nivelul scăzut al Dunării provoacă dificultăţi în transportul navelor pe fluviu, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi făcând eforturi pentru a menţine adâncimea de minim 2,5 metri, recomandată de Comisia Dunării. Astfel, pe Dunărea Maritimă, iniţial s-au efectuat dragări la Bara Sulina, ulterior, la cotul Prutului, iar acum se desfăşoară în zona Isaccea, a precizat directorul adjunct al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru. Şi pe Dunărea Fluvială se fac dragări sau se pregătesc echipajele pentru demararea acestor operaţiuni în zonele critice. 

„Sunt unele zone critice pe care noi le ţinem sub control cu ajutorul utilajelor de dragaj care au activat la Bara Sulina, Prut amonte şi Isaccea. Pe sectorul fluvial, de la kilometrul 175 la 375, de la Cernavodă la Brăila, navigaţia se desfăşoară în condiţii normale în sensul că sunt adâncimi minime asigurate de 2,5 metri. Sunt pe poziţii două complexe de dragaj la kilometrul 274-276 Albăneşi şi amonte de Brăila, la Ostrovul Lupului”, a mai spus Dorian Dumitru.

Informaţiile acestuia au fost completate de inginerul AFDJ Galaţi Corneliu Carp, care a anunţat că, luni, 17 august, au început dragările la Seimeni – Cernavodă (pe porţiunea cuprinsă între 289 şi km 292), activităţi de dragare desfăşurându-se şi la Giurgeni - Vadu Oii dar şi la Albăneşti - Hârşova. Urmează să înceapă şi lucrările de dragaj la Ostrovul Lupului, amonte de Brăila, a mai precizat Corneliu Carp. Totodată, reprezentantul AFDJ Galaţi a adăugat că în maxim o săptămână vor începe lucrările de dragaj şi la cele două puncte critice, Bechet şi Corabia, aflate pe Dunărea Fluvială administrată de AFDJ Galaţi.

Un alt sector de pe Dunăre în care circulaţia se realizează dificil şi cu pierderi pentru transportatori este cel cuprins între Cernavodă şi kilometrul 346, unde urmează să se execute lucrări hidrotehnice în cadrul unui proiect finanţat cu fonduri europene. Potrivit reprezentanţilor AFDJ, pe acest sector adâncimea este foarte mică, de 1,5 metri, dar navigaţia nu este restricţionată, ci se desfăşoară pe o rută ocolitoare, pe la Bara Borcea, ocol care, însă, pentru transportatori, înseamnă consum suplimentar de combustibil şi timp.

 

12 convoaie, în aşteptare, în zona Zimnicea-Belene

 

Totuşi, cele mai mari pierderi le înregistrează  transportatorii din cauza dificultăţii cu care trec pe sectorul Zimnicea- Belene, şenal navigabil administrat de autorităţile bulgare. Din cauza adâncimilor mici, convoaiele de barje trebuie desfăcute pentru a trece câte o unitate pe rând, luni dimineaţă aflându-se în aşteptare, în zonă, 12 convoaie, cu peste 70 de unităţi. 

„Omologii noştri din Bulgaria, care au sediul la Ruse, nu au echipamente de dragaj. Spun că au în intenţie, dar au trecut câţiva ani de când tot spun că au în intenţie. Au o navă de măsurători şi semnalizare, fac măsurători şi reglează semnalizarea. Perspectiva ca partea bulgară să intervină cu lucrări de dragaj pe sectorul pe care îl au în administrare, aşa cum s-au angajat prin acordul încheiat între Bulgaria şi România, este foarte îndepărtată şi noi, partea română, nu avem posibilitatea să intervenim. Chiar dacă avem bani, există problema că, fiind un sector administrat de partea bulgară, putem să fim acuzaţi de deturnare de fonduri. Sigura şansă este să facem continuu măsurători şi, funcţie de acestea, să reglăm semnalizările pentru ca convoaiele să nu eşueze”, a mai spus directorul adjunct al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.

 

Şi bacurile au probleme în a traversa Dunărea

 

Luni dimineaţă, nivelul fluviului Dunărea, la Galaţi, era de 92 cm, în scădere cu 1 cm faţă de ieri, iar la Brăila, 78 de cm, în scădere cu 2 cm faţă de duminică, iar prognoza pentru următoarele 48 de ore arăta o scădere a cotelor Dunării la Brăila de 5 până la 15 cm. 

Din cauza nivelului scăzut al Dunării, pe mijlocul fluviului s-au format adevărate insule de aluviuni, care, deşi nu se află pe şenalul navigabil, pun probleme de transport pentru bacurile ce asigură transbordarea pasagerilor şi autovehiculelor de pe malul gălăţean pe cel tulcean. Pentru ocolirea insulelor de nisip, bacurile fac drumuri mai lungi cu 400 de metri decât în mod obişnuit, lucru care înseamnă un consum mai mare de carburant şi drumuri de mai lungă durată. Totuşi, cele trei bacuri (două mari şi unul mic) încearcă să respecte programul normal, cu plecări la 30 de minute, în intervalul orar 7.00-22.00, dar şi noaptea, la cerere.

Publicat în Știrea zilei

Nivelul Dunării a ajuns, miercuri, la 89 de cm, în scădere cu 2 cm faţă de ziua de marţi, iar Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi se aşteaptă ca fluviul să scadă în continuare, 1-3 cm, până la finele săptămânii. Totuşi, nivelul fluviului nu a ajuns la minimele istorice înregistrate în verile 2012, 2013 şi mai cu seamă în vara lui 2003. Potrivit AFDJ, în vara lui 2013, nivelul Dunării,  la Galaţi, a ajuns la 76 de cm, în august 2012 - 58 de cm, iar în vara lui 2003, la Galaţi s-a înregistrat un minim istoric, respectiv 37 de cm.

Deocamdată, AFDJ informează că pe tot sectorul românesc al Dunării care se află în administrarea sa sunt asigurate adâncimile necesare circulaţiei pe Dunăre. 

"Deocamdată se draghează pe Dunărea Maritimă doar la Bara Sulina şi în cotul Prutului, urmând să înceapă activităţile de dragare şi pe Dunărea fluvială, în punctele critice", a declarat purtătorul de cuvânt al AFDJ, Nicoleta Donţu.

Totodată, AFDJ a avertizat navigatorii că sunt foarte dificile condiţiile de navigaţie pe sectorul bulgăresc, între Belene şi Batin, respectiv de la km 610 la km 375, însă pe acest sector trebuie dragat de către partea bulgară. 

"Pe acel segment, şenalul navigabil este îngust şi, din cauza adâncimilor mici, navele aşteaptă pentru a trece pe rând. Din acest motiv, sunt nave staţionare. Precizăm că navele nu sunt blocate, doar că aşteaptă să treacă, una după cealaltă. Ar fi fost vorba de blocaj dacă nu s-ar fi circulat deloc. Potrivit Căpităniei Zimnicea, în prezent aşteaptă să treacă 77 de nave cu unităţi, adică şlepuri, împingătoare şi barje. Trebuie precizat că vorbim de şenalul navigabil aflat în administrarea statului bulgar", a mai declarat purtătorul de cuvânt al AFDJ, Nicoleta Donţu. 

Cât priveşte situaţia de la Galaţi, în continuare bacurile circulă cu mare greutate din cauza scăderii nivelului Dunării, care a provocat acumularea de aluviuni, adevărate insule pe care acum bacurile care transportă maşini şi călători de pe malul gălăţean pe cel tulcean le ocolesc, motiv pentru care drumul efectuat este mai lung cu circa 400 de metri şi durează mai mult. Totuşi, cele trei bacuri încearcă să respecte programul normal, cu plecări la 30 de minute, în intervalul orar 7.00-22.00, dar şi noaptea, la cerere.

Tot din cauza scăderii nivelului apelor Dunării, pe mijlocul fluviului au apărut “insule” izolate, formate din aluviuni, porţiuni care se întind pe 2-300 de metri şi care sunt vizibile cu ochiul liber de pe mal. Tinerii curajoşi merg cu bărcile până la acele insule şi chiar urcă pe ele. "Precizăm că insulele care s-au format pe mijlocul Dunării nu se află pe şenalul navigabil şi, ca atare, nu afectează circulaţia navelor", a mai declarat purtătorul de cuvânt al AFDJ Galaţi.

Publicat în Eveniment