În şedinţa de Guvern de vineri, 25 martie 2022, au fost aprobate noi ale Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pe perioada 2010-2024, precum şi fondurile necesare pentru îndeplinirea lor. Fondurile alocate pentru implementarea acestei etape sunt în valoare totală de 75,4 milioane de lei (23 de milioane lei credite bugetare şi 52,4 milioane lei credite de angajament), anunţă Ministerul Agriculturii.

„Prin continuarea investiţiilor în sistemele de combatere a grindinei şi de creştere a precipitaţiilor, complementar cu dezvoltarea sistemului de irigaţii la nivel naţional, protejăm munca fermierilor în faţa schimbărilor climatice şi fenomenelor meteo extreme care îşi fac din ce în ce mai simţită prezenţa în ţara noastră. Prin încercarea de creştere a nivelului precipitaţiilor şi de diminuare a  condiţiilor de formare a grindinei, ne propunem să menţinem producţia la un nivel ridicat”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) vor fi realizate investiţii la nivelul tuturor regiunilor. 

La Centrul Zonal de Coordonare MOLDOVA, s-au alocat bani pentru studii, proiecte tehnice, execuţie lucrări, achiziţie echipamente şi dotări pentru Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iaşi şi pentru Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea ca urmare a înfiinţării de noi grupuri de combatere în zona de nord (Grupul de combatere a căderilor de grindină Suceava-Botoşani, cu 18 Puncte de lansare) şi est (Grupul de combatere a căderilor de grindină Matca-Galaţi cu 9 Puncte de lansare); studiul de fezabilitate pentru înfiinţarea Unităţii de Creştere a Precipitaţiilor MOLDOVA şi execuţia Sistemului integrat de comunicaţii şi informatică pentru intervenţii active în atmosferă şi achiziţia unui radar dedicat.

În zonele Banat, Oltenia, nordul şi centrul Moldovei vor avea loc activităţi experimentale de creştere a precipitaţiilor cu tehnologia aviaţiei.

Publicat în Știrea zilei

Doi moldoveni de lângă Suceava au decis să se joace de-a Sherlock Holmes şi de-a războiul, aşa că au plecat în Ucraina. Pe cont propriu. Sceptici că asediul ruşilor e atât de violent cum relatează presa, tinerii şi-au lăsat familiile şi locurile de muncă în urmă, s-au urcat în maşină şi au pornit la drum, notează observatornews.ro.
Cristi administrează o cafenea în satul Iaslovăţ, lângă Suceava. Două săptămâni de voluntariat în Vama Siret i-au stârnit suspiciuni şi Cristi a decis că e timpul să vadă cu ochii lui cum arată războiul. Şi, aşa cum Sherlock Holmes îl are alături pe doctorul Watson, Cristi a apelat la prietenul lui frizer, Samuel.
Cristian Lipa: "Ne-am decis sâmbătă să mergem până în Ucraina să vedem care-i situaţia de acolo, dacă e chiar la fel de grav cum se spune la ştiri".
Şi-au împachetat câteva haine, au făcut un plin, s-au asigurat că au paşapoartele la zi şi duşi au fost. Au condus opt ore până la Kiev.
Cristian Lipa: "Am trecut de undeva de 40-50 de checkpoint-uri".
Cristian Lipa: "Erau oameni cu copiii, cu câini pe care îi scoteau la plimbare, cu bicicletele cu care se plimbau, într-adevăr nu erau la fel de mulţi oameni precum ar fi trebuit să fie, dar erau oameni pe acolo".
Primele semne că ceva-ceva ar putea fi adevărat au apărut când au vrut să se cazeze. Ucrainenii nu se aşteptau la turişti şi totul e închis. Au dormit în maşină, nemâncaţi. Apoi, s-au convins. Da, e totuşi război.
Cristian Lipa: "Undeva pe la ora 10 s-a dat o rachetă undeva, s-a auzit o bubuitură foarte mare, au început sirenele să sune şi o mai sunat toată noaptea am auzit sirenele".
Pentru a trăi războiul ca în filme, Cristi şi Samuel au explorat împrejurimile Kievului.
Cristian Lipa: "O început să se audă bombe, împuşcături, am dat cu maşina cu spatele între nişte copaci, într-o pădurice, am stat acolo ascunşi. Se bombardează! Uite sat fărâmat aici-şa. Un sat întreg e fărâmat aici. Uite aici maşini fărâmate, maşini fărâmate de bombe, o biserică fărâmată".
Cristian Lipa: "Era totul distrus, în plus de asta când ne-a oprit soldatul la un checkpoint şi i-am dat paşapoartele o început să se bombardezele chiar lângă noi. Soldatul după ce a ajuns în şanţ ne-a făcut şi nouă semn, am fugit şi noi acolo, ne-am ascuns, am stat vreo zece minute acolo".
Cristi şi Samuel sunt de patru zile în Ucraina şi aventura continuă. Au trimis pentru Observator o localizare live: sunt la 140 de kilometri de Kiev şi erau disperaţi să găsească un loc să mânânce.

Publicat în National

Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) transmite că, în ziua de 08 februarie 2022, la ora 02:24:47 (ora locală a României), s-a produs în Moldova, Vaslui un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.3, la adâncimea de 4 km.

Potrivit INCDFP, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 45 km S de Iaşi, 47 km NE de Bacău, 110 km V de Chişinău, 153 km N de Galaţi, 166 km V de Tiraspol, 172 km N de Brăila, 189 km NE de Braşov, 203 km SE de Chernivtsi, 231 km NE de Ploieşti şi 253 km V de Odessa.

Publicat în Regional

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o ATENȚIONARE METEOROLOGICĂ de vreme severă, de tip COD GALBEN, cu interval de valabilitate 23 ianuarie, ora 10.00 – 24 ianuarie, ora 10.00.

Potrivit ANM, în intervalul menționat, în jumătatea vestică a Moldovei, local în Carpații Orientali și Occidentali, temporar va ninge viscolit, iar la rafală vor fi viteze în general de 50...70 km/h.

Ninsori slabe și vânt în general moderat (40…50 km/h) vor fi și în estul Moldovei și al Munteniei și pe arii restrânse în Dobrogea, precizează ANM.

Publicat în Regional
Miercuri, 12 Ianuarie 2022 08:24

Un nou cutremur de suprafaţă la Independenţa

Institutul Naţional De Cercetare - Dezvoltare Pentru Fizica Pământului (INCDFP) transmite că, în ziua de 12 ianuarie 2022, la ora 02:41:52 (ora locală a României), s-a produs în Moldova, Galaţi un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.3, la adâncimea de 13 km. Seismul s-a produs în localitatea Independenţa.

Potrivit INCDFP, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 22 km V de Galaţi, 26 km NV de Brăila, 140 km SE de Bacău, 148 km NE de Ploieşti, 157 km NV de Constanţa, 170 km E de Braşov, 173 km NE de Bucureşti, 191 km S de Iaşi, 192 km SV de Chişinău şi 211 km SV de Tiraspol.

Citește și Galaţi: Cutremur de suprafaţă cu epicentrul în Independenţa

Publicat în Eveniment

Institutul Naţional De Cercetare - Dezvoltare Pentru Fizica Pământului (INCDFP) transmite că, în ziua de 10 ianuarie 2022, la ora 23:18:40 (ora locală a României), s-a produs în Moldova, Galaţi un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.4, la adâncimea de 13 km. Seismul s-a produs în localitatea Independența.
Potrivit INCDFP, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 23 km V de Galaţi, 27 km NV de Brăila, 140 km SE de Bacău, 147 km NE de Ploieşti, 157 km NV de Constanţa, 169 km E de Braşov, 172 km NE de Bucureşti, 191 km S de Iaşi, 192 km SV de Chişinău şi 211 km SV de Tiraspol.

Publicat în Regional

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală derulează proiectul privind reabilitarea şi modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe graniţa România - Moldova, proiect care are un buget total de 10 milioane de euro.
Este vorba despre birourile vamale Albiţa-Leuşeni, Sculeni-Sculeni şi Giurgiuleşti-Giurgiuleşti.
"România joacă un rol important în relaţia dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, proiectul răspunzând nu numai principiilor enumerate în Instrumentul European de Vecinătate, care se referă la stabilitatea relaţiilor de colaborare între Uniunea Europeană şi vecinii lor, dar şi cadrului de cooperare strategică între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Întăresc cu această ocazie angajamentul autorităţii vamale româneşti de a continua implementarea activităţilor din cadrul acestui proiect comun cu Republica Moldova, în scopul de a furniza o gamă largă de servicii vamale, la standarde de calitate înalte, pe întreg teritoriul vamal al Uniunii Europene, care să permită operatorilor economici din UE şi celor din Republica Moldova să interacţioneze în acelaşi mod cu autorităţile vamale al oricărui stat membru al Uniunii Europene", a declarat Bogdan Lari Mihei, preşedintele Autorităţii Vamale Române, într-o conferinţă de presă.
Acest proiect de infrastructură mare este implementat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (în calitate de beneficiar lider), în parteneriat cu Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi şi reprezintă unul dintre proiectele majore de investiţii de importanţă strategică pentru dezvoltarea zonei de frontieră între statele partenere.
Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Operaţional Comun România-Republica Moldova 2014-2020 prin Instrumentul European de Vecinătate.
La rândul său, Igor Talmazan, directorul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, şi-a exprimat dorinţa ca ţara sa să adere la UE în curând, iar aceste posturi să nu mai fie de frontieră.
"Proiectul per ansamblu este o modalitate de a asigura punerea în aplicare a dreptului cetăţenilor de liberă circulaţie. Creăm acele facilităţi de care să beneficieze cetăţenii celor două ţări şi din alte ţări. Proiectul va asigura atât fluxul de mărfuri, cât şi circulaţia oamenilor. Aş fi foarte bucuros sperăm ca aceste posturi să nu mai fie de frontieră", a precizat el.
Potrivit acestuia, Republica Moldova consideră strategice aceste proiecte.
Totodată, Bogdan Floricel, secretar general ANAF, a adăugat că implementarea modernizării punctelor frontiere este o investiţie majoră de importanţă strategică pentru statele partenere.
"Implementarea acestui proiect va permite creştere eficienţei birourilor vamale, prin modernizarea infrastructurii existente şi prin îmbunătăţirea performanţelor lucrătorilor vamali prin utilizarea tehnologiilor de control. Implementarea acestui proiect este un bun prilej de întărire şi continuare a bunelor relaţii cu vama Republicii Moldova şi vă asigur de întreaga noastră deschidere şi susţinere pentru implementarea şi finalizarea acestui proiect", a spus reprezentantul ANAF.
Obiectivul general al proiectului vizează modernizarea birourilor vamale Albiţa, Sculeni şi Giurgiuleşti de pe teritoriul României şi a birourilor vamale Leuşeni, Sculeni şi Giurgiuleşti de pe teritoriul Republicii Moldova şi îmbunătăţirea condiţiilor de efectuare a controlului vamal conform cerinţelor internaţionale, prin dotarea cu echipament specializat de control vamal şi sisteme de monitorizare şi supraveghere pentru crearea de condiţii tehnice optime de derulare a procedurilor de control vamal; reabilitarea clădirilor din punctele de trecere a frontierei şi dotarea cu facilităţile necesare în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de lucru pentru lucrătorii vamali implicaţi în activităţile de control vamal.
De asemenea, printre obiective se află modernizarea şi extinderea reţelei de infrastructură rutieră şi de control din punctele de trecere a frontierei în vederea îmbunătăţirii capacităţii de trecere a frontierei; organizarea de instruiri privind utilizarea noilor echipamente în procesul efectuării controlului vamal, în scopul fluidizării traficului de mărfuri şi persoane şi combaterii criminalităţii organizate transfrontaliere.
Bugetul total al proiectului este de 10 milioane de euro, din care 6,42 milioane de euro reprezintă valoarea totală a grantului (64,28% din bugetul proiectului), restul reprezentând contribuţia proprie a guvernelor celor două state partenere.
Bugetul total aferent beneficiarilor români ai proiectului este de 5 milioane de euro, din care contribuţia proprie a Guvernului României reprezintă 1,78 milioane euro.
Durata prevăzută pentru implementarea proiectului este de 36 luni în intervalul iunie 2019 - iunie 2022, cu posibilitatea extinderii acesteia până în luna decembrie 2023. Activităţile proiectului sunt în curs de derulare, urmând ca până la finalizarea perioadei de implementare să fie atinse toate rezultatele acestuia. (sursa Agerpres)

Publicat în Regional

Institutul Naţional De Cercetare - Dezvoltare Pentru Fizica Pământului (INCDFP) transmite că, în ziua de 17 decembrie 2021, la ora 02:04:18 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Buzău un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.1, la adâncimea de 103 km. Potrivit INCDFP, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 69 km E de Braşov, 80 km NE de Ploieşti, 113 km S de Bacău, 122 km V de Brăila, 122 km V de Galaţi, 132 km N de Bucureşti, 152 km NE de Piteşti, 183 km E de Sibiu, 194 km SV de Iaşi şi 197 km N de Ruse.
Totodată, în ziua de 17 decembrie 2021, la ora 08:39:47 (ora locală a României), s-a produs în Moldova, Vrancea (SE) un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.1, la adâncimea de 29 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 50 km V de Brăila, 54 km V de Galaţi, 115 km NE de Ploieşti, 136 km S de Bacău, 140 km E de Braşov, 144 km NE de Bucureşti, 167 km NV de Constanţa, 199 km S de Iaşi, 201 km NE de Ruse şi 204 km E de Piteşti, informează INCDFP.

Publicat în Regional

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) depus de Guvern la Comisia Europeană va avea efectul contrar scopului său declarat. În loc să sprijine redresarea ţării, de fapt îndatorează România pe termen lung, adânceşte decalajul între estul şi vestul României, dar mai ales între veniturile românilor şi cele ale cetățenilor din alte țări europene.

Cele 29.2 miliarde euro de care ar trebui să beneficieze ţara noastră sunt împărţite în 14,2 miliarde euro granturi şi 15 miliarde împrumuturi. Însă, din cele 23 de ţări care au depus Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă, doar 7 state doresc să acceseze şi partea de împrumut, iar alte 16 state au optat doar pentru granturi (ex. Austria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Spania etc).

„Exceptând Italia, ţara europeană cea mai afectată de pandemie, care solicită Comisiei Europene 68,9 miliarde euro granturi şi tot atât partea de împrumut, România este ţara care solicită cei mai mulţi bani împrumut (15 miliarde de euro), bani care vor fi plătiţi de toţi românii, până în 2050, indiferent dacă vor beneficia sau nu de proiectele de investiţii prevăzute în PNRR. Acest împrumut va fi plătit scump în special de categoriile populaţiei cele mai defavorizate atât timp cât, prin reformele cuprinse în PNRR, Guvernul Cîţu anunţă că timp de 5 ani nu vor mai creşte pensii, alocaţii, salarii, deşi Comisia Europeană nu a solicitat aşa ceva. Atrage atenția şi intenţia Guvernului de a creşte numărul şi cuantumul taxelor şi impozitor percepute atât operatorilor economici, cât şi populaţiei. Unde se vor duce toţi aceşti bani puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană? Fondurile europene accesate prin PNRR se vor duce cu precădere către vestul ţării, pentru că Moldova este aproape inexistentă în PNRR. La o simplă căutare după cuvinte cheie în documentul de 1203 pagini, Clujul apare de 57 ori, Arad de 38 ori, Timiş de 40 de ori, pe când Galaţi de 7 ori şi Brăila de 2 ori. Din nou, Moldova primeşte doar firimiturile, iar Galaţiul nici măcar atât“, a declarat senatorul Laura Georgescu.

Județul Galați nu este amintit cu mari proiecte ce urmează a fi finanţate prin PNRR, ci se face vorbire despre faptul că este unul dintre judeţele cu risc de inundaţii, că suntem într-o zonă cu risc seismic ridicat sau că avem port. Însă nici pentru porturi nu sunt poiecte, ci se pare că se finanţează doar întocmirea unei strategii. „În ce priveşte transportul naval de mărfuri, strategia navală va include un plan de măsuri cu indicatori cuantificabili şi va fi corelată cu strategia feroviară în ce priveşte transportul multimodal“, se arată în PNRR. Pentru întocmirea acestei strategii este prevăzută o sumă de 120 milioane de euro, care se va duce probabil tot către firmele de consultanţă.

„Acum este clar motivul pentru care au refuzat să facă public PNRR înainte de depunerea la Comisia Europeană. Au ascuns intenţia de a direcţiona discreţionar banii, pe criterii care nu au legătură cu redresarea economică, cu reducerea decalajelor economice între zonele geografice. Ca urmare, apar întrebările dacă nu cumva PNRR este folosit pentru câştigarea şefiei PNL de către Cîţu prin direcţionarea unor sume importante către judeţele unde are interese şi de ce toţi românii trebuie să suporte nota de plată a campaniei electorale interne din PNL?“, a afirmat Laura Georgescu.

Publicat în Politica

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o atenţionare de vreme severă imediată (nowcasting), de tip COD GALBEN, pentru 4 judeţe din Moldova. Astfel, potrivit ANM, până la ora 12.00, în judeţele Botoşani, Suceava, zona joasă, Neamţ, zona joasă, şi Iaşi se vor semnala intensificări locale ale vântului, cu viteze de 55...65 km/h.

Publicat în Regional
Pagina 1 din 2