Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a informat, joi, că, în cadrul hotărârii privind prelungirea stării de alertă, care a fost adoptată de Guvern, au fost introduse o serie de modificări, printre care posibilitatea participării a 1.000 de persoane, pe scaune, la activităţi cultural-artistice desfăşurate în aer liber şi diminuarea spaţiului care trebuie asigurat pentru participanţii la evenimente private.
Într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Victoria, secretarul de stat a afirmat că una dintre cele mai importante modificări vizează creşterea de la 90 la 180 de zile a perioadei pentru care sunt aplicabile exceptările de la măsurile de prevenire şi control al răspândirii COVID-19 pentru persoanele care au trecut prin boală.
"Poate cea mai importantă modificare este a celor care au trecut prin boală. Până acum, noi am mers ca între 14 - 90 de zile. Urmează să fie modificat în 14 - 180 de zile, tocmai să vină în concordanţă cu ordonanţa de urgenţă privind certificatul digital şi abordarea europeană. Deci în loc de 14 - 90 de zile pentru cei trecuţi prin boală să se prelungească la 180 de zile. Deci va fi valabilă trecerea prin boală 180 de zile", a precizat Raed Arafat.
Potrivit acestuia, la spectacole se va permite prezenţa a până la 1.000 de persoane pe scaune, iar în vederea participării la evenimente private va fi necesară asigurarea unei suprafeţe de doi metri pătraţi/persoană.
"La organizarea şi desfăşurarea activităţii instituţiilor publice sau private de cultură care administrează spaţii speciale destinate activităţilor cultural-artistice în aer liber se permite până la 1.000 de persoane pe scaune; la organizarea de evenimente private - nunţi, botezuri - suprafaţa pe persoană de la patru la doi metri pătraţi, ca să fie toate la fel. La organizarea de evenimente private aferente meselor festive, din nou, doi metri în loc de patru. La locurile de joacă pentru copii nu se va mai solicita ca însoţitorii să fie vaccinaţi. (...) Plus, la exterior la restaurante nu mai este regula de şase persoane la masă, deci, se elimină regula de şase persoane la masă din momentul în care este eliminată şi în interior", a explicat şeful DSU. (sursa Agerpres)

Publicat în National

În şedinţa Guvernului din data de 05 mai 2021 a fost aprobată o Hotărâre care completează şi modifică Hotărârea Guvernului nr. 339/2020 privind aprobarea Programului Naţional Apicol pentru perioada 2020-2022, anunţă Ministerul Agriculturii prin intermediul unui comunicat de presă.
Acest act normativ vizează o serie de modificări şi completări la Programul Naţional Apicol, astfel:
- actualizarea valorii totale a sprijinului financiar, având în vedere cursul euro stabilit la valoarea de 4,8683 lei pentru plăţile aferente anului 2021;
- reglementarea termenului de depunere a cererii de intenţie, respectiv până la data de 31 mai a fiecărui an;
- modificarea termenului-limită de depunere a cererii de plată şi a documentelor care o însoţesc,  respectiv data de 31 iulie a fiecărui an, în loc de data de 1 august a fiecărui an, potrivit prevederilor legislaţiei europene.
De asemenea, s-a reglementat o excepţie de la acest termen pentru anul 2022, când termenul-limită de depunere a cererii de plată şi a documentelor care o însoţesc este data de 31 decembrie 2022.
Măsura de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune s-a completat cu încă două acţiuni, respectiv „Achiziţionarea de produse proteice solide pentru familii de albine de către stupinele de elită şi multiplicare” şi „Achiziţionarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare”. Prin Program, pentru cele două acţiuni noi, se decontează:
a) achiziţia a maximum 10 kg de produse proteice solide/familie de albine în cazul stupinelor de multiplicare şi a maximum 20 kg de produse proteice solide/familie de albine în cazul stupinelor de elită, în funcţie de numărul de familii de albine deţinut;
b) achiziţia de incubator de creştere a mătcilor, incubator de transport botci şi kit inseminare artificială a mătcilor care să conţină cel puţin microscop, butelie CO2, aparat de inseminare şi seringă inseminare.
Anexa „Plafoane alocate pentru fiecare măsură din Program” la prezenta hotărâre s-a modificat, în sensul redistribuirii unor sume în cadrul acţiunii prevăzute la Subcapitolul I „Asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori”.
Ca urmare a evaluării implementării PNA în primul an din perioada 2020-2022, s-a constatat că pentru cele două măsuri de achiziţie de echipament de către formele asociative, pentru procesarea cerii şi pentru ambalarea mierii sunt necesare fonduri mai mari astfel încât orice formă asociativă eligibilă să poată accesa aceste măsuri.
Astfel, fondurile suplimentare se asigură prin redistribuire din sumele dedicate pentru măsura de consultanţă în apicultură, pentru care în primul an de aplicare a PNA s-a solicitat şi s-a plătit doar 9% din suma alocată cu această destinaţie.

Publicat în Economie

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie cer reforme rapide în justiţie, pentru alinierea legislaţiei naţionale cerinţelor minimale ale Cosiliului Europei privind statul de drept. Cele două asociaţii de magistraţi atrag atenţia asupra ultimului raport GRECO, preocupat în mod special de faptul că „recomandarea de a fi abandonată crearea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie nu a fost implementată, aspect care, împreună cu independenţa funcţională a procurorilor, răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor, reprezintă în mod constant ameninţări la adresa independenţei sistemului judiciar în România”.
În plus, cele două asociaţii subliniază faptul că nu a fost încă abrogată niciuna dintre modificările dăunătoare aduse legilor justiţiei în perioada 2018-2019 şi intrate în vigoare.

10 reforme necesare urgent în justiţie

În opinia celor două asociaţii de magistraţi, cel puţin următoarele reforme sunt necesare urgent, preferabil prin proiecte de lege punctuale, mai simplu de adoptat:
1. Reglementări legislative pentru admiterea în magistratură, delegarea, detaşarea şi transferul magistraţilor; renunţarea la dispoziţiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii;
2. Desfiinţarea necondiţionată a secţiei de parchet separate, creată pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori;
3. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligaţia de abţinere a magistraţilor de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
4. Reinstaurarea meritocraţiei în magistratură; reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv şi mai ales la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
5. Revizuirea sistemului de numire şi revocare a procurorilor-şefi şi limitarea rolului ministrului justiţiei în aceste proceduri, simultan cu creşterea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenţei procurorului şi reglementarea clară şi restrictivă a noţiunii de procuror ierarhic superior;
6. Respectarea rolului şi a atribuţiilor stabilite de Constituţie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuţii ale Plenului către secţii sau către anumiţi judecători, în funcţie de gradul profesional deţinut, de natură a deturna funcţionarea colegială; revizuirea dispoziţiilor privind alegerea şi revocarea membrilor CSM, în sensul instituirii unui vot universal, respectiv a unei proceduri flexibile şi accesibile;
7. Reorganizarea Inspecţiei Judiciare, reconsiderarea rolului şi a atribuţiilor inspectorului-şef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari şi funcţiile de conducere din cadrul Inspecţiei Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018;
8. Abrogarea dispoziţiilor introduse în anii 2018-2019 de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanţelor şi parchetelor;
9. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraţilor, cât timp acestea ignoră independenţa justiţiei;
10. Ratificarea de Parlamentul României a Protocolului nr. 16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniştrilor la data de 10 iulie 2013 şi care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicţii ale părţilor contractante de a solicita un aviz consultativ Curţii Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenţiei sau a protocoalelor sale.

Publicat în National

Începând de miercuri, 21 aprilie 2021, vor fi unele modificări ale traseelor mijloacelor de transport, ca urmare a avansării lucrărilor din zona Piaţa Energiei, informează Primăria municipiului Galaţi.
Astfel, mijloacele care asigură traseul 24, la tur, de pe strada 1 Decembrie 1918 vor vira la stânga pe str. Tecuci, apoi dreapta la semaforul din dreptul Bisericii Sf. Mina pentru a se încadra la stânga pe str. Basarabiei şi îşi vor urma traseul normal. La retur din str. Nae Leonard autobuzele se vor încadra pe str. Tecuci şi apoi pe str.1 Decembrie 1918 urmând traseul deviat, anterior stabilit.
Mijloacele care asigură traseul 36, la tur, de pe strada 1 Decembrie 1918 vor vira la stânga pe str. Tecuci, apoi dreapta la semaforul din dreptul bisericii Sf. Mina pentru a se încadra la stânga pe str. Basarabiei şi îşi vor urma traseul normal. La retur, din str. Basarabiei se vor încadra pe str. Tecuci, str.1 Decembrie 1918, urmând traseul deviat, anterior stabilit.
Staţia Piaţa Energiei, pe tur şi pe retur, va fi suspendată, precizează municipalitatea.

Publicat în Comunitate

Începând cu data de 01 aprilie 2021, vor fi unele modificări în circulaţia mijloacelor de transport în comun, informează Primăria municipiului Galaţi, care menţionează că propunerile vor fi supuse votului consilierilor locali, ce se vor reuni în şedinţă miercuri, 31 martie 2021, dar şi faptul că nu se doreşte desfiinţarea niciunui traseu.

Astfel, este vorba despre următoarele modificări:

Noi trasee:
Traseul 40
După 01 aprilie 2021: Bariera Traian - Limita municpiul Galaţi (Metro).

Traseul 41
După 01 aprilie 2021: Dimitrie Cantemir - M19.

Cele două trasee vor avea o frecvenţă cuprinsă între 6 şi 10 minute.

Modificări de trasee:
Traseul 10
Traseu actual: Dimitrie Cantemir - Damen;
După 01 aprilie 2021: Micro 19 - Damen.

Traseul 12
Traseu actual : Piaţa Centrală - Limita municpiul Galaţi (Metro);
După 01 aprilie 2021: Piaţa Centrală - Bariera Traian.

Traseul 17
Traseu actual: Dimitrie Cantemir - Limita municpiul Galaţi (Metro);
După 01 aprilie 2021: Micro 19 - Bariera Traian.

Traseul 27
Traseu actual: Dimitrie Cantemir - Bariera Traian;
După 01 aprilie 2021: Micro 19 - Centru, cu intrare din strada Domnească pe Gării-Bălcescu.

Traseele 30 şi 31
După 01 aprilie 2021: unificate alternativ.

Traseul 35
Traseu actual: Piaţa Centrală - Limita municpiul Galaţi (Metro);
După 01 aprilie 2021: Piaţa Centrală - Bariera Traian.

Traseul 38
Traseu actual: Cartier Locuinţe Social M17-M19;
După 01 aprilie 2021: returul va fi pe acelaşi traseu ca turul.

Traseul 102
Traseu actual: Micro 19 - Parc CFR;
După 01 aprilie 2021: Micro 19 - Bariera Traian.

Traseu 104
Traseu actual: Ţiglina III - Parc CFR;
După 01 aprilie 2021: Ţiglina III - Bariera Traian.

Publicat în Știrea zilei
Marți, 23 Martie 2021 15:38

Modificări la Programul "Noua casă"

Guvernul României a adoptat în şedinţa de vineri, 19 martie 2021, Hotărârea de Guvern pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului "Noua casă". Programul "Noua Casă" este un program guvernamental destinat persoanelor fizice, care facilitează achiziţia unui imobil cu destinaţia de locuinţă, prin intermediul contractării de credite garantate de stat.

Pentru anul 2021, a fost alocat un plafon al garanţiilor de 1,5 miliarde lei, totodată, începând din acest an, beneficiarii au obligaţia să încheie poliţe de asigurare împotriva tuturor riscurilor potrivit normelor interne proprii ale finanţatorilor, pe toată durata finanţării garantate, la o valoare acceptată de o societate de asigurare, dar nu mai puţin decât valoarea de piaţă comunicată de finanţatori prin solicitarea de garantare. Această prevedere se aplică tuturor creditelor garantate în cadrul Programului, pentru poliţele de asigurare încheiate după data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului "Noua Casă".

Programul "Noua Casă" este unul dintre cele mai populare programe guvernamentale, în cadrul căruia au fost acordate 305.436 de garanţii şi promisiuni de garantare, în valoare totală de 27,82 miliarde lei, de la lansarea Programului, în anul 2009 şi până la sfârşitul lunii decembrie a anului 2020. Pe parcursul anului 2020, statul a acordat 11.885 de garanţii, în valoare totală de 1,36 miliarde lei şi 3.359 promisiuni de garantare, în valoare totală de 0,45 miliarde lei.

Publicat în National