Un proiect de lege înregistrat recent la Senat şi pentru care iniţiatorul cere procedură de urgenţă propune ca orice modificare făcută asupra kilometrajului unei maşini să poată fi pedepsită cu închisoarea de la o lună la un an sau cu amendă.
Infracţiunea nu va fi săvârşită doar de cei care modifică kilometrajul, ci şi de persoanele care cer modificarea acestuia sau cele care pun la vânzare autovehicule cu kilometrajul modificat ori defect.
Pentru a intra în vigoare, propunerea legislativă trebuie să fie adoptată de Parlament şi promulgată de preşedinte.

Publicat în National

Condiţiile de înfiinţare şi funcţionare a cabinetelor medicale veterinare şi a firmelor din domeniul contabilităţii sunt mai restrictive decât cele necesare pentru desfăşurarea activităţii cabinetelor medicale umane, constituind bariere care afectează concurenţa.
Aceasta este principala constatare a Consiliul Concurenţei în urma finalizării unui studiu privind impactul prevederilor legale care obligă companiile din domeniul contabilităţii şi cel al serviciilor medicale să fie deţinute şi/sau administrate de profesionişti în domeniu.
Astfel, la ora actuală, un cabinet medical cu personalitate juridică poate funcţiona dacă administratorul sau cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului de administraţie sunt medici.
În acelaşi timp, un cabinet medical veterinar poate funcţiona doar dacă printre asociaţi se regăseşte cel puţin un medic veterinar care trebuie să fie şi reprezentantul legal al firmei.
Pentru ca o societate comercială de contabilitate/expertiză contabilă să poată funcţiona trebuie ca majoritatea acţiunilor sau a părţilor sale sociale să fie deţinute de contabili/experţi contabili, iar structura de administrare să fie aleasă în majoritate dintre aceştia.
Practic, legislaţia nu permite persoanelor care nu deţin calificare în domeniul medicinei veterinare sau contabilităţii, dar care deţin capital investiţional, să înfiinţeze firme pe această piaţă.
„Dacă în cazul serviciilor medicale umane, protecţia sănătăţii publice este adecvat asigurată doar prin impunerea unor cerinţe care vizează conducerea firmei, fără a impune vreo cerinţă cu privire la deţinerea capitalului, nu se justifică impunerea unor criterii mai restrictive pentru serviciile medicale veterinare şi pentru cele de contabilitate. În acest fel, se reduce concurenţa prin limitarea accesului operatorilor economici pe pieţele respective”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Ca urmare, autoritatea de concurenţă solicită modificarea legislaţiei privind înfiinţarea şi funcţionare companiilor din domeniul contabilităţii şi cel al serviciilor medicale veterinare, astfel încât condiţiile să fie cel puţin similare cu prevederile din domeniul sănătăţii umane.
O astfel de modificare ar putea conduce la întărirea concurenţei şi la accesul mai multor furnizori de servicii pe piaţă. Asigurarea unor condiţii pentru stimularea concurenţei ar putea conduce la înregistrarea de eficienţă şi la creşterea calităţii serviciilor, contribuind la promovarea intereselor clienţilor.
Atât profesia de contabil, cât şi cea de medic fac parte din categoria profesiilor liberale, iar Comisia Europeană încurajează eliminarea reglementărilor care restricţionează în mod vădit şi nenecesar concurenţa şi care sunt disproporţionate în raport cu scopul urmărit (printre acestea regăsindu-se şi cerinţele care privesc deţinerea unei părţi din capitalul social), şi anume asigurarea unui nivel cât mai ridicat de calitate al serviciilor oferite la preţuri competitive, accesibile unui segment cât mai ridicat din populaţie/clienţi.
Totodată, studiile efectuate la nivel european au arătat că pieţele pe care nu există reglementări privind controlul intrării sunt mai dinamice, furnizează mai multă inovaţie şi se concentrează direct pe nevoile consumatorilor în ceea ce priveşte accesul şi serviciile oferite.
Varianta preliminară a studiului poate fi consultată pe pagina web a instituţiei timp de 30 de zile.
Observaţiile pot fi transmise în acest interval de timp, prin e-mail, la adresa dammc@consiliulconcurentei.ro. Observaţiile vor fi trimise şi în forma neconfidenţială, având în vedere că acestea vor fi publicate odată cu varianta finală a studiului, potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenţei.

Publicat în National

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat marţi, 13 aprilie 2021, că propunerea revenirii la structura cu trei trimestre în loc de semestre va fi lansată în dezbatere publică cel târziu la toamnă.

„Nu spun că susţin această idee, doar vă rog să vă gândiţi. Eu personal nu am înţeles niciodată trecerea la semestre. Nu spun că e rea, nu am înţeles-o eu. Nu am înţeles ce avantaje are, ce avantaj are renunţarea la evaluări, în loc de trei, două. (...) O să vă lansez ca temă de gândire doar, ea va fi lansată şi public în dezbartere cel mai târziu în această toamnă. Eu voi asculta cu mare atenţie argumentele experţilor în ştiinţele educaţiei“, a declarat Cîmpeanu, în cadrul unei conferinţe din campania „Vaccinare şi testare pentru învăţare“ organizată în judeţul Prahova.

El a precizat că această propunere de modificare a structurii anului şcolar este „coroborată cu cea privind extinderea cursurilor“, anul şcolar urmând să înceapă de la 1 septembrie.

Publicat în National

Cercetători britanici au făcut o descoperire uimitoare: nutrienţii ingeraţi ar modifica funcţionarea celulară şi, prin urmare, producerea proteinelor, fenomen care ar influenţa direct genele, relatează metronews.fr.
Alimentaţia este adesea incriminată pentru apariţia multor boli, un regim echilibrat putând evita anumite patologii. Alimentele joacă un rol protector împotriva unor boli — este un lucru demonstrat şi ştiut de multă vreme. Astfel, acizii graşi ar fi buni pentru inimă şi creier, fructele şi legumele asigură o protecţie împotriva unor forme de cancer şi, invers, unele alimente consumate în cantităţi prea mari pot fi nocive. Este cazul, de exemplu, al cărnii roşii sau al felurilor de mâncare prea dulci.
Cercetarea a mai făcut un pas în acest sens. Într-un studiu publicat în Nature Microbiology, oameni de ştiinţă de la Universitatea Cambridge şi de la Francis Crick Institute din Londra arată că hrana influenţează direct funcţionarea genelor, descoperire revoluţionară pe care britanicii o explică.
Genele sunt segmente de ADN care furnizează un cod ce permite celulelor să alimenteze cu proteine fiecare colţ al corpului. Proteinele ajută celulele să îşi îndeplinească corect rolul de asigurare a energiei în viaţa de zi cu zi şi în situaţii de criză, când corpul suferă o agresiune. Nutrienţii din alimentele ingerate mai mult sau mai puţin regulat perturbă fenomenul de producere a proteinelor, determinând cercetătorii să se gândească dacă pot în vreun fel să dicteze o nouă conduită genomului.
Cercetătorii au ales pentru studiul lor drojdia, care prezintă similitudini genetice şi biochimice cu corpul uman. Modificând metabolismul celular, ei au observat că acest lucru a influenţat felul în care se exprimă genele. Constatarea că genele reacţionează diferit în funcţie de nutrienţii ingeraţi deschide o multitudine de posibilităţi. În primul rând fiindcă mitul că genele sunt imuabile de-a lungul vieţii şi îşi dictează propriile legi primeşte o lovitură şi în al doilea fiindcă se pot imagina tot atâtea reacţii genetice diferite câte feluri de a mânca există.
Studiul menţionat ar putea deveni un progres major în domeniul legăturii dintre sănătate şi alimentaţie, în măsura în care peste câţiva ani s-ar putea înţelege de ce o persoană reacţionează în felul său la un medicament şi de ce unele alimente fac rău şi altele, bine.

Publicat în Sanatate