Suma alocată pentru investiţii în exploataţii agricole în perioada de tranziţie 2021-2022, de 760 de milioane de euro, este una ambiţioasă, dar necesară, pentru a putea corecta acel deficit al balanţei comerciale, care a crescut în ultimii ani, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

"Finalizând analiza SWOT şi analiza nevoilor pentru elaborarea Programul Naţional Strategic, care va începe efectiv din 2023, am considerat că este normal să finanţăm priorităţile acestui program şi în perioada de tranziţie. De aceea, pentru măsura 4.1 Investiţii în exploataţii agricole, mai ales pentru integrarea producţiei în fermă, pentru procesare şi depozitare, am alocat o sumă de 760 de milioane de euro pentru perioada 2021- 2022. Dacă facem o comparaţie cu suma alocată acestei măsuri în perioada 2014-2020, care este de 874,8 milioane de euro, noi spunem că este o sumă ambiţioasă, dar necesară, tocmai pentru a încerca să corectăm acel deficit al balanţei comerciale care în ultimii ani creşte, să sprijinim investiţiile în tot ceea ce înseamnă procesare şi depozitare, mai ales la nivel de fermă, în aşa fel încât fermierii să fie cei care să îşi finanţeze şi să îşi edifice capacitatea de procesare şi depozitare", a spus ministrul Agriculturii.

Acesta a precizat că alocarea maximă pe proiect va fi de 1,5 milioane de euro, pentru ferme zootehnice, legume în spaţii protejate, iar rata de finanţare va fi de maximum 90% pentru cooperativele cu istoric în activitate şi 70% pentru beneficiarii privaţi.

"Este important pentru această măsură că am splitat suma de 760 de milioane de euro în mai multe componente: achiziţii simple de utilaje agricole şi de irigaţii la nivelul fermelor - 125 de milioane de euro, condiţionarea şi procesarea în fermă pentru sectorul vegetal - 55 milioane de euro şi zootehnic - 55 de milioane de euro, achiziţia de utilaje pentru tinerii fermieri - 75 de milioane de euro, investiţii în ferme zootehnice, producţie primară şi marketing - 240 de milioane de euro şi 60 de milioane pentru zona montană, investiţii în ferme legumicole, inclusiv în spaţii protejate - 100 de milioane de euro şi condiţionarea şi procesarea în ferme în domeniul legumicol - 50 de milioane de euro", a adăugat şeful MADR.

Ministrul a menţionat că în cadrul acestei măsuri vor fi introduse şi câteva criterii noi de selecţie. (Sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Sectorul industriei alimentare din România este cel mai afectat de taxa pe ambalaje, iar din discuţia cu producătorii a reieşit prorogarea taxei cu o lună sau două, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, la Palatul Parlamentului.
"Am avut la nivel de ministru săptămâna trecută discuţii (cu privire la taxa pe ambalaje n.r.). Este convocată mâine (miercuri n.r.) o nouă reuniune la nivel de secretar de stat. În opinia mea trebuie neapărat să se discute şi cu sectorul, pentru că sectorul industriei alimentare din România este cel mai afectat. Importatorii nu sunt atât de afectaţi. Scopul este să se stabilească la masă o taxă care să poată fi plătită de producătorii noştri fără a da faliment şi în final să se asigure pârghiile necesare pentru reciclarea ambalajelor. Deocamdată, cum este legislaţia prevăzută, nu avem certitudinea că indiferent de ce sumă plătesc producătorii din industria alimentară, în final vom ajunge la scopul pe care ni l-am propus: reciclarea ambalajelor", a spus Irimescu.
El a precizat că din discuţia cu producătorii a reieşit că taxa trebuie prorogată cu o lună sau două.
"Discuţia pe care am avut-o cu producătorii noştri a fost prorogarea termenului cu o lună sau două pentru că de la 25 ianuarie au obligaţia să achite 2 lei pe kilogram în plus faţă de taxa pe care o plăteau, iar la masa tratativelor trebuie să se stabilească o cifră acceptabilă. Spre exemplu, producătorii au spus că ar putea accepta undeva până într-un leu. Se va discuta concret. Ministerul Mediului este responsabil. Eu am solicitat producătorilor să vină cu calcule clare care să indice impactul asupra lor şi să îl prezinte Ministerului Mediului", a mai afirmat ministrul Agriculturii.
Patronatele şi sindicatele din industria alimentară au solicitat săptămâna trecută suspendarea obligaţiei de plată a contribuţiei privind reciclarea ambalajelor până la crearea unui cadru legislativ "transparent, echitabil şi controlabil" pentru toţi actorii din lanţul de reciclare, solicitând la unison demiterea ministrului Mediului pentru proasta gestionare a sistemului de colectare şi reciclare şi lipsa de control a autorităţilor.
Reprezentanţii industriei de conserve din România şi cei din piaţa laptelui au afirmat că plata taxei de reciclare de 2 lei/kilogramul de ambalaj va aduce falimentul multor fabrici de profil şi disponibilizarea a peste jumătate dintre angajaţi din aceste sectoare, toate aceste costuri urmând să fie plătite din buzunarele consumatorilor.
Ministerul Mediului preciza, într-un comunicat remis AGERPRES în 21 ianuarie, că intenţia autorităţilor din domeniu nu este de a aplica penalităţi pentru fiecare kilogram de deşeu nereciclat, ci de a impulsiona un sistem funcţional de management al deşeurilor de ambalaje care să nu plaseze România în nefericita situaţie a unui infringement pe această temă, caz în care penalităţile europene ajung şi la 200.000 euro pe zi.

Publicat în Economie