Prezent la Brăila, unde a prezentat fermierilor oportunităţile de finanţare prin Planul Strategic Naţional 2023-2027, ministrul Agriculturii, Petre Daea, le-a răspuns şi fermierilor din Matca, unde viscolul şi zăpada au făcut praf solarii de pe 200 de hectare. Mătcaşii sunt disperaţi, deoarece neexistând un cadru legal, nu se ştie dacă se vor putea oferi despăgubiri. Ministrul nu a fost foarte clar în declaraţii. "Uneori, iată, ne face şi rău zăpada. Vom vedea despre ce e vorba şi vom decide în consecinţă. Nu, sigur că acum nu e un cadru legal de despăgubire a problemelor create de zăpadă, iată de ce în Planul Strategic Naţional 2023-2027 va fi în viitor acel fond de risc pentru fermieri. E un instrument de ajutor, care într-adevăr, în viitor, va fi",  a spus Petre Daea. Prezenţi în sală, fermierii din Matca au cam înţeles că îşi vor şterge singuri pagubele. I-au mulţumit ministrului, în schimb, pentru modul de derulare al programului Tomata.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat miercuri, la Slatina, că Prin Planul Naţional Strategic 2023 - 2027, un document programatic aprobat în luna decembrie anul trecut de Comisia Europeană, fermierii români şi agricultura românească beneficiază de susţinere în valoare de 15,8 miliarde de euro, precizând că 75% dintre banii care se distribuie fermierilor vin de la Uniunea Europeană.
Ministrul a prezentat, miercuri, la Slatina, Planul Naţional Strategic 2023 - 2027, într-o conferinţă organizată în cadrul campaniei "Caravana Cunoaşterii" de Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală.
Petre Daea a menţionat că România are un Planul Naţional Strategic echilibrat şi i-a îndemnat pe fermieri să atragă fondurile europene prevăzute în acest document programatic.
"Un plan excepţional, din punct de vedere al valorii lui, prin obiective şi din punct de vedere al susţinerii, de 15,8 miliarde euro, sumă importantă, pe care din fericire, România, prin agricultură, a adus banii aceştia în ţară şi vrem să-i aducem în totalitate şi de aici încolo. (....) Într-o exprimare tehnică din partea celor de la UE, spunând că România are unul dintre cele mai echilibrate planuri naţionale strategice. (...) Este un document programatic ce vizează domeniul pe o perioadă lungă de timp. (...) Să luăm banii de la Uniunea Europeană, pentru că, stimaţi fermieri, 75% din banii care se distribuie fermierilor vin de la UE. Pe de o parte să luăm toţi banii, pe de altă parte să compatibilizăm conceptul UE cu interesele şi nevoile pe care le au fermierii români", a declarat ministrul Agriculturii.
Petre Daea a arătat că prin PNS, 2023 - 2027, este mutată atenţia de la conformitate către rezultate şi performanţă, iar documentul aduce ca noutate şi un grad de flexibilitate mai mare în stabilirea regulilor de eligibilitate.
"Ce este nou, sunt cele două mari principii, se mută atenţia de la conformitate la performanţă, nu-i uşor acest lucru, iar al doilea, un grad ridicat de flexibilitate a regulilor de eligibilitate, putem să facem mişcări între piloni, dar asta n-o putem facem în fiecare zi, în fiecare lună, o putem face anual", a precizat ministrul.
Ministrul a punctat că documentul prevede şi măsuri de susţinere a tinerilor fermieri, în România fiind circa 199.000 de fermieri cu vârste sub 25 de ani.
"O altă investiţie importantă este în fermierii tineri. Am translatat această măsură din ciclul trecut, pentru că am avut şi atunci şi avem şi acum şi o să vedeţi ce suport au fermierii tineri pentru fiecare formă de sprijin, în aşa fel încât să fim atenţi la generaţiile de fermieri, să le schimbăm la timp şi să se împrospăteze în cunoştinţă de cauză şi într-un exerciţiu al muncii, să fie competitivi pe piaţă şi în competiţie cu alte ţări. Lucrul acesta este îmbucurător pentru România, întrucât România de pe locul zece în 2016 a trecut pe locul cinci la structura de fermieri sub 25 de ani. Avem deja 199.000 de fermieri care au sub 25 de ani. Investim în continuare aici", a declarat Petre Daea.
Deputatul de Olt Florin Barbu a susţinut în cadrul conferinţei că prin finanţările prevăzute în PNS 2023 - 2017 vor fi create peste 12.000 de locuri de muncă.
"Se vorbeşte despre viitorul fermierilor dar şi despre viitorul agriculturii. Eu consider că Planul Strategic 2023 - 2017 este exact viitorul agriculturii româneşti în această perioadă. Ştiu că prin Planul Naţional Strategic sunt peste 100 de măsuri de sprijin direct către fermieri, sunt peste un miliard de euro pentru finanţare în zootehnie, în industria alimentară, în procesare, ceea ce ne face să credem că în România, din estimările făcute, vor fi create peste 12.000 locuri de muncă prin acest program", a declarat Florin Barbu, preşedinte al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor.
În cadrul acţiunii "Caravana Cunoaşterii", MADR va organiza Conferinţe naţionale şi regionale, astfel încât fermierilor din ţară să le fie aduse la cunoştinţă informaţiile cuprinse în PNS şi sumele pe care le au la dispoziţie pentru a le investi în agricultură şi dezvoltare rurală.
Fermierii români şi agricultura românească vor beneficia de 15,83 miliarde de euro prin Planul Naţional Strategic 2023-2027, prin Pilonul I - Plăţi directe şi intervenţii sectoriale şi prin Pilonul II - Dezvoltare rurală. (sursa Agerpres)

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirmă că preţul unui kilogram de caşcaval nu va ajunge la 100 de lei, aşa cum s-a vehiculat în spaţiul public în contextul scumpirilor din ultima perioadă, precizând că nu sunt elemente obiective care se determine un asemenea nivel.
"Nu va ajunge la un asemenea preţ. Nu sunt elemente obiective care se determine un asemenea nivel, ştiindu-se trei lucruri. În primul rând, se ştie că preţul la producţia marfă s-a stabilizat. În al doilea rând, se cunoaşte faptul că au fost intervenţiile acestea privind plafonarea preţurilor la energie, care sunt elemente constitutive ale costului de producţie şi sunt inevitabile în realizarea produsului respectiv. Şi în al treilea rând, există şi un control, zic atent, al pieţei şi se poate constata comportamentul acesta mai liniştit, mai ponderat, pentru că, din nefericire, unii înţeleseseră că este momentul câştigului rapid şi fără multe greutăţi. Iată că lângă mine am doi colegi pe care îi cunoaşteţi prin acţiunile pe care le-au lansat la nivelul ţării - preşedintele ANPC (Horia Constantinescu, n.r.) şi vicepreşedintele ANSVSA (Ioan Oleleu, n.r.) care sunt tot timpul cu ochii pe piaţă şi intervin în baza legii acolo unde deficienţele apar şi le elimină cu măsuri pe care le au la îndemâna dumnealor, şi pe care ei le gestionează, zic, cu interes pentru ţară", a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.
Şeful MADR a adăugat că în privinţa scumpirilor la alimente există "preocupări consistente" la nivelul Ministerului Agriculturii şi în Guvernul României.
"Eu vi le-am pus la dispoziţie tot timpul şi vi le-am prezentat de fiecare dată atunci când în Parlamentul României sau în Guvernul României sau la nivelul Ministerului Agriculturii, prin ordine de ministru, am putut interveni cu forme de sprijin în aşa fel încât să creştem producţia. Noi ştim foarte bine că activitatea din agricultură este realizată de fermieri în condiţii naturale diferite. Aţi putut constata că anul acesta am avut o situaţie mai dificilă din punct de vedere al al naturii. Seceta ne-a pus la grea încercare. Practic, seceta pedologică a ocupat toată ţara, mai puţin zonele unde am avut posibilitatea să irigăm sau natura a putut să lase în anumite perioade cantităţi de precipitaţii care să ţină într-un confort hidric plantele, în aşa fel încât vegetaţia să se desfăşoare normal. Avem preocupări în domeniu tot timpul, prin actele normative pe care le aprobăm, prin programele de sprijin pe care le lansăm de fiecare dată", a explicat Petre Daea.
Potrivit sursei citate, în acest an au fost o serie de elemente care au perturbat piaţa, iar preţul la energie a fost unul dintre ele, dar care a scăpat de sub control.
"Este adevărat că în acest an am avut o serie întreagă de factori care au tulburat pe piaţă. În primul rând a fost această scăpare de sub control a preţului la energie şi o dovadă faptului e că Guvernul a intervenit prin instrumentele pe care le-a lansat, aprobându-le în şedinţe de Guvern şi apoi în Parlament, acele plafonări de preţuri la energie şi la gaze, în aşa fel încât elementele de cost să poată să fie cumpănite pentru a putea ajunge un preţ, spun eu, în respect faţă de producători şi de consumatori", a mai spus oficialul MADR.
Ministrul a anunţat că la Consiliul de Miniştri care a avut loc la Bruxelles, la începutul acestei săptămâni, s-a discutat despre formele de sprijin care vor fi puse la dispoziţie fermierilor în perioada 2023-2027. "Este pentru prima dată în urma acestui cuplaj politic şi aderării noastre la Uniunea Europeană, când cunoaştem pe o perioadă de timp, care înseamnă predictibilitate pe o perioadă de 7 ani de zile, ce forme de sprijin au fermierii, în aşa fel încât ei se cunoască care sunt elementele ce compun efortul propriu privind realizarea culturilor şi, evident, care este sprijinul dat de Guvern prin actele normative pe care noi le lansăm în direcţia asigurării producţiei necesare, iar preţurile să fie la un nivel convenabil", a transmis Petre Daea.
Ministrul Agriculturii a participat joi la un eveniment de gastronomie sustenabilă, dedicat celebrării Zilei Internaţionale de Conştientizare Asupra Risipei şi Deşeurilor Alimentare. (sursa Agerpres)

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Horia Constantinescu îl numeşte, într-o postare pe Facebook, "părintele agriculturii româneşti" pe ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea. Cei doi au avut o întâlnire cu concluzii îmbucurătoare în ceea ce priveşte aprovizionarea pieţelor cu legume şi produse autohtone, după cum reiese din postarea şefului ANPC. "Părintele agriculturii româneşti. M-a convocat la o discuţie despre legumele şi produsele autohtone. Acum ştiu că în pieţe vor reveni produsele pământului nostru! Petre Daea reprezintă o forţă pentru fermieri şi micii producători! Veţi vedea un proiect legislativ al dânsului, ce va relansa şansa acestora! M-a făcut să am încredere, din nou!", a scris Horia Constantinescu pe Facebook.

Articole similare: Preşedintele ANPC a depus plângere penală împotriva comisarului Susanu

Vrancea, Galaţi şi Buzău se află printre judeţele cele mai afectate de secetă din România, iar Ministerul Agriculturii va anunţa joi care vor fi măsurile de sprijin pentru fermieri, a afirmat, miercuri, ministrul Agriculturii, Petre Daea, în briefingul de presă de la finalul şedinţei de Guvern.

El a arătat că în zonele unde există irigaţii culturile nu sunt compromise.

"Noi venim cu forme de sprijin pentru producţiile afectate. Mâine după-amiază voi anunţa pachetul de măsuri pentru fermierii afectaţi de secetă", a spus Daea.

Potrivit acestuia, problema cea mai gravă este în Vrancea, care a devenit polul secetei din România, "deşi avem în proiect canalul Siret-Bărăgan, un obiectiv de investiţii foarte important care a îngheţat ca lucrare din 2020".

"Ar fi ajutat la irigarea a 475.000 de hectare", a subliniat ministrul.

Următoarele zone afectate de secetă sunt nordul judeţului Galaţi şi judeţul Buzău.

"Agricultorii nu se opresc din muncă şi vom avea răspuns la problemele pe care le avem, vom avea pâine", a completat şeful de la Agricultură.

El a fost întrebat de jurnalişti câţi bani dă pe o pâine şi a răspuns că plăteşte între 2,5 şi 4,5 lei. "Dar aş plăti şi 5-6 lei, pentru că ştiu că se produce greu", a adăugat Daea.

Ministrul Petre Daea a precizat că peste 60% din grâu a fost recoltat.

"Guvernul a aprobat suma necesară pentru acordarea subvenţiei pentru acciza la motorină, iar actul normativ pleacă astăzi la Monitorul Oficial. La rugămintea mea, domnul prim-ministru a dat sarcină celor care asigură Secretariatul Guvernului ca acest act normativ să apară în Monitorul Oficial cât mai repede cu putinţă", a spus acesta.

Banii vor ajunge la fermieri în următoarele două-trei zile. Suma totală este de 337 milioane de lei.

"Îi asigur pe fermieri că voi fi alături de ei în câmp şi de dumneavoastră (jurnaliştii - n.r.) acolo unde mă găsiţi. Să nu vă faceţi probleme dacă mă vedeţi noaptea, că pentru mine e zi", a dat el asigurări, notează Agerpres.

Reamintim că în urmă în urmă cu câteva zile, Petre Daea a fost la Galați, unde a constatat că situația nu este atât de gravă și că nu sunt pierderi de recoltă. Subiectul pe larg AICI!

Citește și Fermierii români cer declararea stării de calamitate

Situaţia nu este disperată la nivelul ţării, nu sunt probleme în sistemele de irigaţii şi nu vor fi influenţe majore asupra preţurilor la raft din cauza lipsei de apă din sol, a afirmat sâmbătă, ministrul Agriculturii, Petre Daea, într-o intervenţie la Digi24.

"Nu vor fi influenţe majore asupra preţurilor la raft din cauza acestei situaţii, pentru că România produce, a produs şi anul acesta şi va încheia recoltatul în câteva zile iar recolta va asigura necesarul ţării şi un excedent pe care îl va exporta, în aşa fel încât fermierii să beneficieze de veniturile pe care le pot regăsi prin valorificarea producţiei pe care o obţin. Peste o lună, o lună şi ceva începem să pregătim anul agricol următor 2022 - 2023 iar fermierilor le trebuie bani pentru a putea cumpăra inputuri şi a pregăti terenul folosind motorină pentru a crea patul germinativ necesar însămânţării şi evident asigurării, în perspectivă, a producţiei agricole pentru anul viitor. Se lucrează în câmp, fermierii sunt cu toate forţele la faţa locului şi caută soluţii alternative", a arătat ministrul citat.

Petre Daea a subliniat, însă, că în ultimii doi ani, 2020 şi 2021, în sistemele de irigaţii nu s-a făcut "aproape" nimic arătând că, până la PNRR, sistemul trebuie pus în funcţiune cu banii care există.

"Este o îngrijorare a tuturor şi o supărare legitimă. De doi ani de zile, din anul 2020 şi 2021 în sistemele de irigaţii nu s-a făcut aproape nimic. Am regăsit aceeaşi stare de lucruri pe care am lăsat-o în 2019, cu excepţia unităţilor unde ministrul Adrian Chesnoiu a impus un ritm de execuţie a lucrărilor de investiţii, etapa aceasta de început, de reluare a lucrărilor de investiţii a fost depăşită. Până la PNRR, să punem în stare de funcţionare sistemul cu banii pe care îi avem şi pe care îi are ANIF, repartizaţi din bugetul statului. Legea prevede peste un miliard de euro şi din acest miliard s-a consumat aproape un sfert. Lucrurile sunt în desfăşurare, ritmul de executare trebuie impulsionat, măsurile concrete la faţa locului sunt soluţia. La nivelul ţării situaţia nu este disperată. Nu sunt probleme în sistemele de irigaţii, căutăm să irigăm cât mai mult posibil. Sunt asigurat de cei cu care m-am întâlnit că vor lucra zi şi noapte pentru a pune în stare de funcţionare cât mai multe staţii", a precizat şeful de la Agricultură.

Pe de altă parte, acesta a explicat că nu este "în consonanţă" cu ministrul Mediului vizavi de secetă.

"Nu aş fi în consonanţă cu ministrul Mediului vizavi de secetă. Aş putea spune de lipsa de apă în sol dar în momentul în care califici suferinţa plantelor trebuie să o vezi la faţa locului. Procentul acesta de 75% se referă la cantitatea de apă pe care o are solul la un moment dat. Urmăresc cum se comportă plantele în câmp şi evident în perimetrele irigate. Ieri (vineri, n.r.) am fost la Brăila şi am văzut în cele aproape 300.000 hectare care sunt amenajate la irigat, culturile din perimetrul irigabil sunt în regulă, nu avem calamităţi în acest perimetru. Astăzi, în Galaţi, din 291.000 hectare care este suprafaţa arabilă a acestui judeţ, pentru 88.000 hectare au fost încheiate contracte de irigare între Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare şi producătorii agricoli. Culturile se irigă deci iată cum că în perimetrele pe care le avem în funcţiune, înţelegând instalaţiile asigură apa la plante, nu avem pierderi de recoltă", a mai spus Petre Daea.

Ministrul Agriculturii consideră că este prea devreme să se pronunţe dacă seceta va afecta următorul an agricol.

În acest sfârşit de săptămână, Daea va merge în judeţele din estul şi nord-estul ţării, acolo unde este secetă pedologică. (sursa Agerpres)

Citeşte şi Petre Daea, a 5-a oară ministrul Agriculturii

Petre Daea a depus vineri, la Palatul Cotroceni, în faţa preşedintelui Klaus Iohannis, jurământul de învestitură în funcţia de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
La ceremonia de la Palatul Cotroceni au participat preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, premierul Nicolae Ciucă, consilieri prezidenţiali.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat vineri dimineaţa decretul de numire a lui Petre Daea în funcţia de ministrul al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Miercuri, conducerea Partidului Social Democrat a dat un vot în unanimitate pentru ca Petre Daea să revină la Ministerul Agriculturii.
Petre Daea a mai fost ministru al Agriculturii în trei Guverne PSD conduse de Sorin Grindeanu (ianuarie - iunie 2017), Mihai Tudose (iunie 2017 - ianuarie 2018) şi Viorica Dăncilă (ianuarie 2018 - noiembrie 2019).
De asemenea, a fost ministru al Agriculturii pentru câteva luni în Guvernul Adrian Năstase (iulie - decembrie 2004).
Fostul ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu s-a retras din funcţie şi s-a autosuspendat din PSD, în condiţiile în care DNA a cerut urmărirea sa penală într-un dosar în care este acuzat de abuz în serviciu. (sursa Agerpres)

Partidul Social Democrat are cinci-şase variante pentru o nouă nominalizare la Ministerul Agriculturii, iar Petre Daea se numără printre cei propuşi de către membrii PSD, a declarat luni preşedintele partidului, Marcel Ciolacu, notează Agerpres.
"Avem vreo cinci sau şase variante. Am avut discuţii telefonice şi ieri la sediu şi alaltăieri la sediu, cu colegii mei. Din cele cinci-şase variante, o să venim cât mai repede cu o propunere", a spus el.
Întrebat dacă Petrea Daea ar putea reveni la minister, liderul PSD a precizat că acesta se numără printre cei propuşi.
"Este unul dintre numele propuse de către anumiţi colegi. Vom vedea", a adăugat Ciolacu.
Premierul Nicolae Ciucă a transmis, vineri, preşedintelui Klaus Iohannis propunerea de nominalizare a vicepremierului Sorin-Mihai Grindeanu ca ministru interimar al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Prin acelaşi document s-a luat act de demisia lui Adrian Chesnoiu din funcţia de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a cerut, joi, Camerei Deputaţilor ridicarea imunităţii pentru efectuarea urmăririi penale faţă de un deputat din Parlamentul României, la data faptelor şi în prezent având funcţia de ministru, pentru abuz în serviciu. Surse judiciare au precizat, pentru Agerpres, că ar fi vorba despre ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.
Ulterior, ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a anunţat că se retrage din funcţie şi se autosuspendă din Partidul Social Democrat.
De asemenea, el le cere deputaţilor vot pentru ridicarea imunităţii parlamentare.

Stocurile de produse agroalimentare şi de cereale necesare consumului intern sunt asigurate în momentul de faţă şi nu există probleme din punct de vedere al aprovizionării magazinelor cu alimente, a declarat, luni, ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu (PSD).
"Din punct de vedere al asigurării alimentelor în magazinele din România nu există perturbări majore. Noi chiar facem analize zilnice cu privire la stocurile de alimente, la stocurile de produse agroalimentare, la stocurile de cereale şi nu apar perturbări majore", a afirmat Chesnoiu.
Ministrul le-a transmis românilor un mesaj: "Să nu îşi facă griji din punct de vedere al aprovizionării magazinelor cu alimente, pentru că nu există perturbări pe piaţă. În momentul în care discutăm nu există niciun pericol".
Întrebat dacă este posibil să ajungem la o raţionalizare a alimentelor în România, în cazul în care situaţia actuală în contextul războiului din Ucraina se va înrăutăţi, oficialul MADR a răspuns: "Noi suntem pregătiţi să acţionăm cu soluţii pentru orice situaţie de criză, dar raţionalizarea nu este un element care să fie în scenariile imediate".
"Din punctul meu de vedere este ultima soluţie la care cineva să apeleze, pentru că nu există în momentul de faţă nicio o mobilizare la nivel naţional şi sperăm că nici nu va fi cazul, iar măsurile întotdeauna se dispun gradual. Avem stocuri de alimente, avem asigurate stocurile pentru populaţie şi nu cred cred sincer la cum văd că se derulează lucrurile, nu cred că se va ajunge la o astfel de decizie", a transmis el.
În opinia sa, România nu prezintă niciun risc să rămână fără stocurile necesare de grâu pentru consumul intern, chiar dacă în prezent se tranzacţionează cantităţi semnificative pe burse, iar preţurile la cereale au explodat.
"În niciun caz nu rămânem fără stocuri de grâu. În ceea ce priveşte preţurile, vă pot spune că bursele de cereale sunt organisme vii, la fel ca şi celelalte burse şi reacţionează la şocuri, iar şocurile acestea dau fluctuaţii în preţul produselor. Ceea ce trebuie să înţelegem cu toţii este că în general peste nivelul de consum anual al României există un surplus, de obicei acela se tranzacţionează la burse, nici într-un caz cantităţile de cereale necesare României pentru consum intern. Noi facem analize zilnice, suntem permanent în contact cu traderii, cu procesatorii, cu cei din industria de panificaţie şi nu ajung să se tranzacţioneze pe bursă cantităţile de grâu care îi sunt necesare populaţiei României. Suntem asiguraţi până la noua recoltă", a subliniat ministrul Agriculturii.
Pe de altă parte, Chesnoiu a transmis că este bucuros că în această dimineaţa a văzut că a început să ningă şi că în majoritatea regiunilor ţării se anunţă precipitaţii, ceea ce oferă o oarecare "normalitate" pentru agricultură.

Suma alocată pentru investiţii în exploataţii agricole în perioada de tranziţie 2021-2022, de 760 de milioane de euro, este una ambiţioasă, dar necesară, pentru a putea corecta acel deficit al balanţei comerciale, care a crescut în ultimii ani, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

"Finalizând analiza SWOT şi analiza nevoilor pentru elaborarea Programul Naţional Strategic, care va începe efectiv din 2023, am considerat că este normal să finanţăm priorităţile acestui program şi în perioada de tranziţie. De aceea, pentru măsura 4.1 Investiţii în exploataţii agricole, mai ales pentru integrarea producţiei în fermă, pentru procesare şi depozitare, am alocat o sumă de 760 de milioane de euro pentru perioada 2021- 2022. Dacă facem o comparaţie cu suma alocată acestei măsuri în perioada 2014-2020, care este de 874,8 milioane de euro, noi spunem că este o sumă ambiţioasă, dar necesară, tocmai pentru a încerca să corectăm acel deficit al balanţei comerciale care în ultimii ani creşte, să sprijinim investiţiile în tot ceea ce înseamnă procesare şi depozitare, mai ales la nivel de fermă, în aşa fel încât fermierii să fie cei care să îşi finanţeze şi să îşi edifice capacitatea de procesare şi depozitare", a spus ministrul Agriculturii.

Acesta a precizat că alocarea maximă pe proiect va fi de 1,5 milioane de euro, pentru ferme zootehnice, legume în spaţii protejate, iar rata de finanţare va fi de maximum 90% pentru cooperativele cu istoric în activitate şi 70% pentru beneficiarii privaţi.

"Este important pentru această măsură că am splitat suma de 760 de milioane de euro în mai multe componente: achiziţii simple de utilaje agricole şi de irigaţii la nivelul fermelor - 125 de milioane de euro, condiţionarea şi procesarea în fermă pentru sectorul vegetal - 55 milioane de euro şi zootehnic - 55 de milioane de euro, achiziţia de utilaje pentru tinerii fermieri - 75 de milioane de euro, investiţii în ferme zootehnice, producţie primară şi marketing - 240 de milioane de euro şi 60 de milioane pentru zona montană, investiţii în ferme legumicole, inclusiv în spaţii protejate - 100 de milioane de euro şi condiţionarea şi procesarea în ferme în domeniul legumicol - 50 de milioane de euro", a adăugat şeful MADR.

Ministrul a menţionat că în cadrul acestei măsuri vor fi introduse şi câteva criterii noi de selecţie. (Sursa Agerpres)