Fonduri europene în valoare de peste un miliard de euro au fost virate României de Comisia Europeană (CE) pentru plăţile în avans efectuate către fermieri, aferente Campaniei 2021, a anunţat, miercuri, într-un comunicat de presă, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
"În data de 5 ianuarie 2022, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a primit suma de 1,081 miliarde euro, ce reprezintă rambursarea de la Comisia Europeană, în contul cheltuielilor efectuate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2021, pentru acordarea plăţilor în avans fermierilor, aferente Campaniei 2021 din plăţile directe finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă)", se menţionează în comunicat.
Potrivit sursei citate, sumele reprezintă sprijinul acordat fermierilor de la bugetul de stat, în conformitate cu prevederile europene, şi se rambursează ulterior de la Comisia Europeană.
"Este un lucru îmbucurător că avem coerenţă şi performanţă în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene în materie de plăţi directe, obiectiv strategic asumat prin programul de guvernare. Consider că fermierii români au nevoie de predictibilitate şi stabilitate şi este foarte important ca sprijinul pe care îl primesc să fie ţintit pe nevoile lor şi să vină la timp. Prin programele pe care le-am pregătit pentru anul 2022, ne propunem să utilizăm pe deplin banii europeni disponibili pentru agricultura românească şi, totodată, fermierii să primească la timp sprijinul financiar necesar. Astfel, vom menţine un nivel ridicat al producţiei agricole, iar consumatorii vor avea acces la produse româneşti, de calitate, la preţuri rezonabile", a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.
MADR menţionează că plăţile finanţate din FEGA se efectuează la cursul de schimb valutar stabilit de către Banca Centrală Europeană (BCE), de 4,9475 lei pentru un euro, şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 30 septembrie 2021.
Totodată, conform reglementărilor stabilite prin Regulamentele Comisiei Europene, plăţile din cadrul schemelor de sprijin se efectuează în perioada 1 decembrie - 30 iunie a anului calendaristic următor. (sursa Agerpres)

Publicat în Fonduri UE

Depunerea proiectelor pentru investiţii în exploataţii agricole se va realiza începând din 25 octombrie până în 25 ianuarie 2022 iar alocarea financiară este de 760 milioane euro, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
"Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţă lansarea sesiunii de depunere pentru submăsura 4.1 "Investiţii în exploataţii agricole" din cadrul Măsurii 4 "Investiţii în active fizice", în perioada 25 octombrie 2021- 25 ianuarie 2022. Alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte este de 760 milioane euro, împărţită în opt componente", precizează MADR printr-un comunicat transmis marţi Agerpres.
Pentru 'Achiziţii simple de utilaje agricole şi/sau irigaţii, drenaj, desecare la nivelul fermei - vegetal' este alocată suma de 125 milioane euro.
Totodată, pentru condiţionare şi procesare în fermă şi marketing - modernizare exploataţie (vegetal), exceptând legumicultura şi cartofii, este alocată suma de 55 milioane euro, iar pentru condiţionare şi procesare în fermă şi marketing - modernizare exploataţie (zootehnic) suma de 55 milioane euro.
De asemenea, pentru 'tineri fermieri - achiziţie utilaje' este alocată suma de 75 milioane de euro, pentru 'Investiţii în zootehnie (producţie primară, condiţionare şi marketing) - Naţional - 240 milioane de euro, iar pentru 'Investiţii în zootehnie (producţie primară, condiţionare şi marketing)' - Montan - 60 milioane euro.
Potrivit Ministerului Agriculturii, pentru 'Legume (inclusiv în spaţii protejate) şi cartofi (productie primară, condiţionare şi marketing) - înfiinţare, extindere, modernizare' se alocă 100 milioane euro, iar pentru 'Condiţionare, procesare şi marketing - legume, cartofi - modernizare exploataţie' se alocă 50 milioane de euro.

Publicat în Economie

Când Partidul Social Democrat a predat guvernarea în 2019, în Agricultură erau programe în derulare. Programe a căror eficienţă s-a reflectat prin scăderea importurilor cu 30%. Exista Programul naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria alimentară, Programul Tomata, Programul Usturoiul etc. Rând pe rând, programele Ministerului Agriculturii menite să îi ajute pe fermieri au început să cadă ca popicele.
Groparul programului „Tomata”, ministrul Agriculturii, Adran Oros, a prezentat programul „Legume în spaţii protejate 2021” ca fiind versiunea imbunătăţită şi performantă a Programului Tomata. Parafrazându-l pe nenea Iancu, Programul „Legume în spaţii protejate 2021” este „admirabil, e sublim, putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire”.
La data de 17 mai ar fi fost termenul limită până la care legumicultorii trebuiau să depună la APIA cererile pentru accesarea noului program pentru sprijinirea producţiei de legume în spaţii protejate, dar actul normativ încă mai aşteaptă avizul pozitiv al Ministerului Finanţelor Publice. Dar nu asta e singura măsură luată în defavoarea fermierilor români.
Ministrul Agriculturii a fost un avocat slab şi pentru cauza fermierilor care au rezistat cu stoicism şi neputinţă promisiunilor şi amânărilor ministrului Oros, că vor fi despăgubiţi după apariţia bugetului 2021. Când s-a creat bugetul, aceştia pur şi simplu nu au existat pentru putere, care a trimis agricultura în faliment trecând despăgubirile pentru seceta pedologică la categoria „pomeni de la buget”.
Un bun strateg ar fi văzut în aceste despăgubiri o investiţie în economie, pentru că ar fi fost un impuls în demararea lucrărilor agricole de primăvară din acest an şi recolta s-ar fi regăsit în venituri la buget.
Partidul Social Democrat a prezentat un amendament la Legea Bugetului prin care solicita alocarea sumei de 150.000 mii de lei în vederea realizării obiectivului de investiţie „Refacere sistem de irigaţie în judeţul Galaţi”. În Comisia pentru Agricultură un vot a făcut diferenţa, iar amendamentul a fost respins. Acela a fost votul ministrului Agriculturii Adrian Oros.
Ulterior, liberalii gălăţeni promiteau atrageri de fonduri europene prin PNRR vehiculând chiar şi sume. S-au dovedit a fi tot minciuni şi speranţe false pentru fermieri.
Acum, pe surse aflăm că liberalii dau vina pe Oros că a pierdut banii pentru irigaţii, prin PNRR. Liberalii au recunoscut, în şedinţa Biroului Executiv, că nu s-a acceptat la nivelul Comisiei Europene să existe finanţare pentru irigaţii prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Vestea proastă a venit după ce înainte aflasem că şi depozitele regionale au fost scoase de la finanţare din Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR). România nu va beneficia nici de bani pentru sistemul de irigaţii, măsură anunţată în nenumărate rânduri de ministrul agriculturii, Adrian Oros, în declaraţiile de presă.
Nu ştiu de ce am presentimentul că PNL îşi reglează conturile cu USR pentru debarcarea lui Vlad Voiculescu şi, în viitor, vom asista la debarcarea ministrului Adrian Nechita Oros. Însă fermierii români nu sunt îngrijoraţi de persoana ministrului, ci de nepăsarea şi nepriceperea celor care îngenunchiază agricultura.

Publicat în Politica

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, susţine că nu ar da carnea roşie pe insecte, deşi acestea sunt considerate de unii specialişti ca fiind de o calitate superioară. "La nivel mondial există 2.500 de specii de insecte care se consumă astăzi de către specia umană, numai că trebuie privit cu o anumită circumspecţie... Unii spun, din studiile pe care le au, că este o proteină de o calitate superioară. Eu vă mărturisesc că nu aş da carnea roşie aşa cum ne-o spune Organizaţia Mondială a Sănătăţii... Aş consuma carnea roşie în detrimentul acestor insecte. Probabil că în viitor, cu o populaţie în creştere, cu un teritoriu care să producă hrană cu apă redusă, probabil că trebuie surse alternative de hrană", a spus Botănoiu, întrebat despre decizia parlamentarilor europeni de a introduce pe lista alimentelor unele insecte.

Reprezentantul Ministerului Agriculturii a precizat că nu crede că Europa va renunţa la carnea roşie şi albă în perioada următoare pentru a consuma insecte. De asemenea, Botănoiu a arătat că a gustat de la scorpioni la viermi de bambus şi de făină şi până la lăcuste, dar că din punct de vedere al gustului aceste insecte nu sunt atractive. "Aşa, că guşti odată la o petrecere, probabil, dar mie nu mi se pare că ar asigura o garanţie atâta timp cât nu sunt foarte bine studiate. Dacă EFSA (European Food Safety Authority - n.r.) îmi va spune că sunt sigure din punct de vedere al consumului, probabil că aş face un efort, dacă aş avea şi o lămâie lângă mine, ca să pot să le diger mai repede, dar nu sunt adeptul unei astfel de proteine", a spus Botănoiu.

Potrivit unui nou raport dat publicităţii la începutul săptămânii trecute de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), consumul de carne procesată poate provoca apariţia unor forme de cancer ale sistemului digestiv, în timp ce consumul de carne roşie este o cauză probabilă a îmbolnăvirilor oncologice.

Tot săptămâna trecută, Plenul Parlamentului European (PE) a votat favorabil propunerea Comisiei Europene privind autorizarea la scară europeană a „noilor alimente”, precum insectele, unele specii de ciuperci sau produsele elaborate pe baza unor tehnici inovatoare, urmând să fie grăbit astfel procesul intrării acestora pe piaţă. Propunerea Comisiei se regăseşte într-un proiect de directivă comunitară privind „noile alimente”, o categorie în care se regăsesc acele produse care nu au fost consumate pe scară extinsă în Uniunea Europeană înaintea anului 1997, executivul comunitar dorind cu acest demers să impulsioneze inovaţia în sectorul alimentar.

Publicat în Economie

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, George Turtoi, a declarat că, în următorii şapte ani, finanţarea va fi focusată către obiective precum creşterea randamentului pe hectar, a valorii producţiei obţinute în România, a exporturilor de produse alimentare, dar şi către diminuarea efectelor polarizării.

"Avem prea puţini bani pentru câte nevoi avem. Avem, într-adevăr, o agricultură polarizată. De-a lungul timpului, de când a fost prima reformă funciară, timp de 25 de ani, ne-am îndreptat spre o agricultură dezechilibrată. În acelaşi timp, se vede foarte clar că exportăm materie primă şi, în acelaşi timp, nu suntem printre principalii exportatori şi nu ştim să facem jocul cu materia primă. Prin urmare, având în vedere fondurile limitate, la minister ne-am gândit pentru următoarea perioadă de şapte ani să focusăm absolut toată finanţarea pe două obiective principale. Chiar dacă domeniile de activitate ale măsurilor din viitorul program de dezvoltare sunt diverse, totuşi, am încercat să le focalizez spre aceste principale obiective. Primul obiectiv este să creştem randamentul pentru că avem suprafeţe foarte mari cultivate dar cu randament foarte mic pe hectar şi, în al doilea rând, să adăugăm valoare pe producţia pe care o obţinem în România şi valoarea adăugată în principal se obţine prin procesarea producţiei realizată la nivel naţional", a menţionat George Turtoi.

În ceea ce priveşte polarizarea, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii a subliniat că o soluţie ar fi coagularea micilor agricultori şi transformarea acestora în ferme de tip mediu, prin asocierea lor sub formă de grupuri de agricultori sau cooperative, astfel încât să reuşească să se autosusţină pe piaţă. "Pentru rezolvarea soluţiei polarizării s-a optat pentru prioritizarea şi sprijinirea formelor asociative de tip grup de producători şi cooperative, atât pentru a creşte producţia şi a avea o producţie mult mai mare la nivel de grup, cât şi pentru a procesa propria producţie şi a ieşi pe piaţă cu materie primă procesată', a mai spus George Turtoi.

Acesta a subliniat că micii fermieri vor putea să creeze lanţuri integrate de producţie dacă se vor uni. Totodată, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii consideră că România trebuie să exporte produse alimentare şi nu materie primă.

Publicat în National