Duminică, 22 august 2021, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a oficiat Sfânta Liturghie în Catedrala Arhiepiscopală din municipiul Galaţi, slujbă la care au fost prezenţi numeroşi credincioşi din municipiu, dar şi conaţionali plecaţi în străinătate şi veniţi acasă în această perioadă de vară.

„În cadrul slujbei, au fost rostite rugăciuni speciale pentru slujitorii Sfintelor Altare şi credincioşii români din diaspora. La momentul cuvenit, mulţi copii prezenţi la slujbă împreună cu părinţii lor au primit Sfânta Împărtăşanie. Ierarhul a evidenţiat efortul şi sacrificiul pe care mulţi români plecaţi la muncă în străinătate îl fac pentru a păstra identitatea naţională, credinţa strămoşească şi comuniunea cu cei de acelaşi neam. De asemenea, a fost transmis celor prezenţi mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, adresat cu prilejul «Duminicii migranţilor români», intitulat «Binecuvântare omagială pentru toţi românii din afara României». După Sfânta Liturghie, Părintele Arhiepiscop a invitat în parcul din incinta Reşedinţei Arhiepiscopale, pentru un dialog de suflet şi o agapă creştină, mai multe familii, adolescenţi şi copii din judeţele Galaţi şi Brăila, veniţi acasă din străinătate în perioada concediilor“, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos.

În total, peste 100 de români migranţi din cele două judeţe ale Eparhiei Dunării de Jos, împreună cu preoţii din parohiile din care aceştia fac parte, au venit duminică la Galaţi pentru a participa la Sfânta Liturghie şi a primi binecuvântare de la ierarhul locului.

Publicat în Comunitate

Aproape 20 de migranţi din Afganistan şi Nepal au fost descoperiţi, în ultimele 24 de ore, în timp ce încercau să iasă ilegal din România prin judeţele Arad şi Bihor, fiind ascunşi în autocamioane cu mărfuri care plecau în Spaţiul Schengen.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Poliţia de Frontieră Arad, migranţii au fost descoperiţi în punctele de trecere a frontierei Vărşand, Nădlac II şi Borş.
La Nădlac II, unde poliţiştii de frontieră au efectuat controlul amănunţit asupra a două autocamioane, conduse de un bielorus şi un bulgar, au fost descoperiţi 11 migranţi din Afganistan şi Nepal, cu vârste cuprinse între 15 şi 31 de ani, solicitanţi de azil în România.
"Conform documentelor de însoţire a mărfii, şoferii transportau rafturi metalice şi produse din aluminiu pentru societăţi din Germania şi Polonia", precizează Poliţia de Frontieră Arad.
La Vărşand, într-un TIR condus de un cetăţean bulgar, care transporta piese auto în Franţa, au fost găsiţi trei afgani, cu vârste cuprinse între 15 şi 17 de ani, solicitanţi de azil în ţara noastră.
Poliţiştii de frontieră de la Borş au descoperit patru tineri afgani într-un TIR condus de un cetăţean bulgar care transporta piese metalice în Polonia. Migranţii au vârste cuprinse între 11 şi 22 de ani.
În toate cazurile, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări. (sursa Agerpres)

Publicat în National
România s-a situat şi în 2014 pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte surplusul rezultat de pe urma transferurilor personale de fonduri, cu o sumă de 1,581 miliarde de euro, fiind devansată doar de Portugalia (3,6 miliarde de euro) şi Polonia (2,594 miliarde de euro), arată datele publicate de Oficiul european de Statistică (Eurostat). În 2013, clasamentul a avut aceeaşi ordine, dar surplusul înregistrat de România de pe urma transferurilor personale de fonduri a fost mai mare, 1,755 miliarde de euro. Datele Eurostat arată că, în cazul României, au scăzut şi intrările de fonduri de pe urma transferurilor personale, de la 2,098 miliarde de euro în 2013 (1,634 miliarde de euro din interiorul UE şi 464 milioane de euro din afara UE) până la 2,002 miliarde de euro în 2014 (1,549 miliarde de euro din interiorul UE şi 453 milioane de euro din afara UE). În rândul statelor membre, cele mai mari ieşiri de fonduri de pe urma transferurilor personale s-au înregistrat în Franţa (9,4 miliarde de euro), urmată de Marea Britanie (6,8 miliarde de euro), Italia (6,5 miliarde de euro) şi Spania (5,9 miliarde de euro), iar cele mai mari intrari s-au înregistrat în Portugalia (4,8 miliarde de euro), Polonia (2,8 miliarde de euro), Marea Britanie (2,4 miliarde de euro), Italia (2,1 miliarde de euro) şi România (2,002 miliarde de euro). În 2014, fondurile trimise de rezidenţii UE 28 către o ţară non-UE s-au cifrat la 29,3 miliarde de euro, în creştere comparativ cu 28,7 miliarde de euro în 2013. În condiţiile în care intrările în UE s-au cifrat la 11 miliarde de euro, a rezultat o balanţă negativă de 18,3 miliarde de euro pentru UE cu restul lumii. Majoritatea transferurilor personale au constat în fluxurile de bani trimise de migranţi în ţările lor de origine. (
Publicat în National
Vineri, 17 Iulie 2015 00:00

Remiterile muncitorilor migranţi

Remiterile lucrătorilor aflaţi în ţări străine reprezintă o parte importantă a economiei globale. Anul trecut, muncitorii migranţi care trăiesc în Europa occidentală au trimis acasă 88,75 miliarde de dolari americani, care au asigurat, în termeni statistici, venitul de bază pentru aproximativ 120 de milioane de persoane. Acesta este tabloul pe care îl oferă un raport publicat luni de International Fund for Agricultural Development (IFAD), în deschiderea Forumului Global al Remiterilor, deschis astăzi la Milano. Să arătăm de la bun început că autorii documentului aşază în centrul preocupărilor ţările non-europene cele mai sărace şi lasă, oarecum, în planul al doilea tematica migraţiei intra-europene care ne intersează pe noi în cel mai înalt grad. Raportul construieşte însă o foarte utilă imagine de ansamblu. (”Sending Money Home: European flows and markets”)
Europa se împarte în două părţi, riguros delimitate de vechea cortină de fier. Vestul capitalist constituie zona din care pornesc marile fluxurile financiare, iar Estul comunist cuprinde ţările de destinaţie. Chiar şi ţările cu economii mai puternice ca Polonia se înscriu printre destinatarele nete ale remiterilor din Occident. Graficele oferite de Raportul IFAD nu fac distincţie între ţările care aparţin UE şi cele care nu aparţin, astfel încât avem o zonă compactă care cuprinde la sud ţările din Fosta Iugoslavie şi la răsărit Ucraina, Belarus şi Republica Moldova.
Justificarea acestui tablou este că Rusia reprezintă, la rândul ei, una din marile emitente din care au provenit anul trecut 20,688 miliarde de dolari dirijaţi către estul Europei şi către Asia Centrală. În orice caz, e semnificativ pentru noi că remiterile muncitorilor moldoveni din cuprinsul Federaţiei Ruse au reprezentat anul trecut aproape 22% din întregul PIB al ţării. Moldova se afla pe locul al 8-lea printre ţările destinatare ale fluxurilor de bani din Rusia, iar Ucraina pe locul al doilea după Uzbekistan. Acest fapt explică în bună măsură influenţa pe care continuă să o exercite Rusia.
România este una din principalele ţări destinatare ale remiterilor din vestul Europei, dar pe primul loc figurează Polonia, care a recepţionat 7,5 miliarde de dolari americani, în principal din Germania şi Marea Britanie. Pe locul al doilea se găseşte Ungaria cu 4,47 miliarde de dolari americani, iar pe locul al treilea, România cu 3,43 de miliarde de dolari, proveniţi mai cu seamă din Italia şi Spania. Remiterile româneşti din Marea Britanie, Germania şi din celelalte ţări nu sunt cuprinse în tabel, căci nu se numără printre primele 10. Datele utilizate sunt cele furnizate de Banca Mondială şi care au mai fost utilizate în diferite contexte.
Una din problemele ridicate de această statistică este „ceaţa” care domneşte în privinţa numărului real al muncitorilor români din străinătate. Sub raportul strict al remiterilor, faptul nu are nicio importanţă, dar subiectul a dobândit o însemnătate politică. În România s-a vorbit, după caz, de 2, de 2,5 sau de 3 milioane de români care lucrează în vestul Europei, pentru ca, zilele trecute, preşedintele Klaus Iohannis să vorbească, pentru prima dată, de 4 milioane. Există în această fluctuaţie un oarecare interes politic. Ar fi de asemenea important să putem raporta numărul muncitorilor migranţi la volumul remiterilor băneşti ca să aflăm ceva despre câştigurile obţinute de români, despre natura job-urilor sau despre relaţiile cu cei de acasă. Să arătăm doar, cu toată prudenţa cerută de imprecizia datelor, că numărul migranţilor români ar părea să fie mai mare decât al polonezilor sau ungurilor luaţi separat, dar că remiterile sunt inferioare acestora.
Revenind la raportul IFAD, să vedem şi care sunt principalele ţări de unde pleacă fluxurile financiare. Dacă lăsăm Rusia deoparte, pe primul loc în Europa se află Marea Britanie cu 17,17 miliarde de dolari, Germania, 14,08 miliarde, Franţa, 10,53 miliarde , Italia, 10,43 miliarde şi Spania, 9,6 miliarde dolari. Urmează, Olanda, Elveţia, Austria şi altele. Europa occidentală pare a fi un vast atelier, care dă de lucru la zeci de milioane de lucrători sosiţi din fostul est comunist şi de pe toate celelalte continente ale globului.

Publicat în National