În perioada 16 mai - 10 iunie, peste 4.500 de elevi de clasa a VI-a şi a VII-a, care învaţă la şcoli din mediul rural şi la cele din municipiul Tecuci şi oraşele Târgu Bujor şi Bereşti, vor vizita gratuit muzeele din subordinea Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, în cadrul programului „Muzeele prin ochii copiilor”, finanţat din bugetul propriu al instituţiei. Elevii şi persoanele care îi vor însoţi vor avea transportul şi masa asigurate, informează CJ Galaţi.
„Este un proiect de suflet pentru mine, pe care din cauza pandemiei nu l-am putut face mai devreme. Mii de copii din satele gălăţene şi din oraşele aflate la zeci de kilometri de municipiul Galaţi vor merge pentru prima oară la un muzeu. Posibilităţile financiare limitate sau distanţa mare până în municipiul Galaţi i-au împiedicat pe mulţi să vadă cu ochii lor cum arată Grădina ZOO, acvariile de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii sau obiectele vechi de mii de ani descoperite de către arheologii Muzeului de Istorie”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.
Elevii vor putea vizita gratuit acvariile şi expoziţiile de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă”, Grădina Botanică, Grădina ZOO, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”, Muzeul de Artă Vizuală, Muzeul Satului şi Muzeul Pescăresc. Primele vizite din cadrul acestui program vor fi organizate luni, 16 mai, cu elevi de la şcolile din Lieşti, Vlădeşti, Smulţi, Corni şi Suceveni. Fiecare autocar va avea un coordonator de grup desemnat de către Consiliul Judeţean, care îi va însoţi pe copii pe tot parcursul vizitelor.
„Toţi elevii vor avea transportul asigurat din localităţile de domiciliu, vor avea profesori care să-i însoţească, vor primi pacheţel dimineaţa şi un prânz la restaurant şi se vor bucura de lumea minunată pe care o vor descoperi la fiecare muzeu”, a mai precizat Costel Fotea.
În cadrul acestui proiect vor participa 4881 de persoane, din care 4.546 de elevi şi 335 de însoţitori. Acest program are o valoare financiară de 457.674 de lei (transportul şi mesele incluse), iar licitaţia fost câştigată de către S.C. Avangarde Business Group SRL.

Publicat în Eveniment

Teach for Romania dă startul nominalizărilor pentru prima ediţie a Galei Profesorul Anului din mediul rural 2022 şi caută profesorii care reuşesc să demonstreze că se poate chiar şi acolo unde pare că e imposibil.

„Evenimentul pe care îl dedicăm acestor oameni implicaţi vine ca semn de recunoştinţă şi mulţumire că nu renunţă să creadă în potenţialul elevilor, că îşi doresc să ajungă la fiecare în parte, le creează contexte de învăţare adaptate şi le oferă şansa la un viitor mai bun prin educaţie. Aceşti profesori merită să iasă din anonimat, iar efortul, dăruirea şi perseverenţa lor să fie recunoscute”, spune Iulia Pielmuş, director executiv, Teach for Romania.

Cum se poate nominaliza un profesor?

Poate fi nominalizat orice cadru didactic (învăţător, profesor, consilier şcolar) care este sau a fost angajat într-o şcoală din mediul rural. Propunerile de candidaturi pot fi făcute de către elevi, părinţi, membri ai comunităţii, colegi de cancelarie sau inspectori şcolari, profesori metodişti sau alţi specialişti din educaţie, până la data de 27 februarie 2022, ora 23:59, pe site-ul: https://teachforromania.org/echitateineducatie.

Categoriile de nominalizare sunt: Prevenirea abandonului şcolar; Dezvoltarea literaţiei; Dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale; Dezvoltarea leadership-ului la elevi; Implicarea în comunitate. Pentru fiecare categorie, un juriu format din 5 persoane va evalua fiecare candidatură şi va oferi un punctaj pe baza grilei de evaluare. Primele 3 candidaturi conform punctajului, din fiecare categorie, vor fi documentate în teren pentru a verifica validitatea informaţiilor furnizate. Anunţarea câştigătorilor va fi făcută în cadrul unui eveniment organizat la Iaşi, în data de 24 martie 2022.

Publicat în Regional

În judeţul Galaţi, în luna noiembrie 2021, s-au eliberat 99 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 20,8% faţă de luna precedentă. Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna noiembrie 2021 a crescut cu 2,1% faţă de luna noiembrie 2020.

Potrvit informaţiilor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi, cel mai mare număr de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale au fost eliberate în zona rurală a judeţului Galaţi. Ponderea  autorizaţiilor pentru construirea de clădiri rezidenţiale din zona rurală a fost de 85,9% în luna noiembrie 2021, faţă de 82,5% în luna noiembrie 2020.

Comparativ cu luna precedentă, numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale în luna noiembrie 2021 a scăzut cu 57,6% în zona urbană şi doar cu 7,6% în zona rurală.

În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2021 s-au eliberat 1165 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 18,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020.

Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate pentru mediul rural, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2021 a reprezentat 79,1% din totalul autorizaţiilor, în creştere cu 22,3 % faţă de perioada corespunzătoare din anul 2020.

Publicat în Eveniment

Fundaţia Progress lansează GirlPower Network - Reţeaua fetelor puternice din rural, un proiect ce va fi implementat începând cu luna ianuarie 2022, pe o perioadă de 24 de luni, prin care îşi propune să educe, să crească nivelul de capacitare şi să dezvolte intelectual 500 de fete, din 50 de comunităţi rurale din România, pentru ca ele să facă faţă mai bine provocărilor aduse de viitor.

Proiectul se adresează pre-adolescentelor şi adolescentelor, cu vârste între 10-16 ani, din mediul rural, care, potrivit unei cercetări realizate pe un lot de convenienţă având peste 100 de respondente, sunt victime ale violenţei verbale în proporţie de 53%; sunt frecvent jignite sau dispreţuite 39% dintre ele, iar 47% se gândesc cu îngrijorare la viitorul lor.

În acest context, proiectul îşi propune ca fetele din mediul rural implicate în proiect să îşi asume provocările cu care vin în contact, să îşi schimbe atitudinea faţă de provocările vârstei (făcând faţă situaţiilor de violenţă verbală şi fizică, directă şi online, de defăimare şi jignire), să devină puternice prin dobândirea de cunoştinţe şi competenţe sociale, să aibă curajul  de a-şi exprima opinia şi să participe la deciziile comunităţii în chestiuni care le privesc.

Astfel, în fiecare dintre cele 50 de comunităţi rurale se înfiinţează un club al fetelor puternice, GirlPower Hub (GPH), care va funcţiona în cadrul bibliotecii publice rurale din comunitatea respectivă, sub coordonarea şi îndrumarea bibliotecarului, unde fetele vor avea acces la educaţie, ateliere şi informaţii de calitate privind teme utile în dezvoltarea lor.

Fundaţia Progress va publica în cursul lunii ianuarie 2022, pe website-ul www.progressfoundation.ro, informaţiile necesare pentru selecţia bibliotecilor care vor participa la implementarea proiectului.

Proiectul este derulat de Fundaţia Progress cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Publicat în Regional

Jumătate dintre profesori şi părinţi sunt de acord cu interzicerea folosirii măştilor textile la şcoală doar dacă se vor asigura măşti medicinale gratuite, potrivit unui sondaj al World Vision România realizat în prima săptămână a lunii ianuarie în mediul rural.
Mai mult de o treime dintre părinţii din mediul rural chestionaţi au spus că şcoala nu asigură deloc măşti şi sunt nevoiţi să le cumpere ei copiilor. Legat de suma pe care o cheltuiesc pentru măşti, aproape jumătate dintre părinţi au răspuns că între 30 şi peste 50 de lei pe lună. Un procent de 12% au spus că dau mai mult de 50 de lei, pentru că au mai mulţi copii. Unul din zece părinţi a menţionat că a cumpărat măşti textile la un moment dat şi le folosesc pe acelea. Un procent de 9% alocă în jur de 10-20 de lei, chiar dacă au mai mulţi copii, pentru că uneori mai folosesc masca şi două zile la rând. Una din cinci familii respondente are venituri sub 1.000 de lei pe lună.
Deşi 59% dintre părinţi şi 65% dintre profesori cred că şcolile nu ar trebui închise în valul cinci al pandemiei, intenţia de vaccinare împotriva COVID-19 în mediul rural rămâne în continuare mică. Astfel, 70% dintre părinţi nu şi-au imunizat copiii mai mari de 12 ani, 20% se mai gândesc şi doar 10% răspund că au copiii imunizaţi. Legat de intenţia de vaccinare pentru copiii cu vârsta între 5 şi 11 ani atunci când acest lucru ar fi posibil, 70% nu ar face acest lucru, 20% se mai gândesc şi doar 10% i-ar lăsa să se imunizeze.
Un procent de 70% dintre profesori au menţionat că sunt vaccinaţi. Întrebaţi dacă s-ar imuniza în cazul în care menţinerea şcolilor deschise ar depinde de rata de vaccinare a profesorilor, 23% au răspuns afirmativ.
Legat de testarea COVID-19 a elevilor, peste 90% dintre părinţi şi profesori au spus că, în cazul şcolii lor, testarea s-a făcut acasă de către părinţi. Deşi 76% dintre profesori au precizat că, din câte ştiu ei, părinţii au efectuat acasă testele COVID-19, 63% cred că această testare ar trebui să se facă la şcoală de către asistenţii medicali. Un procent de 70% dintre profesori au afirmat că nu pot efectua testele la şcoală, pentru că sunt prea mulţi copii şi s-ar pierde prea mult din timpul de predare.
Mai puţin de jumătate dintre părinţi au menţionat că li s-a părut uşor procesul de testare şi au înţeles instrucţiunile. Peste 40% spun că s-au descurcat, pentru că li s-a arătat la şcoală cum să procedeze de către cadrele didactice sau asistenţi, iar 10% au răspuns că li s-a părut un proces dificil şi au cerut ajutorul unor cunoştinţe/asistent medical/profesor ori au căutat pe Youtube cum se face testarea.
Legat de cea mai dificilă parte cu privire la testarea copiilor acasă, pentru aproape 70% dintre părinţi aceasta a fost recoltarea probelor, pentru 18% a fost greu să înţeleagă cum se face testul. Pentru aproape 15% dintre părinţi a fost dificil să facă testele în aceeaşi zi pentru mai mulţi copii. (sursa Agerpres)

Publicat în National

În trimestrul III 2021, în judeţul Galaţi au fost date în folosinţă 333 locuinţe, în creştere cu 81 locuinţe faţă de trimestrul II 2021. Faţă de trimestrul III 2020, în trimestrul III 2021, numărul de locuinţe date în folosinţă a crescut cu 120 locuinţe, potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi.
Pe medii de rezidenţă, atât în trimestrul III 2021, cât şi în trimestrul III 2020, cele mai multe locuinţe au fost construite în mediul rural, respectiv  45,9% şi 67,1%.
În perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2021 au fost finalizate 812 locuinţe, în creştere cu 32,7% faţă de perioada similară din 2020. Pe medii de rezidenţă, cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul rural, ca pondere reprezentând 54,7% din total.

Publicat în Eveniment

44 de absovenţi de liceu din mediul rural, care au fost admişi anul acesta pe locuri bugetate la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, şi-au ridicat, vineri, Kit-ul Studentului, care conţine un laptop, un rucsac şi rechizite necesare studiului. Kit-urile au fost înmânate studenţilor de Rectorul Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, prof. univ. dr. ing. Puiu Lucian Georgescu şi de conf. univ. dr. ing. Ciprian Vlad, Prorector cu strategii universitare şi parteneriatul cu studenţii, care este şi directorul proiectului din care s-au achiziţionat bunurile.
"Ne dorim, prin această acţiune să creştem echitatea socială şi să le asigurăm studenţilor noştri un grad sporit de acces la învăţământul superior", a declarat Rectorul Universităţii, care le-a urat totodată bun-venit studenţilor în universitate.
"Vrem ca tinerii noştri studenţi, şi nu numai, proveniţi din mediul rural să se adapteze condiţiilor studiilor universitare pe timp de pandemie", a spus la rândul său conf. univ. dr. ing. Ciprian Vlad.
Laptop-urile au fost achiziţionate în cadrul unui proiect cu finanţare FDI (fondul de dezvoltare instituţională) cu acronimul Ai SUCCES ("Acces şi integrare pentru succes - îmbunătăţirea accesului şi integrării în învăţământul universitar şi sprijinirea tranziţiei către piaţa muncii a studenţilor din ciclul de licenţă"), informează Universitatea.

Publicat în Comunitate

Consiliul Consultativ al Copiilor, organism al Fundaţiei World Vision România, care reprezintă aproape un milion de copii din mediul rural, cere autorităţilor organizarea de şcoli de vară şi ore de educaţie remedială personalizate în funcţie de nevoi pentru a recupera din materia pierdută în timpul pandemiei.
"Vrem ca şcolile să rămână deschise şi să recuperăm o parte din materia pierdută, prin organizarea de şcoli de vară şi ore dedicate de educaţie remedială, personalizate în funcţie de nevoile fiecăruia dintre noi. Chiar dacă avem şcolile deschise, nu uitaţi de digitalizare! Avem nevoie de educaţie digitală pentru viitorul nostru", se arată într-o scrisoare adresată de copii ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, ministrului Muncii, Raluca Turcan, şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, Florica Cherecheş.
Ei mai cer protejarea copiilor, prin creşterea numărului de psihologi şi consilieri în şcoli şi constituirea unor comisii anti-bullying la nivelul fiecărei şcoli, formate din psihologi, consilieri, profesori, părinţi şi elevi.
O altă solicitare este participarea copiilor la luarea deciziilor care îi privesc.
"Vrem ca părerea noastră să influenţeze deciziile luate de autorităţile locale, judeţene şi naţionale. Astfel, solicităm înfiinţarea de structuri consultative ale copiilor chiar de la nivel local", se menţionează în scrisoare.
Potrivit unui comunicat al World Vision România, în scrisoare, copiii din mediul rural îşi descriu experienţele din pandemie.
Scrisoarea este bazată pe mărturii colectate de la sute de copii din mediul rural, elevi din clasele I-XII care trăiesc în unele dintre cele mai izolate şi sărace localităţi. Copiii transmit astfel mărturii directe privind efectul restricţiilor şi al şcolii online asupra sănătăţii lor mentale. Majoritatea acuză un nivel crescut de stres psihologic, în alte cazuri se poate vorbi de sentimente de înstrăinare, însingurare, neputinţă şi descurajare, de deprimare şi de pierderea interesului pentru şcoală sau chiar pentru viaţă.
În ceea ce priveşte pierderile de învăţare, scrisoarea copiilor din Consiliul Consultativ arată că acestea ar putea fi permanente.
În plus, izolarea la domiciliu a adus cu sine tensiuni în familie, a adăugat World Vision România. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Aproape o treime dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi, se arată în „Raportul de analiză privind contractarea serviciilor sociale în context naţional şi european” realizat în cadrul unui proiect al Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) şi UNICEF România.

„66,1% din familiile din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi. Unul din opt copii din satele româneşti merge uneori sau întotdeauna la culcare flămând, în creştere cu 2% (în 2013) faţă de 2012. Procentul celor care se duc întotdeauna la culcare flămânzi s-a dublat la 4% faţă de 2013”, se arată în document, citând raportul „Bunăstarea copiilor din mediul rural” (2012 şi 2014) realizat de World Vision.

Potrivit acestuia, unul din cinci copii între 0 şi 5 ani nu a fost la medic în ultimul an şi aproape jumătate dintre aceştia a avut boli respiratorii, acestea fiind principalele afecţiuni care cauzează moartea copiilor sub 5 ani. 2,3% dintre familiile din mediul rural declară că în ultimul an cel puţin un copil din gospodărie a abandonat şcoala. Acelaşi raport arată că 1 din 5 copii munceşte înainte sau după şcoală şi 1 din 8 absentează pentru a munci în gospodărie. UNICEF arată că în România 8 minori din 100 trăiesc la nivelul de „sărăcie severă”, cu mai puţin de 15 lei pe zi.

Datele Ministerului Fondurilor Europene arată că mai mult de jumătate dintre copiii români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială (52,2% în 2012), cel mai ridicat nivel din UE-27, cu excepţia Bulgariei. Riscul sărăciei şi excluziunii sociale este mai mare în gospodăriile cu mulţi copii (72,5% în cazul gospodăriilor cu 2 adulţi şi 3 sau mai mulţi copii) şi în cele monoparentale (60,7%).

Integrarea socială a copiilor şi tinerilor proveniţi din sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului reprezintă o provocare importantă. În noiembrie 2011, erau înregistraţi 1.432 de tineri 16-18 ani şi 1.541 de tineri peste 18 ani care urmau să părăsească sau părăsiseră deja centrele de plasament şi cu risc mare de excluziune socială. La finele anului 2011, erau înregistraţi 83.658 de copiii ai căror părinţi erau plecaţi la muncă în străinătate.

Potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului Muncii, în prezent, unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient, şi o mare parte din sărăcia bazată pe venit este persistentă, trei sferturi dintre persoanele sărace aflându-se în această situaţie de cel puţin trei ani.

„O treime din populaţie este afectată de de privare materială severă, în sensul că nu-şi poate permite să achiziţioneze articole considerate dezirabile sau chiar necesare pentru a duce un trai decent. Încă mai există în România copii care nu au mers niciodată la şcoală, iar procentul tinerilor fără o educaţie adecvată este ridicat. Multe persoane sunt în continuare inactive sau neangajate formal, cu şanse mici de a căpăta acces corespunzător la piaţa muncii. Există inegalităţi în ceea ce priveşte acoperirea cu servicii medicale de bază. Există un număr semnificativ de comunităţi dezavantajate în care aceste probleme se cumulează, făcând aproape imposibilă întreruperea ciclului excluderii, fără ca membrii săi să fie sprijiniţi şi integraţi prin intervenţii din exterior”, se arată în Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei (2014-2020), publicată pe site-ul Ministerului Muncii.

Acelaşi document spune că pentru copii (cu vârste între 0 şi 17 ani), obiectivul combaterii sărăciei şi excluziunii sociale este de a se asigura oportunitatea de a-şi dezvolta întregul potenţial, indiferent de originea socială, prin dotarea lor cu abilităţile, cunoştinţele şi experienţa necesare pentru a-şi atinge pe deplin acest potenţial individual ca şi cursanţi de succes, persoane cu încredere în sine şi în forţele proprii, cetăţeni responsabili şi contribuabili la dezvoltarea societăţii.

În ceea ce priveşte adulţii de vârstă activă pe piaţa muncii, obiectivul este de a se asigura oportunitatea lor de a participa pe deplin la viaţa economică, socială şi culturală a României. Obiectivul pentru cei care au depăşit vârsta activă este aceea ca vârstnicii să fie apreciaţi şi respectaţi, să rămână independenţi şi să poată participa la toate aspectele vieţii în calitate de cetăţeni activi, precum şi să se bucure de o calitate ridicată a vieţii într-o comunitate sigură.

„Raportul de analiză privind contractarea serviciilor sociale în context naţional şi european” spune că în perioada 2010-2014 sistemul de servicii sociale din România a rămas slab finanţat. „În condiţiile unei medii europene de 2,2% din PIB alocat serviciilor sociale, România nu a cheltuit niciodată mai mult de 0,3% (2005) - 0,5% (2012) cu aceste servicii. În general, cheltuiala cheltuiala cu serviciile sociale şi medicale din România (cumulat), nu depăşea 5% din PIB în 2010, în condiţiile unei medii europene de 10%”, se arată în document. Potrivit acestuia, în România, costurile din sistemul de asistenţă socială sunt alocate preponderent pentru beneficii sociale/prestaţii, deşi societatea civilă a argumentat în nenumărate rânduri că, în lipsa completării lor cu serviciile sociale, acestea nu reuşesc să adreseze în mod eficient incluziunea socială a beneficiarilor sau să limiteze dependenţa acestora de ajutorul financiar al statului.

Datele Ministerului Muncii arată că în primul semestru din acest an numărul mediu lunar de familii beneficiare de venit minim garantat a crescut la 252.688 familii, în creştere cu 4,8%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. „Numărul mediu lunar de familii beneficiare a crescut de la 241.004 în semestrul I 2014 la 252.688 în semestrul I 2015, cu 11.684 familii (4,8%). Suma plătită în semestrul I 2015, de 348.024.611 lei, a fost mai mare cu 15.012.339 lei (4,5%) decât în semestrul I 2014. Judeţele cu cel mai mare număr de familii beneficiare de venit minim garantat (peste 8.000) au fost Mureş, Olt, Argeş, Iaşi, Dâmboviţa, Bacău, Vaslui, Teleorman, Galaţi, Buzău şi Dolj”, informează Ministerul Muncii.

Suma plătită din bugetul Ministerului pentru întreg programul de acordare a venitului minim garantat (ajutorul social, contribuţii pentru asigurările de sănătate şi asigurarea obligatorie a locuinţelor) în semestrul I a fost de peste 369,7 milioane lei, mai mare cu 1.9 milioane lei (5,1%) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. 

Publicat în National

Deşi rata şomajului înregistrată în luna mai la nivelul judeţului Galaţi a scăzut comparativ cu cea înregistrată la sfârşitul lunii precedente, aceasta a fost mai mare comparativ cu cea înregistrată în luna mai a anului trecut. Dacă ţinem cont de datele prezentate de AJOFM Galaţi la solicitarea noastră, deşi situaţia pare că se ameliorează temporar, numărul şomerilor este mai mare comparativ cu aceeaşi perioada a anului trecut, lucru care nu poaste fi un motiv de bucurie, cei mai mulţi şomeri provenind tot din mediul rural, unde şansele de a-şi găsi un loc de muncă este relativ redus. 

Conform datelor puse la dispoziţie de purtătorul de cuvânt al AJOFM Galaţi, Magdalena Hâncu, rata şomajului înregistrată la sfârşitul lunii mai la nivelul judeţului a fost de 8,89%, numărul total de şomeri înregistraţi în evidenţ a AJOFM Galaţi fiind de 17.830 de persoane, din care 14.629 de persoane locuiesc în mediul rural, în timp ce doar 3.191 de persoane locuiesc la oraş. 

„Din numărul total de şomeri înregistrati la AJOFM Galaţi, un unumăr de 2.317 sunt indemnizaţi, în timp ce un număr de 15.513 sunt neindemnizaţi”, ne-a declarat purtatorul de cuvânt al AJOFM Galaţi. 

Un fapt care nu poate fi considerat îmbucurător este acela că s-a redus numărul şomerilor indemnizaţi cu 500 de persoane, ceea ce înseamnă că aceştia nu mai beneficiază de ajutor de şomaj, în timp ce numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 84 comparativ cu luna precedentă. Numărul şomerilor va creste odată cu plecarile din Combinat, prin intermediul programului de prepensionare, care se află pe ultima sută de metri, însă aceştia nu vor figura în evidenţa AJOFM Galaţi deoarece contractul de muncă s-a desfăcut cu acordul părţilor, la cererea lor. 

 

Gălăţenii fără studii, cei mai atinşi de spectrul şomajului 

 

Ca şi în lunile precedente, se demonstrează că şomerii care nu au studii îşi găsesc cel mai greu de muncă, acelaşi lucru fiind valabil şi în cazul persoanelor care au vârsta cuprinsă între 40 şi 49 de ani. Astfel, în ceea ce priveşte studiile, 16.091 de persoane nu au studii, în timp ce 1.250 de persoane au studii liceale sau postliceale, cei mai puţin „loviţi” de spectrul şomajului fiind gălăţenii cu studii superioare, fiind vorba de 485 de persoane. În ceea ce priveste vârsta, cei mai mulţi şomeri, şi anume în număr de 5.742, au vârsta între 40 şi 49 de ani, 3.883 au vârsta cuprinsă între 30 şi 39 de ani iar 3.068 de persoane au depăşit vârsta de 55 de ani. 

Publicat în Știrea zilei