Explozia preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale conduce la majorarea tarifelor serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare-epurare în Judeţul Galaţi începând cu 1 aprilie 2022, anunţă societatea APA CANAL SA într-o informare amplă publicată pe site-ul companiei.

”Liberalizarea preţului la energia electrică şi gazele naturale, a generat creşterea foarte mare a preţului de bază al acestor servicii. Impactul pentru APA CANAL S.A. Galaţi a însemnat creşterea pentru anul 2022 comparativ cu preţul de bază din anul 2021 cu 322% la energia electrică şi cu 638% la gaze naturale. (...) Concret, diferenţa între cheltuielile aferente lunii ianuarie 2022 şi decembrie 2021 (rezultatul majorării preţului energiei electrice) este de aprox. 2 milioane lei. Pentru perioada februarie - martie 2022, chiar şi în condiţiile aplicării OUG nr.3/2022 privind plafonarea preţurilor finale la energia electrică şi gaze naturale, tot avem cheltuieli suplimentare faţă de luna decembrie 2021 de cca. 2 milioane lei la energia electrică şi cca. 200.000 lei la gazele naturale. Rezultă astfel, pentru perioada ianuarie – martie 2022, o cheltuială suplimentară de cca. 4,2 milioane lei. Din analiza cheltuielilor înregistrate de APA CANAL S.A. Galaţi comparativ cu veniturile estimate a fi realizate, rezulta că în scurt timp vom ajunge în imposibilitatea de a achita facturile de energie electrică şi chiar în incapacitate de plată”, se explică în comunicatul amintit.

Cât vor plăti gălăţenii apa şi canalizarea, începând cu 01 aprilie 2022

Societatea APA CANAL S.A. Galaţi a făcut demersurile necesare aprobării de către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice Bucureşti a noilor preţuri/tarife pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare-epurare, conform “Planului anual de evoluţie a tarifelor la apă şi canalizare în perioada 2017-2023”. Prin Decizia ANRSC nr. 44/23.03.2022 au fost aprobate noile preţuri/tarife, aplicabile începând cu 1 aprilie 2022.

Astfel, tariful apei potabile va creşte cu aproximativ 34%, de la 5,46 lei/mc la 7,32 lei/mc pentru populaţie, iar pentru agenţii economici tariful va creşte de la 5,01 lei/mc la 6,72 lei/mc.
Şi la canalizare creşte tariful cu aproximativ 30%, adică de la 3,85 lei/mc, la 5,00 lei pentru populaţie şi de la 3,53 lei/mc la 4,59 lei/mc pentru agenţi economici.

Îngheaţă salariile angajaţilor şi se taie primele

Pornind de la faptul că nu există profit la finalul anului 2021, ”ne aflam în imposibilitatea realizării de lucrări de investiţii din surse proprii (înlocuiri reţele apă şi canalizare, echipamente, utilaje din staţiile de tratare apă potabilă şi apă uzată etc.). Faptul că în anul 2022 nu exista sursă de finanţare a lucrărilor de investiţii, coroborat cu gradul avansat de uzură al mijloacelor fixe concesionate, impunea, obligatoriu, realizarea unor lucrări suplimentare de reparaţii, pentru a menţine siguranţa în exploatare a sistemelor, ceea ce putea conduce la depăşirea cheltuielilor de reparaţii prognozate pentru anul 2022”, informează APA CANAL SA Galaţi care a mai decis o serie de măsuri imediate.

Monitorul de Galaţi vă prezintă o parte dintre măsurile imediate aplicate de compania de apă:
- Creşterea veniturilor din activitatea de bază, concomitent cu reducerea drastică a lucrărilor de investiţii din surse proprii;
- Diminuarea costurilor operaţionale prin diminuarea cheltuielilor: reducerea consumurilor de combustibil, materii prime şi materiale.
- Recuperarea soldurilor restante acumulate de clienti in perioada pandemiei, inclusiv prin debranşare, imediat după ridicarea stării de alertă şi după notificare, conform prevederilor legale şi contractuale;
- Sistarea angajării de personal suplimentar.
- Salariaţii nu vor beneficia în 2022 de majorări salariale, premieri, decontarea biletelor de odihnă / vouchere de vacanţă sau alte facilităţi.

APA CANAL SA mai face precizarea că, ”în cazul emiterii unor decizii guvernamentale ulterioare privind plafonarea/scăderea preţului la energie, gaze, combustibil şi/sau a altor elemente din structura tarifului, care nu au fost luate in calcul, Operatorul Regional va modifica in consecinţă Strategia de tarifare pentru anul financiar 2022 şi o va supune spre aprobare către A.G.A. ADI “Serviciul Regional Apa Galaţi”,
Societatea APA CANAL S.A. Galaţi a demarat formalităţile necesare unei noi revizuiri a Strategiei tarifare pentru anul 2022 şi aprobării acesteia de către A.G.A. ADI “Serviciul Regional Apa Galaţi”. Ulterior, documentaţia va fi trimisă la ANRSC pentru aprobarea noilor preţuri/tarife, calculate cu preturile plafonate la energie electrică şi gaze naturale.Prin urmare, preţurile/tarifele pentru serviciile de apă şi canalizare-epurare se vor diminua, proporţional cu efectul plafonarilor anterior mentionate”.

Publicat în Știrea zilei

O nedreptate se desfăşoară, de ani de zile, în mediul universitar românesc. Victimele anuale sunt miile de studenţi români care vin din diaspora sau din zonele istorice din apropierea ţării noastre, în care românii reprezintă minoritatea.
Vorbim de o situaţie ce priveşte aproximativ 9,7 milioane de români: 5,6 milioane în diaspora iar 4,1 milioane în comunităţile istorice din jurul României.
În prezent, 4.843 dintre românii de pretutindeni sunt înscrişi în învăţământul universitar din ţara noastră, inclusiv în universităţile gălăţene. Defalcat, situaţia lor se prezintă astfel: 2.979 învaţă la studii de licenţă, 1.683 la master, 44 la doctorat şi 137 în anul pregătitor.
Bursele acordate în cazul lor sunt de 65 de euro/ lună pentru studenţii de licenţă, 75 de euro lunar pentru masteranzi şi 85 de euro pentru doctoranzi. Aici apare prima nedreptate, deoarece bursa socială a unui student român este mult mai mare, de aproximativ 130 de euro lunar.
Diferenţierea nu se opreşte aici: românii născuţi în afara ţării nu beneficiază de sprijin financiar decât pe perioada cursurilor şi nu pe întreg anul, cum se întâmplă în cazul burselor sociale acordate celor născuţi în România.
Această dublă nedreptate a fost deja corectată la nivelul Senatului.
„Cuantumul minim al burselor românilor de pretutindeni este egal cu valoarea burselor sociale acordate studenţilor români de la ciclurile de studii universitare de licenţă şi masterat, respectiv cu valoarea bursei doctorale pentru studenţii de la ciclul de studii universitare de doctorat. Bursele românilor de pretutindeni se acordă pe toată durata anului calendaristic, inclusiv pe perioada vacanţei de vară iar beneficiarii pot primi şi burse pentru performanţe academice, în aceleaşi condiţii cu studenţii români”, s-a decis la nivelul Senatului.
Un pas important în corectarea acestei deficienţe a avut loc astăzi, în Comisia pentru Învăţământ, al cărei vicepreşedinte sunt. Colegii parlamentari au decis să avizeze favorabil proiectul de lege care prevede ca studenţii români de pretutindeni să beneficieze de aceleaşi drepturi cu colegii născuţi în ţară. Sper ca, în scurt timp, iniţiativa să fie supusă votului final şi adoptată.

Publicat în Politica

SC Gospodărire Urbană SRL propune Consiliului Local Galaţi o nouă grilă de tarife de acces la Plaja Dunărea.

Potrivit proiectului de hotărâre, în lunile iunie şi septembrie, pe întreaga perioadă a săptămânii cu excepţia zilei de luni, tariful de acces pentru adulţi va fi de 40 lei, iar pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 7 şi 14 ani, tariful de acces va fi de 20 lei. Copiii cu vârsta între 0 şi 7 ani beneficiază de intrare liberă.

În perioada de vârf a sezonului estival, adică lunile iulie - august, tariful de acces pentru adulţi este de de 60 lei sâmbăta şi duminica şi de 40 de lei de marţi până vineri. În această perioadă creşte şi tariful pentru copiii de la 7 la 14 ani.

Astfel, tarifele de acces vor fi de 20 lei în timpul săptămânii (marţi - vineri) şi 40 lei sâmbăta şi duminica.

De asemenea, este exclus tariful diferenţiat pentru zona de nisip şi cea cu acces la piscine şi aqua park.

Tarifele de anul trecut le puteţi găsi în articolele:

FOTO/VIDEO: Aqua Park-ul de la Plaja "Dunărea" îi aşteaptă pe gălăţeni

De la 01 septembrie se ieftinesc tarifele la Aquapark-ul de la Plaja Dunărea

Publicat în Știrea zilei
Miercuri, 02 Martie 2022 13:42

Indemnizaţia de şomaj a fost majorată

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) aplică măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă şi de creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă în conformitate cu prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.
Conform prevederilor Legii nr. 225 din 26 iulie 2021, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, Indicatorul Social de Referinţă (ISR) se majorează, în luna martie a fiecărui an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv comunicat de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În acest sens, beneficiile sociale care se raportează la Indicatorul Social de Referinţă (ISR) vor creşte de la 1 martie 2022, ca urmare a majorării acestui indicator, cu 5,1%.
Astfel, ca urmare a aplicării noii valori a Indicatorului Social de Referinţă (ISR) baza de calcul pentru indemnizaţia de şomaj va fi majorată de la 375 de lei la 394 de lei, prima de inserţie, acordată absolvenţilor instituţiilor de învăţământ şi absolvenţilor şcolilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, care, în termen de 60 de zile de la absolvire, se înregistrează la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 12 luni va creşte de la 1.500 la 1.576 de lei, prima de inserţie acordată angajatorilor pentru încadrarea tinerilor cu risc de marginalizare socială cu care s-au încheiat contracte de solidaritate, creşte de la maximum 2.000 lei la maximum 2.102 lei, iar subvenţia acordată angajatorilor pentru stimularea încadrării elevilor şi studenţilor pe perioada vacanţelor se măreşte de la 250 la 262 lei.
ANOFM precizează că această majorare se aplică de la 1 martie şi pentru persoanele ale căror drepturi au fost stabilite anterior acestei date.

Publicat în Comunitate

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) S.A., în calitate de Beneficiar, şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în calitate de Organism Intermediar pentru Transport, au semnat, săptămâna trecută, al doilea act adiţional, la Contractul de Finanţare nr. 37/29.05.2019, pentru proiectul „Pod suspendat peste Dunăre la Brăila”.
Prin semnarea Actului Adiţional nr. 2 se modifică una dintre clauzele importante, cea privind valoarea contractului de finanţare.
Astfel, valoarea totală a Contractului de Finanţare va fi de 2.593.608.633,43 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională este în sumă de 1.576.746.062,36 lei, echivalentă cu 85% din valoarea totală eligibilă.
Valoarea co-finanţării eligibile a Beneficiarului este în sumă de 278.249.305,07 lei, echivalentă cu 15% din valoarea totală eligibilă.
Diferenţa faţă de valoarea totală a contractului reprezintă valoare neeligibilă inclusiv TVA.
Iniţial, valoarea contractului a fost de 2.571.925.790 lei, iar prin primul act adiţional a crescut la 2.572.885.314 lei.

Publicat în Știrea zilei

China va continua să cumpere o parte din ce în ce mai mare din recolta mondială de grâu, după ce anul trecut importurile sale au atins un nivel record, în condiţiile în care modificarea dietelor şi extinderea clasei mijlocii vor fi principalele motoare ale cererii viitoare, transmite Bloomberg.
Datele publicate de autorităţile vamale chineze arată că în 2021 achiziţiile de grâu din străinătate au crescut cu 17% până la aproximativ 9,8 milioane de tone. Utilizarea din ce în ce mai extinsă a grâului ca nutreţ pentru animale, din cauza preţurilor mari la porumb pe piaţa internă, dar şi recolta redusă au jucat un rol important în majorarea importurilor de grâu.
Însă impactul creşterii avuţiei asupra dietelor chinezilor stimulează şi ea cererea de grâu, un ingredient cheie pentru o gamă largă de produse alimentare de la pâine şi tăiţei până la biscuiţi şi produse de patiserie. Creşterea consumului de grâu s-a accelerat în ultimii ani pe măsură ce China adoptă obiceiuri alimentare mai apropiate de cele occidentale, iar utilizarea în scopuri alimentare va fi cel mai important motor al cererii de grâu, susţin analiştii de la Sitonia Consulting.
"Ne aşteptăm în continuare ca importurile de grâu ale Chinei să fie mari în 2022. Preţurile interne rămân ridicate ca urmare a utilizării crescute a grâului ca nutreţ pentru animale şi a trendurilor structurale în obiceiurile alimentare ale consumatorilor", susţine Darin Friedrichs, cofondator şi director de cercetare la firma Sitonia Consulting.
Preţurile mari la grâu încep să alimenteze inflaţia produselor alimentare, în condiţiile în care recent firma Nissin Foods Co. a anunţat o creştere a preţurilor la tăiţei instant în China. Producătorul faimoşilor tăiţei "Cup Noodles" a dat vina pentru această majorare, prima din ultimul deceniu, pe creşterea costurilor. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Casa Judeţeană de Pensii Galaţi informează că Guvernul a aprobat majorarea punctului de pensie cu 10% şi a indemnizaţiei sociale pentru pensionari cu 25%, de la 1 ianuarie 2022.
"Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, Ordonanţa de Urgenţă pentru majorarea valorii punctului de pensie şi a indemnizaţiei sociale pentru pensionari, începând cu luna ianuarie a anului viitor. Astfel, valoarea punctului de pensie creşte de la 1.442 lei la 1.586 lei. Actul normativ aprobat de Executiv mai prevede că, începând cu anul 2023, valoarea punctului de pensie se majorează cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică. În ceea ce priveşte indemnizaţia socială pentru pensionari, Guvernul a aprobat majorarea de la 800 lei la 1.000 lei, ceea ce reprezintă o creştere de 25%. Temeiul legal al acestor majorări îl constituie Ordonanţa de Urgenţă nr.125/2021", precizează instituţia.

Publicat în Comunitate

Reprezentanţii a trei federaţii sindicale din sistemul de învăţământ au depus luni la registratura Guvernului petiţii semnate de 163.813 de angajaţi din sector în care aceştia solicită majorarea salariilor tuturor angajaţilor din sistem, potrivit unui comunicat remis luni de cele trei organizaţii sindicale.
Angajaţii din sistemul de învăţământ care au semnat petiţiile sunt membri ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţiei Sindicatelor din Educaţie (FSE) "Spiru Haret" şi Federaţiei Naţionale Sindicale "Alma Mater".
Prin semnarea petiţiilor, salariaţii îşi exprimă nemulţumirile faţă de nivelul de salarizare din sistem, situat în pătrimea inferioară a grilelor de salarizare, se precizează în comunicat.
"Aceste petiţii sunt cadoul de Moş Nicolae din partea angajaţilor din învăţământ pentru Guvernul României. Am ales această zi pentru a trage un semnal de alarmă faţă de salarizarea nemotivantă, care a generat exodul personalului calificat şi a condus la îmbătrânirea corpului profesoral, transformând cariera didactică într-una neatractivă pentru tinerii cu vocaţie", se menţionează în comunicatul organizaţiilor sindicale.
Potrivit acestora, semnatarii petiţiilor, ca şi ceilalţi salariaţi din sistemul educaţional românesc, solicită Guvernului majorarea salariilor în cel mai scurt timp şi aplicarea integrală a Legii-cadru nr. 153/2017 pentru toţi angajaţii din învăţământ, începând cu 1 ianuarie 2022.
Totodată, în petiţii se solicită, în contextul elaborării unei noi legi a salarizării, ca la stabilirea grilelor de salarizare pentru personalul din învăţământ, principiul de bază să fie acela că salariul profesorului debutant trebuie să reprezinte o pătrime din indemnizaţia preşedintelui României.
Totodată, cele trei federaţii sindicale din învăţământ cer întregii clase politice să trateze educaţia ca o prioritate şi astfel să aloce un procent relevant din PIB învăţământului, prin Legea bugetului de stat pe anul 2022.
Petiţiile depuse luni la registratura Guvernului au fost semnate de 113.443 de membri ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, de 45.504 de membri ai Federaţiei Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret" şi de 4.866 de membri ai Federaţiei Naţionale Sindicale "Alma Mater". (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Tariful de transport al energiei electrice, perceput de Transelectrica, va creşte cu 15% de la 1 ianuarie 2022, potrivit unui proiect de ordin iniţiat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energiei (ANRE), postat pe site-ul instituţiei.
Astfel, tariful mediu pentru serviciul de transport al energiei electrice va creşte de la 20,55 lei pe MWh la 23,69 lei pe MWh.
"Urmare a analizei datelor transmise de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice 'Transelectrica' SA, ANRE a efectuat, conform prevederilor Metodologiilor I şi II, calculele prin care s-au stabilit tarifele de transport al energiei electrice pentru anul 2022, corecţiile aferente anului 2020, cu luarea în considerare a veniturilor ţintă iniţiale (calculate pe baza costurilor prognozate reglementate ale serviciului de transport al energiei electrice) şi a corecţiilor anuale aferente anului 2020, precum şi a ajustărilor venitului reglementat aferent anului 2022 corespunzătoare costurilor suplimentare estimate pe care operatorul de transport şi sistem le vor înregistra în anul 2022", se arată în nota de fundamentare.
Totodată, o contribuţie importantă în venitul reglementat aferent anului 2022 o reprezintă costul cu achiziţia energiei electrice pentru acoperirea consumului propriu tehnologic (CPT), care a înregistrat începând cu luna iulie 2021 o creştere semnificativă cauzată de creşterile abrupte de preţ din piaţa de energie electrică.
Noile tarife urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2022.
"Precizăm că datele avute în vedere la stabilirea tarifelor pentru anul 2022 mai pot suferi modificări ca urmare a verificărilor şi analizelor consolidate ce urmează a fi efectuate până la aprobarea tarifelor de transport al energiei electrice şi a tarifelor aferente serviciului de sistem", mai spun reprezentanţii ANRE. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Românii care vor dori să ia un credit pentru investiţii imobiliare în 2022 vor fi nevoiţi să achite un avans de 25% în cazul unui împrumut în lei, 35% în cazul unuia în euro şi 50% în cazul unuia în alte valute, prevede un proiect de regulament publicat joi, 21 octombrie 2021, de Banca Naţională a României (BNR).

BNR propune astfel majorarea cu 10 puncte procentuale a ponderii avansului la creditele acordate pentru achiziţia unui imobil care nu este destinat a fi utilizat ca locuinţă pentru folosinţă proprie şi permanentă/continuă a debitorului.  Regulamentul prevede reducerea cu 10 puncte procentuale a ponderii valorii creditului de investiţii imobiliare în valoarea garanţiei ipotecare, ceea ce echivalează cu majorarea avansului cu procentul respectiv.

”În cazul creditelor acordate pentru achiziţia unui imobil care nu este destinat a fi utilizat ca locuinţă pentru folosinţă proprie şi permanentă/continuă a debitorului, limitele prevăzute la alin. (1)-(3) se reduc cu 10 puncte procentuale”, se arată în Regulamentul pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 17/2012 privind unele condiţii de creditare.

Conform legislaţiei în vigoare, valoarea unui credit pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi 85% din valoarea garanţiei în cazul creditelor în lei, 75% în cazul celor în euro şi 60% în cazul împrumuturilor în alte valute.

Conform noilor reglementări, pentru contractarea unui credit investiţie imobiliară în lei, debitorul va trebui să achite un avans de 25%. La accesarea unui credit în euro avansul va fi de 35%, iar în alte valute de 50%.

Noile prevederi nu se aplică în cazul creditelor pentru investiţii imobiliare garantate integral sau parţial de stat.

Schimbarea condiţiilor de creditare

De asemenea, BNR propune o completare a condiţiilor de creditare. Astfel, în evaluarea unui potenţial client, o bancă va trebui să aibă în vedere ”modalitatea de organizare a activităţii de acordare a creditelor destinate persoanelor fizice, inclusiv modelele interne de evaluare a capacităţii clientului de rambursare a creditului şi competenţele de aprobare a creditelor, precum şi, atunci când este cazul, condiţiile de garantare pe fiecare tip de credit, modul de evaluare a garanţiilor, precum şi limita maximă admisă pentru valoarea finanţării în raport cu valoarea garanţiei”.

De asemenea, banca centrală introduce o nouă reglementare în privinţa condiţiilor ce trebuie îndeplinite pentru ca băncile să acorde credite în cazul cărora se depăşeşte nivelul maxim al gradului total de îndatorare, de 40%.

”Pentru acordarea creditelor vizate de prevederile prezentului articol, împrumutătorii stabilesc prin normele proprii de creditare nivelurile maxime admise pentru gradul de îndatorare, cu luarea în considerare a riscului valutar, a riscului de rată a dobânzii şi a riscului de diminuare a veniturilor eligibile disponibile pe perioada de derulare a creditului”, prevede regulamentul pus în dezbatere.

Publicat în Economie
Pagina 1 din 2