Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie cer reforme rapide în justiţie, pentru alinierea legislaţiei naţionale cerinţelor minimale ale Cosiliului Europei privind statul de drept. Cele două asociaţii de magistraţi atrag atenţia asupra ultimului raport GRECO, preocupat în mod special de faptul că „recomandarea de a fi abandonată crearea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie nu a fost implementată, aspect care, împreună cu independenţa funcţională a procurorilor, răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor, reprezintă în mod constant ameninţări la adresa independenţei sistemului judiciar în România”.
În plus, cele două asociaţii subliniază faptul că nu a fost încă abrogată niciuna dintre modificările dăunătoare aduse legilor justiţiei în perioada 2018-2019 şi intrate în vigoare.

10 reforme necesare urgent în justiţie

În opinia celor două asociaţii de magistraţi, cel puţin următoarele reforme sunt necesare urgent, preferabil prin proiecte de lege punctuale, mai simplu de adoptat:
1. Reglementări legislative pentru admiterea în magistratură, delegarea, detaşarea şi transferul magistraţilor; renunţarea la dispoziţiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii;
2. Desfiinţarea necondiţionată a secţiei de parchet separate, creată pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori;
3. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligaţia de abţinere a magistraţilor de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
4. Reinstaurarea meritocraţiei în magistratură; reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv şi mai ales la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
5. Revizuirea sistemului de numire şi revocare a procurorilor-şefi şi limitarea rolului ministrului justiţiei în aceste proceduri, simultan cu creşterea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenţei procurorului şi reglementarea clară şi restrictivă a noţiunii de procuror ierarhic superior;
6. Respectarea rolului şi a atribuţiilor stabilite de Constituţie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuţii ale Plenului către secţii sau către anumiţi judecători, în funcţie de gradul profesional deţinut, de natură a deturna funcţionarea colegială; revizuirea dispoziţiilor privind alegerea şi revocarea membrilor CSM, în sensul instituirii unui vot universal, respectiv a unei proceduri flexibile şi accesibile;
7. Reorganizarea Inspecţiei Judiciare, reconsiderarea rolului şi a atribuţiilor inspectorului-şef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari şi funcţiile de conducere din cadrul Inspecţiei Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018;
8. Abrogarea dispoziţiilor introduse în anii 2018-2019 de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanţelor şi parchetelor;
9. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraţilor, cât timp acestea ignoră independenţa justiţiei;
10. Ratificarea de Parlamentul României a Protocolului nr. 16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniştrilor la data de 10 iulie 2013 şi care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicţii ale părţilor contractante de a solicita un aviz consultativ Curţii Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenţiei sau a protocoalelor sale.

Publicat în National

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înclinat încă o dată balanţa în favoarea Baroului Galaţi în disputa cu mai mulţi magistraţi gălăţeni, pe marginea dreptului acestora din urmă de a figura pe tabloul avocaţilor incompatibili cât timp activează în magistratură. Mai mulţi judecători şi procurori ceruseră instanţei supreme revizuirea propriei hotărâri, astfel încât să li să permită înscrierea pe tabloul avocaţilor incompatibili, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins solicitarea ca inadmisibilă. Curtea de Apel Galaţi stabilise anterior ca 18 judecători şi procurori din Galaţi să fie trecuţi pe tabloul avocaţilor incompatibili, dar să îşi păstreze şi statutul de magistraţi. Printre aceştia se numără cinci judecători de la Curtea de Apel Galaţi, precum şi procurorii DIICOT Ion Ciafalon şi Sorin Cărare. „A admite teza Baroului Galaţi ar însemna că orice incompatibilitate duce în mod automat la încetarea calităţii de avocat. În realitate, starea de incompatibilitate reprezintă nu o cauză de încetare, ci de suspendare a calităţii de avocat”, şi-au motivat decizia judecătorii Curţii de Apel Galaţi. Instanţa supremă nu a fost însă de aceeaşi părere cu judecătorii gălăţeni şi le-a respins iniţial cererile de înscriere pe tabloul avocaţilor incompatibili ca neîntemeiate.

 

Decizii contradictorii

 

Disputa dintre avocaţi şi magistraţi a pornit în 2010, când 46 de procurori, judecători, poliţişti şi notari au fost admişi în Barou prin susţinerea unor interviuri pentru promovarea în profesie. Conform legii avocaturii, aceştia aveau la dispoziţie două luni pentru a rezolva problema incompatibităţii, asta însemnând demisia din magistratură. Magistraţii au stabilit însă că nu e nevoie să renunţe la funcţiile de judecători sau procurori, ci ar putea fi trecuţi pe tabloul avocaţilor incompatibili. Baroul Galaţi nu a fost de acord cu poziţia judecătorilor şi procurorilor şi a decis că aceştia şi-au pierdut calitatea de avocat, deoarece au rămas în magistratură. De amintit este cazul altor doi procurori, care au deschis acţiuni similare în justiţie împotriva Baroului Galaţi. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tecuci, Neculai Jalbă, a dat în judecată Baroul Galaţi pentru a fi trecut pe tabloul avocaţilor incompatibili. Acestuia i s-a alăturat şi procurorul Nicu Stegărescu de la acelaşi parchet, dar şi Mihai Bodea, jurist la Oficiul Registrului Comerţului. Cei trei au câştigat la Curtea de Apel Galaţi procesul împotriva Baroului Galaţi de înscrierea pe tabloul avocaţilor incompatibili, hotărâre ce vine acum în contradicţie cu decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Publicat în Știrea zilei