Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la suma de 3.000 de lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2023, pentru un program normal de lucru, în medie de 165,333 ore pe lună, ceea ce reprezintă o creştere cu 17,6% faţă de decembrie 2022, potrivit unui proiect de Hotărâre a Guvernului publicat pe site-ul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS).
Vor beneficia de majorarea salariului de bază minim un număr de 2.181.134 salariaţi.
"Începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră", se precizează în proiect.
La 1 ianuarie 2023, Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 5 octombrie 2021, se abrogă.
Potrivit notei de fundamentare, în prezent, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este stabilit la 2.550 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 167,333 ore, în medie pe lună în anul 2022, reprezentând 15,239 lei/oră, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
"Prin prezentul act normativ se propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 3.000 lei lunar începând cu data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri de Guvern, ceea ce reprezintă o creştere cu 17,6%, faţă de luna decembrie 2022. În anul 2022, tariful orar este de 15,239 lei/oră pentru un program complet de lucru 167,333 ore pe lună, iar în anul 2023 tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună", potrivit proiectului publicat de MMSS.
Pentru anul 2022, durata medie lunară a timpului de muncă, determinată în condiţiile Legii nr. 53/2003 republicată, este de 167,333 ore, iar pentru anul 2023, de 165,333 ore.
"Se estimează că majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată va avea efecte pozitive la nivel social prin stimularea ocupării şi prin creşterea puterii de cumpărare a salariaţilor", susţin iniţiatorii în nota de fundamentare.
În România beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată de 2.550 lei un număr de circa 856.830 de salariaţi, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 16,27% din numărul total de salariaţi activi - 5.265.252. De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia 2.181.134 salariaţi.
Potrivit sursei citate, majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creşterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor şi reducerii muncii la negru, dar va avea impact şi asupra creşterii consumului cu o influenţă şi asupra importului bunurilor de consum.
De asemenea, creşterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forţă de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariaţi (femei, tineri etc.).
"Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară influenţează, pe lângă cei 2.181.134 de salariaţi direct afectaţi, şi mult mai multe drepturi şi obligaţii, cum ar fi: modificarea salariului de bază minim brut pe ţară determină creşterea contribuţiei pentru persoane cu handicap neîncadrate întrucât acest calcul se raportează la salariul minim (Legea nr. 448/2006 art. 78 (3)); modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente/drepturi de proprietate intelectuală întrucât venitul ales de contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice privind veniturile estimate (Legea 227/2015 art. 151)", se menţionează în nota de fundamentare.
Totodată, vor fi influenţe în ceea ce priveşte majorarea plafonului în funcţie de care persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate, întrucât aceste plafoane se determină în funcţie de nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice pentru veniturile estimate - (Legea 227/2015-art.145 (1) lit. b), art. 180), dar şi în privinţa majorării normelor de venit pentru veniturile din activităţi independente impuse pe baza normelor de venit.
Norma de venit pentru fiecare activitate desfăşurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12. De asemenea, modificarea salariului de bază minim brut pe ţară determină creşterea punctului de amendă întrucât acesta se raportează la salariul minim, se arată în document.
În proiect se menţionează că măsura creşterii salariului minim afectează multiple sectoare de activitate cum ar fi comerţul, transporturile şi întreprinderile mici şi mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic faţă de medie, cu influenţe asupra creşterii cheltuielilor cu forţa de muncă. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Cea mai puternică rachetă din lume, SLS, a decolat miercuri pentru prima dată din Florida, pentru o misiune care marchează marele debut al programului american de întoarcere pe Lună, Artemis, informează AFP.
Pentru acest zbor de testare lansat la 50 de ani de la ultimul zbor al programului Apollo, capsula Orion, fără astronauţi la bord, nu va ateriza pe Lună, dar se va aventura până la 64.000 km în spatele acesteia, un record pentru o navă spaţială care poate transporta echipaj uman.
Scopul acestei misiuni Artemis 1, programată să dureze puţin peste 25 de zile, este de a verifica dacă această nouă rachetă este capabilă să transporte un echipaj pe Lună în următorii câţiva ani. (sursa Agerpres)

VEZI VIDEO AICI!

Publicat în Mapamond
Miercuri, 27 Iulie 2022 14:32

Luna lui Jupiter ar putea adăposti viață

Asemănările izbitoare dintre caracteristici ale suprafeței înghețate a Europei, unul dintre sateliții giganticei planete gazoase Jupiter și o formă de relief din Groenlanda, aflată deasupra unei pungi de apă de dimensiuni mari, oferă noi indicii cu privire la posibilitatea existenței vieții pe satelitul jovian, transmite Reuters.
Un studiu publicat recent a explorat asemănările dintre formele de relief alungite denumite creste duble, care arată ca niște fisuri uriașe ce brăzdează suprafața Europei și o versiune mai mică din Groenlanda ce a fost examinată cu ajutorul unui radar ce poate penetra stratul de gheață.
Crestele duble sunt liniare, cu două vârfuri și un șanț central între ele. "Dacă operăm o secțiune și o examinăm, ar semăna cu litera 'M''', a declarat coordonatorul acestui studiu, Riley Culberg, geofizician la Universitatea Stanford. Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Communications.
Datele radar au arătat că reînghețarea apei lichide de sub suprafață a determinat formarea crestei duble groenlandeze. Dacă trăsăturile Europei s-au format la fel, acest lucru ar putea semnala existența unor volume imense de apă - un ingredient cheie pentru viață - în apropierea suprafeței înghețate a acestei luni joviene.
În căutarea vieții extraterestre, Europa a atras atenția drept una dintre locațiile din Sistemul Solar ce ar putea fi locuită, probabil de microbi, datorită prezenței unui ocean de apă sărată ce a fost detectat la adâncimi mari sub calota sa glaciară. Nenumărate pungi de apă aflate mai aproape de suprafață ar reprezenta, de asemenea, un al doilea potențial habitat pentru organisme extraterestre.
"Prezența apei lichide în calota glaciară ar sugera că se produce în mod obișnuit un schimb între ocean și calota glaciară, lucru care ar putea fi important pentru funcționarea unui ciclu al substanțelor chimice care ar putea susține viața", a mai susținut Culberg. "Apele aflate la adâncimi mici ar putea constitui și o potențială țintă științifică mai ușor de atins pentru viitoarele misiuni ce vor fi trimise să cartografieze sau să adune mostre pentru că ar putea păstra dovezi ale vieții fără a fi nevoie să fie accesat oceanul subglaciar", a adăugat el.

Misiune NASA programată în 2024

Sonda robotică Europa Clipper, aparținând NASA, este programată pentru lansare în 2024. Misiunea ei este de a investiga mai bine dacă pe această lună există condiții în care poate prolifera viața.
Adâncimile mici la care se pot afla potențialele pungi de apă de pe Europa - probabil până la 1 kilometru adâncime sub calota glaciară externă - le-ar plasa în apropierea substanțelor chimice vitale pentru viață care ar putea să se afle la suprafață, deschizând o cale de comunicare între lumea înghețată de la suprafață și oceanul subglaciar.
Cu un diametru de 3.100 km, Europa se află pe locul patru în topul celor mai mari dintre cei 79 de sateliți jovieni cunoscuți. Europa este puțin mai mică decât Luna dar mai mare decât planeta pitică Pluto. Oceanul subglaciar de pe Europa ar putea conține de două ori mai multă apă decât oceanul terestru. Conform biologilor, viața pe Pământ a apărut mai întâi sub forma de microorganisme marine.
Crestele duble ale Europei, crevase care se extind de-a lungul a sute de kilometri, au în general înălțimea între 150 și 200 de metri și distanța între creste ce ajunge până la 500 - 1.000 de metri.
Oamenii de știință dezbat de mai mult timp modul în care s-au format aceste creste și crevase pe Europa. Culberg a remarcat asemănarea lor cu o formă de relief pe care o cunoștea din nord-vestul Groenlandei, cu vârfuri de aproximativ 2 metri înălțime, separate de o distanță de 150 de metri și care se întinde pe aproximativ 800 de metri.
"Creasta dublă groenlandeză s-a format din reînghețarea, presurizarea și fracturările succesive ale unei pungi de apă aflată în apropierea suprafeței. Vedem două creste în loc de una pentru că punga de apă puțin adâncă a fost de asemenea separată în două de o linie de fractură umplută cu apă reînghețată", conform lui Culberg.
Punga de apă în cazul Groenlandei se afla la aproximativ 15 metri sub suprafață, are o adâncime mai mică de 10 metri și se întinde pe aproximativ 1,6 kilometri.
Dacă numeroasele creste duble de pe Europa sunt rezultatul unui proces geologic similar celui produs în Groenlanda, atunci fiecare pungă de apă asociată ar putea avea un volum similar celui al Lacului Erie, unul dintre Marile Lacuri nord-americane. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

Japonia a revizuit marţi calendarul planurilor sale de explorare spaţială care au drept obiectiv trimiterea unui japonez pe Lună până în a doua jumătate a anilor 2020, informează Reuters.
''Spaţiul nu este doar o frontieră care oferă speranţe şi visuri oamenilor, dar oferă şi o fundaţie esenţială societăţii economice în care trăim în ceea ce priveşte securitatea noastră economică'', a declarat prim-ministrul Fumio Kishida cu prilejul unei reuniuni în scopul finalizării planului.
Potrivit unei prime variante a programului, Japonia intenţionează să trimită primul non-american pe Lună ca parte din programul Artemis, o iniţiativă condusă de Statele Unite şi care îşi propune revenirea astronauţilor pe Lună.
Planul menţionează şi aspiraţiile Japoniei de a lansa o sondă de explorare a planetei Marte în 2024, precum şi de a găsi modalităţi pentru generarea electricităţii solare în spaţiu.
Statul învecinat China intenţionează de asemenea să devină o putere importantă în domeniul spaţial până în 2030 şi doreşte la rândul său să trimită astronauţi pe Lună sporind perspectivele unei curse spaţiale asiatice.
În mai, China a devenit a doua ţară din lume care a plasat un rover pe suprafaţa planetei Marte, la doi ani după ce a reuşit să aselenizeze prima sondă pe faţa nevăzută a Lunii.
Anunţul Japoniei privind obiectivele sale de explorare spaţială vine la o săptămână după ce miliardarul japonez Yusaku Maezawa a revenit pe Terra la capătul unui sejur de 12 zile petrecut la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, devenind primul turist spaţial care călătoreşte pe ISS după mai bine de un deceniu. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond