Integrarea tinerilor NEETs (Not in Education, Employment or Training) in piata muncii poate avea un impact semnificativ asupra societatii in care traim.

In primul rand, tinerii NEETs reprezinta un cost economic si social semnificativ pentru societate. Ei sunt mai putin susceptibili sa aiba venituri sau sa contribuie la economie prin plata impozitelor, si mai mult expusi la riscul de saracie si excluziune sociala.

In al doilea rand, integrarea tinerilor NEETs in piata muncii poate contribui la reducerea inegalitatii si la cresterea bunastarii sociale. Tinerii care au un loc de munca sunt mai putin vulnerabili la saracie si excluderesociala, ceea ce inseamna au o mai mare sansa de a-si construi o cariera si de a-si atinge potentialul lor, asigurandu-si un trai mai bun.

Pentru a aborda aceste probleme, este nevoie de programe de formare si dezvoltare a abilitatilor pentru tinerii NEETs, crearea de oportunitati de munca pentru acestia si oferirea de servicii de consiliere si orientare profesionala.

O solutie excelenta prin care tinerii din categoria “NEETs” se pot ridica si pot creste din punct de vedere profesional, este reprezentata de ajutorul venit din partea profesionistilor de la Proiectlastart.ro. Scopul principal al acestui proiect, este de a creste nivelul de angajare si de a dezvolta abilitatile pentru 378 de tineri NEETs someri cu varste cuprinse intre 16-29 de ani inregistrati la Serviciul Public de Ocupare din regiunea Sud-Est, cu accent pe cei din grupurile defavorizate, cum ar fi romii si tineri din mediul rural, prin furnizarea de servicii de informare si promovare, servicii de formare profesionala, servicii de mediere pe piata muncii si sprijin pentru dezvoltarea antreprenoriala in randul acestora pe durata proiectului.

Integrarea tinerilor NEETs in piata muncii poate contribui la dezvoltarea unei societati mai echitabile si mai incluzive. Tinerii care sunt activi in educatie, urmeaza cursuri de formare sau au un loc de munca stabil si cu un venit decent, au o mai mare sansa de a se implica in societate si de a contribui la bunastarea comunitatii lor.

Conceptul de integrare NEETs (Not in Education, Employment or Training) a aparut in anii '90. Acesta a fost introdus ca un mod de a descrie tinerii care nu sunt implicati in niciun fel de educatie, formare sau loc de munca. Acest concept a fost utilizat initial in tarile din Europa, dar a devenit tot mai popular in alte parti ale lumii, fiind utilizat de catre guverne, organizatii internationale si cercetatori pentru a descrie o categorie de tineri care sunt vulnerabili din punct de vedere economic si social si care au nevoie de sprijin pentru a se integra in piata muncii.

In concluzie, integrarea tinerilor NEETs in piata muncii poate avea un impact pozitiv semnificativ asupra societatii in care traim din foarte multe puncte de vedere. Mai multe informatii cu privire la integrare NEETs puteti gasi la numai un click distanta accesand Proiectlastart.ro, iar daca ati luat la cunostita cazuri de tineri care sunt compatibili in categoria NEETs, nu ezitati sa dati o mana de ajutor deoarece aveti sansa de a schimba o viata.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. Pentru informații detaliate despre celelate programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați fonduri-ue.ro.

Asociaţia Centrul de Dezvoltare SMART în parteneriat cu Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Galaţi organizează, în perioada 24 - 25 noiembrie 2022, între orele 10.00 - 14.00, un Târg de locuri de muncă, în cadrul unui proiectul finanţat cu fonduri europene.

„Dacă eşti din Galaţi şi eşti în căutarea unui loc de muncă, te aşteptăm cu drag la Vila Classic din Strada Ion Luca Caragiale nr. 2. Vei avea ocazia să descoperi noi oportunităţi de carieră, să discuţi cu angajatorii locali şi să aplici la job-urile care ţi se potrivesc. Specialişti în domeniul resurselor umane şi manageri ai companiilor locale vor să te cunoască şi să-ţi prezinte oportunităţile de carieră.

Iată ce am pregătit pentru cea de-a doua ediţie a târgului:
- Discuţii libere cu reprezentanţii companiilor locale;
- Oportunităţi de carieră în diverse domenii de activitate, pentru toate nivelurile de experienţă;
- Ocazia să îţi dezvolţi abilităţile de comunicare şi prezentare în faţa unui angajator;
- Şansa de a purta o discuţie cu experţii proiectului pentru a-ţi îmbunătăţi CV-ul;
- Masa de prânz asigurată.

! Nu uita să îţi pregăteşti CV-ul actualizat şi să vii cu el la eveniment în mai multe exemplare”, anunţă organizatorii.

Rămâne de văzut dacă locaţia va oferi spaţiul necesar unui astfel de eveniment la care se asigură şi masa de prânz!

În perioada ianuarie-iulie 2022, ca urmare a implementării Programului Național de Ocupare a Forței de Muncă, prin intermediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Galați au fost încadrate în muncă 2.206 persoane, dintre care 930 femei. Din totalul persoanelor ocupate până la data de referință, 1.138 au peste 45 de ani, 480 au vârsta mai mică de 25 ani, 338 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 177 au vârsta cuprinsă între 25-30 ani, iar 73 au vârsta cuprinsă între 30 și 35 de ani. În funcție de rezidență, din totalul persoanelor încadrate în muncă, 1.170 provin din mediul urban, iar 1.036 de persoane sunt din mediul rural. Din punct de vedere al nivelului de pregătire al persoanelor pentru care s-a identificat un loc de muncă, cele mai multe persoane sunt cu studii gimnaziale (642 de persoane), urmate de cei cu studii liceale (609 persoane) și cei cu școli profesionale/arte și meserii (557 de persoane). Numărul celor cu studii superioare este de 247, al celor cu studii primare și fără studii este de 125, în timp ce persoanele cu studii postliceale încadrate sunt în număr de 26. Din numărul total de persoane care au fost angajate prin intermediul AJOFM Galați, 664 de persoane fac parte din categoria celor greu sau foarte greu ocupabile.

"Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activității de profilare a persoanelor înregistrate în evidențele noastre. Pentru integrarea pe piața muncii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă înregistrate în baza de date a agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază au domiciliul sau reședința beneficiază de pachete personalizate de măsuri active prevăzute de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, modificată și completată. Astfel, în perioada ianuarie-iulie 2022, numărul persoanelor care au beneficiat de asistență pentru înregistrarea în evidență ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, în vederea asigurării protecției sociale privind acordarea indemnizației de șomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 4.697 de persoane", precizează AJOFM Galați.

Un număr de 3,6 milioane de persoane aflate în șomaj în Uniunea Europeană (25,2% din toți șomerii înregistrați în ultimele trei luni din 2021) și-au găsit un loc de muncă între trimestrul patru din 2021 și primul trimestru din 2022, arată datele publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În această perioadă, 7,2 milioane (51,3%) au rămas șomeri, iar 3,3 milioane de persoane aflate în șomaj (23,6%) au părăsit piața muncii (devenind inactivi din punct de vedere economic).
Din toți cei care lucrau în trimestrul patru al anului trecut, 2,3 milioane (1,2%) au devenit șomeri în primul trimestru din 2022, iar 4,7 milioane (2,4%) au părăsit piața muncii.
Din cei aflați în afara pieței forței de muncă în trimestrul patru al anului trecut, 5,4 milioane (4,52%) și-au găsit un loc de muncă în primul trimestru din 2022, iar 3,8 milioane (3,2%) au devenit șomeri. (sursa Agerpres)

Francezii ar trebui să înceapă să poarte din nou măşti sanitare în spaţiile aglomerate, mai ales în transportul public, în contextul în care Franţa se confruntă cu un nou val de cazuri de COVID-19, alimentat de noile variante ale coronavirusului SARS-CoV-2, a declarat luni ministrul Sănătăţii din această ţară, Brigitte Bourguignon, informează Reuters.
"Nu spun că măsura ar trebui să fie obligatorie, dar le cer francezilor să poarte masca sanitară în transportul public", a declarat ea pentru RTL, adăugând că o astfel de atitudine reprezintă "o datorie civică".
"Nu doar că recomand această măsură, dar chiar o cer", a mai spus Brigitte Bourguignon, potrivit căreia masca sanitară ar trebui să fie purtată din nou şi în alte spaţii închise, precum la locul de muncă şi în magazine.
Franţa a raportat 17.601 de infectări cu noul coronavirus în ultimele 24 de ore, cel mai mare bilanţ zilnic înregistrat după data de 18 aprilie.
În urmă cu cinci zile, coordonatorul campaniei de vaccinare din Franţa, Alain Fischer, a confirmat că această ţară se află în mijlocul unui nou val de cazuri de COVID-19, la fel ca alte ţări europene, şi că el se pronunţă în favoarea reintroducerii obligativităţii de purtare a măştii sanitare în transportul public.
Numărul noilor infectări a crescut constant de la sfârşitul lunii mai în Franţa, iar incidenţa medie a cazurilor zilnice noi, calculată la şapte zile, a înregistrat o creştere de peste patru ori în raport cu media de 17.705 de cazuri din 27 mai pentru a ajunge luni, 27 iunie, la 71.018 de cazuri.
Totuşi, acest total este de cinci ori mai mic decât media de 366.179 de cazuri înregistrate la începutul anului 2022.
Numărul persoanelor spitalizate cu COVID-19 în Franţa a scăzut la cel mai mic nivel al său din ultimele şase luni pe 18 iunie - 13.876 -, însă a reînceput să crească de atunci şi a ajuns luni la cel mai înalt nivel al său din ultimele patru săptămâni - 15.099.
În mod tradiţional, există un decalaj de două săptămâni între tendinţa numărului de cazuri şi cea a numărului de spitalizări, urmat de un alt decalaj similar în raport cu tendinţa deceselor asociate COVID-19.
Bilanţul deceselor asociate COVID-19 a crescut cu 48 în ultimele 24 de ore în Franţa şi a ajuns marţi la 149.406 de victime. (sursa Agerpres)

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi anunţă că, în cursul anului 2021, inspectorii de muncă din cadrul compartimentului control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au efectuat  1.349 de controale şi au constatat abateri de la respectarea legislaţiei în vigoare pentru care s-au aplicat un număr de 1.544 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 79 de amenzi în valoare de 316.500 lei.

Totodată, s-a dispus oprirea din funcţionare a 5 echipamente de muncă care nu erau în conformitate cu cerinţele legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi nu prezenta siguranţă în exploatare, precum şi 5 sistări activitate.

„Măsurile stabilite prin actele de control şi prin procesele verbale de cercetare a accidentelor sunt consemnate în baza de date existenta la nivelul inspectoratului şi sunt urmărite permanent prin raportările şi informările pe care unităţile le transmit la termenele stabilite cât şi prin verificările efectuate la agenţii economici“, precizează Laurențiu Asaftei, inspector șef ITM Galați.

În domeniul supravegherii pieţei au fost efectuate 71 de controale. Au fost verificate 802 produse din următoarele categorii: măşti protecţie respiratorie, trotinete electrice, motoferăstraie, maşini de deszăpezit, mănuşi pentru protecţie chimică, maşini de tăiat piatră, asfalt şi beton, maşini agricole, articole pirotehnice, dar şi alte categorii de produse reglementate de directivele şi regulamentele din domeniul de competenţă al Inspecţiei Muncii.

În timpul controalelor au fost verificate: conţinutul declaraţiei de conformitate, instrucţiunile de întreţinere şi utilizare în limba română, conţinutul documentaţiei tehnice (unde a fost cazul), aplicarea corectă a marcajului de conformitate CE precum şi limitarea la zgomot şi limitarea emisiilor de noxe.

Potrivit ITM, în anul 2021:
- au fost eliberate 53 de certificate constatatoare (autorizare funcţionare SSM);
- au fost înregistrate 5 autorizaţii, 4 pentru utilizare de produse pentru protecţia plantelor din categoriile T si T+ şi 1 certificat de înregistrare pentru comercializarea produselor de protecţie a plantelor din categoriile T şi T+;
- s-au acordat 5 reînnoiri de avize pentru spaţii de depozitare a muniţiilor şi s-au eliberat 6 avize noi;
- s-au eliberat autorizaţii şi acordat vize anuale pentru 23 de autorizaţii pentru deţinerea şi prepararea de materii explozive din grupele II, III şi IV, pentru transportul de materii explozive din grupele I, II, III şi IV şi de articole pirotehnice din categoria F1, F2, F3, F4, T1 şi T2, pentru folosirea de materii explozive din grupele I, II, III şi IV şi de articole pirotehnice din categoria F1, F2, F3, F4, T1, T2, P1 şi P2, pentru deţinere şi comercializare articole pirotehnice categoria F1 şi P1;
- s-a eliberat 1 autorizaţie pentru transport şi folosire materii explozive (rachete antigrindină);
- s-a eliberat 1 autorizaţie depozitare pentru 2 depozite de materii explozive (rachete antigrindină);
- au fost înregistrate 97 de notificări pentru substanţe şi preparate chimice periculoase;
- a fost înregistrate 13 notificări pentru agenţi biologici;
- au fost înregistrate 575 de înştiinţări conform OUG nr. 96/2003 actualizată privind protecţia maternităţii la locurile de muncă;
- au fost comunicate 34 de declaraţii prealabile privind şantierele temporare sau mobile de pe raza judeţului Galaţi.

În unităţile din judeţul Galaţi s-au înregistrat un număr de 67 de accidente în urma cărora au rezultat 70 de accidentaţi, din care 5 au decedat.