Deficienţa unei enzime, ciclofilina A, în celule poate provoca scleroza laterală amiotrofică, potrivit unui studiu realizat de cercetători italieni de la Instituto Mario Negri din Milano şi de la Citta della Salute e della Scienza din Torino (nordul Italiei), relatează EFE.
Concluziile acestui studiu, publicat marţi în revista ştiinţifică Brain, reprezintă un "prim pas spre dezvoltarea unei terapii împotriva sclerozei laterale amiotrofice (SLA)", a explicat Valentina Bonetto, una dintre autoarele studiului.
În cadrul acestei cercetări s-a constatat că enzima ciclofilina A este fundamentală pentru buna funcţionare a proteinei TDP-43. Această proteină are un rol foarte important în procesele celulare, iar în cazul unor mutaţii poate apărea SLA.
Studiul, realizat atât pe animale cât şi pe pacienţi de la spitalul universitar Citta della Salute e della Scienza din Torino, a demonstrat că lipsa acestei enzime la animale induce o boală neurodegenerativă similară SLA şi provoacă o acumulare anormală de proteină TDP-43.
"Am observat că atunci când enzima ciclofilina A lipseşte subiectul animal dezvoltă simptome de SLA precum o disfuncţie motorie progresivă şi o alterare a comportamentului, în asociere cu moartea neuronilor motorii", notează autoarea principală a studiului, Laura Pasetto.
Aceste simptome au fost observate şi la un mare număr de pacienţi cu SLA şi cu demenţă frontotemporală, care aveau deficienţe ale acestei enzime şi, în consecinţă, o proastă funcţionare a proteinei TDP-43.
Pornind de la această descoperire, care confirmă că în această boală funcţiile protectoare ale enzimei ciclofilina A sunt deficitare, se poate dezvolta "o focalizare terapeutică menită să restaureze aceste funcţii", a explicat Laura Bonetto.
Scleroza laterală amiotrofică este o boală neurovegetativă, deocamdată incurabilă, ce provoacă pierderea controlului muscular şi care afectează aproximativ 6.000 de persoane în Italia, potrivit Asociaţiei Italiene a SLA. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Mai mulţi cetăţeni, posesori de locuri de veci în cimitirul „Sfântul Lazăr”, cunoscut gălăţenilor sub denumirea de "Coca-Cola", ne-au sesizat faptul că nu pot ajunge cu uşurinţă la mormintelor celor dragi din cauza buruienilor. Oamenii mai reclamă faptul că, deşi sunt canale cu apă în apropierea locurilor de veci, sunt nevoiţi să străbată sute de metri pentru o căldare de apă, iar în cimitir deşi au fost aduse tomberoane mai mari pentru gunoi, acestea nu sunt ridicate la timp, fiind mai mereu pline.

Ne-am deplasat la faţa locului şi ni s-au confirmat cele sesizate. Chiar la intrarea în cimitir este un canal care nu funcţionează de mai bine de 6 luni. „De la Paşte nu mai curge apa aici. Trebuie să mergem până la rondou (adică peste 500 de metri) pentru o căldare de apă. Plătim o groază de bani impozitul pe morminte, dar nu avem condiţii să udăm două flori”, ne-a declarat Mărioara Stamate, proprietara unui spaţiu de înhumare, de două locuri, aflat chiar în faţa birourilor administraţiei cimitirului. De asemenea, am văzut mai multe canale înfundate cu cep care nu erau în stare de funcţionare. Oamenii spun că deşi se ştiu aceste probleme, nimeni nu se implică.

O altă problemă cu care se confruntă gălăţenii în acest cimitir este datorată buruienilor, care uneori depăşesc înălţimea unui om. „Se face igienizarea aleilor numai în zona centrală şi pe străzile principale. Pentru a ajunge la mormântul soţului, mă chinui printre bălării şi îmi umplu hainele de scaieţi”, afirmă Lucica Stoian, o văduvă, care are concesionat un mormânt la periferia cimitirului. Alţi gălăţeni reclamă faptul că pubelele de gunoi sunt mai mereu pline, fiind nevoiţi să lase gunoiul lângă tomberoane.

Am contactat telefonic administraţia cimitirului „Sfântul Lazăr” pentru un punct de vedere la cele relatate mai sus, dar ne-am izbit de o indolenţă crasă. Am fost informaţi că răspunsul la întrebarea „De ce nu curge apă la unele canale funcţionabile din cimitir şi de ce pubele sunt mai mereu pline?”, îl putem primi doar printr-un e-mail adresat Societăţiii Gospodărire Urbană, care se ocupă cu administrarea cimitirului. Am trimis acest e-mail, a trecut o săptămână, dar nu am primit nici un răspuns. Robinetele sunt înfundate, deşi o canea costă în jur de 20 de lei, iar banii încasaţi de la contribuabili au probabil alte destinaţii.

Autor: Ştefan IORGA

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Despre neregulile din cimitirele din Galaţi, cotidianul nostru a mai relatat şi în articolul „DEZASTRU în cimitirele din Galaţi: se surpă şi sunt sufocate de mizerie (FOTO)”.

Publicat în Știrea zilei

Aşa cum Monitorul de Galaţi a relatat AICI, din acest weekend, în Galaţi, Administraţia cimitirelor a decis să nu se mai facă înmormântări duminica, din cauza lipsei de personal. Excepţie, cei care au murit din cauza COVID-19. Găsesc greu groparii şi celor pe care îi au angajaţi, trebuie să le respecte timpul de odihnă, aşa cum li s-a cerut după controale ale autorităţilor care au cerut să se respecte legislaţie muncii. În Galaţi, sunt acum doar circa 12 gropari, prea puţin ca să se asigure fluxul şi respectarea legislaţiei muncii.

Aşa că, din cauza lipsei personalului, cei de la Administraţia cimitirelor au decis să nu se mai facă înmormântări duminica. Ar mai avea nevoie de măcar 5 - 6 gropari, dar oamenii nu vin la concursuri. „Din păcate, în momentul de faţă ne confruntăm cu o acută lipsa de personal şi, mai mult de atât, am avut diverse instituţii în control, ceea ce ne-a făcut să ajungem la această decizie, pentru că recomandarea a fost foarte clară, în respectarea codului muncii, în respectarea repausului săptămânal de 48 de ore consecutive”, a precizat Dragoş Magearu, director Serviciul de Gospodărie Urbană.

Gălăţenii nu sunt însă deloc de acord cu acesta măsura, li se pare revoltătoare. Medicii spun că nu există risc pentru sănătatea publică, dar există riscul ca rudele celor decedaţi, din cauza prelungirii suferinţei, să sufere acutizări ale afecţiunilor cardiace sau afecţiuni psihice. „Din punct de vedere epidemiologic, al sănătăţii publice, nu există nici un risc, există obligativitatea îmbălsămării cadavrelor şi depunerea acestora în spaţii special amenajate. Există riscuri pentru familiile celor decedaţi, produse prin apariţia epuizării fizice şi psihice, prin prelungirea acestei perioade de suferinţă”, a precizat dr. Valentin Boldea. Decizia este temporară, pană ce se va rezolva criza de personal.

Publicat în Eveniment

Medicina a stabilit de mult timp o legătură între carenţa vitaminei D în sânge şi problemele cardiovasculare, însă cercetătorii au determinat care sunt limitele specifice pornind de la care creşte riscul unui accident cardiovascular, relatează EFE.

Astfel persoanele al căror nivel de vitamina D este de sub 15 nanograme pe milimetru de sânge au un risc cardiovascular crescut, au stabilit autorii acestui studiu prezentat luni la conferinţa anuală a American Heart Association întrunită luni din Orlando, Florida.

"Deşi rate ale vitaminei D de peste 30 ng/ml au fost mult timp considerate ca normale, cercetări mai recente au arătat că nivele mai mari de 15 ng/ml sunt cele suficiente", a explicat dr. Brent Muhlestein, codirector al cercetării cardiovasculare realizate de Institutul inimii Intermountain din Salt Lake City (Utah).

Rezultatele acestui studiu se sprijină pe o analizare a datelor medicale a peste 230.000 de pacienţi pe care cercetătorii i-au ţinut sub observaţie timp de trei ani, urmărind accidentele cardiovascular grave (infarct, boli coronariene, renale...) şi decesele.

Grupul cel mai afectat a fost cel care a avut un nivel de vitamina D de sub 15 ng/ml, care a înregistrat un risc sporit de 35% comparativ cu cel al căror nivel de vitamină D a fost superior.

Vitamina D este produsă în mod natural de expunerea la soare şi se găseşte din abundenţă în uleiul de peşte, legume, gălbenuşul de ou şi cereale. Unele studii de laborator sugerează de asemenea faptul că vitamina D ar putea avea şi efecte anticancerigene. 

Publicat în Sanatate

Aproximativ 100 de persoane au asistat, miercuri, la manifestările organizate de Prefectura Galaţi cu ocazia Zilei Imnului Naţional al României. Din păcate, majoritatea celor prezenţi în sala de festivităţi a Cercului Militar Judeţean erau foste şi actuale cadre militare şi oficialităţi, însă mai puţin simpli cetăţeni. Chiar şi pe lista oficialităţilor, în afară de prefectul judeţului Galaţi, Dorin Otrocol, celelalte instituţii ale administraţiei publice locale nu au fost reprezentate la vârf. De pildă, din partea Primăriei nu au fost prezenţi nici primarul Marius Stan şi nici măcar unul dintre cei doi viceprimari, Florin Popa sau Radu Cosca, ci doar city managerul Aurel Vlaicu, dar nici acesta din urmă nu a reuşit să rămână până la finalul manifestărilor, când toţi cei prezenţi au intonat Imnul Naţional al României. Din partea Consiliului Judeţean Galaţi nu a fost prezent nici preşedintele Nicolae Bacalbaşa dar nici unul dintre vicepreşedinţii Cornel Hamza şi Marian Vicleanu.
Totuşi, cei care au lipsit de la acest eveniment au ratat o scurtă dar interesantă lecţie de istorie legată de Imnul Naţional al României, lecţie ţinută de directorul Muzeului de Istorie “Paul Păltănea”, Cristi Căldăraru. Acesta a vorbit despre însemnătatea Zilei Naţionale a Imnului dar şi despre momentul în care “Deşteaptă-te române!” a devenit Imnul Naţional al României, după 142 de ani de când versurile lui Andrei Mureşanu au fost intonate de revoluţionarii români, în 1848. Din scurta lecţie de istorie a lui Cristi Căldăraru, cei prezenţi au putut afla detalii interesante despre viaţa Galaţiului la 1836, când, “pe vremea domnitorului Mihai Sturza, la o vizită oficială, gazdele au împodobit oraşul iar elevii împreună cu directorul Şcolii Publice din Galaţi au interpretat un imn special conceput în onoarea lui Vodă Sturza, moment care, iată, arată importanţa şi totodată necesitatea existenţei unui imn încă de la 1800”. 
Cei prezenţi au fost încântaţi apoi de doina patriotică dar şi dansurile populare tradiţionale interpretate de artiştii Ansamblului „Colindătorii” al Cercului Militar Galaţi şi cei ai Centrului Cultural „Dunărea de Jos”. Între cele două micro-spectacole, elevii Şcolii Gimnaziale „Ion Creangă” din I.C. Brătianu au recitat poezii, iar micuţa Alexandra Ciobotaru, de numai 9 ani, a emoţionat întreaga audienţă cu vocea ei frumoasă, cu care a interpetat, fără acompaniament instrumental, “Cântec despre Bucovina”. O interpretare care i-a făcut pe cei prezenţi la manifestările dedicate Zilei Imnului Naţional să pună pasiune în cuvinte: “Pentru mine, Imnul naţional este totul – pământul, cerul, aerul, apa, ţara mea! Din păcate, este foarte trist pentru că nici autorităţile nu sunt toate prezente aici, ca să nu mai vorbim de tineret!”, a spus unul dintre cei prezenţi la eveniment, Iordache Iacob, fost cadu militar şi aflat la venerabila vârstă de 85 de ani.

Publicat în Eveniment

După cum am anunţat deja, astăzi, în intervalul orar 10.00-16.00, nu se va putea circula pe digul dintre Galaţi şi Brăila, aşa încât autobuzele Transurb care circulă până în cartierul Dimitrie Cantermir (traseele 10 şi 17) vor face staţia finală în apropierea Romportmet, urmând ca de acolo pasagerii să meargă, pe jos până acasă. Anunţul a fost făcut de Biroul de presă al Primăriei municipiului Galaţi şi confirmat de directorul de exploatare al SC Transurb SA, Constantin Graur. Decizia vine ca urmare a faptului că joi, 23 iulie, în intervalul orar 10.00-16.00, circulaţia rutieră va fi închisă pe DN 22 B (digul ce face legătura între Galaţi şi Brăila), din cauza unor lucrări de reparaţie a terasamentului de la trecerea la nivel cu calea ferată situată pe DN 22 B 11+645, la intersecţia cu linia CF 708 H Barboşi Port – Ramificaţie Siret. Cum singura cale de acces a autobuzelor Transurb către cartierul ANL Dimitrie Cantemir era traversarea liniei CFR, circulaţia acestor mijloace de transport în comun va fi suspendată în perioada cu restricţia de trafic.  

"Am luat în discuţie această problemă, în cadrul comisiei Transporturi din cadrul Primăriei, am analizat şi la faţa locului şi am ajuns la concluzia că autobuzele nu vor putea traversa, joi, linia de cale ferată. De aceea nu avem altă soluţie decât aceea ca autobuzele să oprească cel mai aproape de linia CFR, la Romportmet, urmând ca de acolo pasagerii să meargă pe jos până în cartier. Este doar o măsură temporară, până la finalizarea lucrărilor", a spus Constantin Graur, director de exploatare al Transurb SA. Acesta a adăugat că Primăria nu a luat nicio decizie în privinţa unei eventuale suplimentări a numărului de autobuze pentru a creşte frecvenţa curselor efectuate în cartierul Dimitrie Cantemir până la ora 10.00 sau după ora 16.00 (pentru a duce, respectiv a aduce acasă mai mulţi locuitori care ar fi circulat în mod normal în intervalul 10.00-16.00). Situaţia neplăcută în care sunt puşi locuitorii din cartierul ANL ar fi putut fi evitată dacă accesul în acest cartier nu ar fi fost unul singur, de pe DN 22 B. Din păcate, din 2004, de când au fost inaugurate primele blocuri ANL acolo, şi până în prezent, nimeni nu s-a gândit că ar putea apărea astfel de situaţii, în care o a doua cale de acces ar fi fost extrem de utilă.

O altă soluţie posibilă pentru a nu pune locuitorii din cartierul ANL în situaţia de a rămâne captivi în propriul cartier, ar fi fost ca lucrările de reparaţie a terasamentului să se fi desfăşurat noaptea.

Publicat în Eveniment