De multe ori, gospodinele rămân în pană de idei în privinţa meniului zilnic pe care îl pregătesc. Adeseori se întreabă, oare ce să fac astăzi de mâncare? În supermarket nu are cine să-ţi răspundă la această întrebare, însă în pieţele agroalimentare din Galaţi, acolo unde producătorii certificaţi expun legume şi fructe proaspete, îţi pot da idei.

Piaţa nu este doar un spaţiu impersonal în care îţi poţi face cumpărăturile, ci este şi un loc în care poţi primi sfaturi şi idei de la comercianţi şi de multe ori chiar reţete tradiţionale. Roşii dulci şi parfumate, verdeţuri aromate, fructe şi legume proaspete din recolta legumicultorilor locali se găsesc doar la piaţă într-o varietate pe gustul fiecăruia.

„Gălăţenii care vin în pieţele noastre sunt clienţi fideli şi apreciază foarte mult fructele şi legumele proaspete, abia culese la prima oră a dimineţii. Nu numai că beneficiază de produse sănătoase, dar sprijină şi susţin astfel şi producătorii locali, afacerile mici şi economia locală. Avem şi producători care ţin pasul cu cerinţele clienţilor în privinţa plăţilor şi acceptă şi plăţile prin POS. Gălăţenii care s-au săturat de fructele şi legumele din supermarketuri, cu multe chimicale şi crescute în mediu mult prea «controlat», încep din ce în ce mai mult să vină în pieţele noastre şi să-şi cumpere produse proaspete şi naturale, de la producătorii agricoli locali”, ne-a declarat directorul general al Adminsitraţiei Pieţelor Agroalimentare Galaţi, Marcela-Daniela Costea.

Publicat în Comunitate

Datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, publicate la sfârșitul lunii iulie 2021, privind formele de sprijin acordate cultivatorilor de legume, evidențiază faptul că în cadrul Programului de susținere a producției de legume în spații protejate, din suma alocată de 30,76 mil. euro, peste 9 milioane de euro vor fi încasați de cei 4.514 cultivatori din județul Olt.
Astfel, 29,3% din suma alocată programului va fi accesată de județul Olt, urmat de județele Galați - 20,5%, Dolj - 9,7%, Giurgiu - 6,6%, Buzău - 4,3%. Cele 5 județe însumează 10.824 cultivatori, reprezentând 75,8% din totalul producătorilor, iar 70,3% din suma alocată programului va fi destinată acestor județe.
La Programul de susținere a producției de usturoi, din 1.016 cultivatori înscriși în programul de susținere a producției de usturoi, 549 de cultivatori (53,8%) sunt din județele Buzău, Olt, Teleorman, Botoșani și Giurgiu. Suprafața totală cultivată este de 680,4 ha, însumând aproximativ 59% din total. Din suma de 3.08 mil. euro, alocată programului, 1.82 mil. euro va reveni celor 5 județe menționate mai sus, reprezentând cca 59% din total.
Din 135 de beneficiari, 100 sunt din județele Galați, Olt, Ialomița, Teleorman și Dolj, reprezentând 74% din totalul acestora. Suprafața plătită a fost de 308,87 ha, însumând 44,5% din totalul suprafeței eligibile pentru această măsură. Suma plătită legumicultorilor din cele 5 județe a fost de 0,60 mil. euro reprezentând 44,32% din plafonul alocat măsurii.
Pentru măsura Castraveți cultivați în câmp pentru industrializare au aplicat doar 4 cultivatori din județele Ialomița și Dolj. Suma totală plătită pentru această măsură a fost de 0,05 mil. euro, pentru o suprafață de 15,6 ha.
Pentru măsura Legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveți, vinete, ardei, varză), din numărul total de 6.487 beneficiari, 5.255 sunt din județele Olt, Galați, Dolj, Buzău și Arad, reprezentând 81%. Suma plătită legumicultorilor a fost de 6,40 mil. euro, reprezentând 75 % din plafonul alocat măsurii.

Publicat în Știrea zilei

Peste 14.200 de cereri au fost depuse, până la data de 20 iulie, în Programul pentru susținerea producției de legume în spații protejate, iar suprafața solicitată a depășit 1.500 de hectare, informează miercuri Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
Potrivit unui comunicat al APIA, pe 20 iulie 2021 s-a încheiat perioada de depunere a cererilor de înscriere în Programul pentru susținerea producției de legume în spații protejate, fiind depuse 14.239 cereri pentru o suprafață solicitată de 1.532,28 hectare. După etapa de primire a cererilor, în vederea stabilirii eligibilității acestora, APIA realizează controale administrative pentru toate cererile depuse.
"Conform HG nr. 651/2021, pentru verificarea schemei de ajutor de minimis, după depunerea notificării cu 10 zile calendaristice înainte de începerea valorificării producției, APIA efectuează verificări pe teren privind existența suprafețelor și a culturilor declarate, iar reprezentanții Direcțiilor Agricole Județene realizează evaluarea producției de legume înainte de recoltare", se menționează în comunicat.
Valorificarea producției se va efectua în perioada 2 noiembrie - 2 decembrie 2021, iar documentele care atestă valorificarea producției și registrul de evidență a tratamentelor vizat de către autoritatea fitosanitară vor fi depuse până la data de 3 decembrie 2021, inclusiv.
În urma controalelor pe teren realizate, datele se introduc în sistemul informatic al APIA și, în funcție de datele operate și verificate în aplicația informatică, sistemul calculează automat pentru fiecare beneficiar suma la care are dreptul solicitantul, având în vedere ajutoarele de minimis încasate; suma cuvenită, cu respectarea principalelor condițiilor prevăzute de legislația în vigoare privind acordarea ajutoarelor de minimis.
Valoarea maximă în euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis/cultură/1.000 mp/beneficiar este de 2.000 de euro și se acordă în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

AGROSEL, singura companie privată care investeşte masiv în ameliorarea varietăţilor de legume, anunţă rebrandingul gamei de produse de seminţe de legume profesionale, hibrizi.

1

Pentru o mai bună reflectare a ceea ce reprezentăm azi şi pentru a simboliza viitorul nostru dinamic trebuie să ţinem pasul cu schimbarea. Noul brand, cu toate elementele vizuale pe care le aduce, dorim să susţină obiectivele noastre strategice ambiţioase şi planurile de dezvoltare pe acest segment de piaţă.

Astfel, după peste 15 ani de cercetare şi ameliorare pentru crearea de varietăţi adaptate pieţei din Europa de est, AGROSEL the seed professional schimbă numele gamei de produse profesionale, hibrizi, în HEKTAR the essence of the future.

2

Levente Széll, director general: “Având în vedere prezenţa companiei noastre atât pe piaţa profesională cât şi pe cea a grădinarilor amatori, unde suntem lideri de piaţă, a trebuit să realiniem modul în care ne prezentăm primei categorii. După investiţii semnificative în cercetare pe parcursul a mai bine de 15 ani, atât în tehnologie cât şi în echipa de amelioratori, toate sub îndrumarea unor cercetători străini de experienţă, compania a reuşit să creeze cu succes hibrizi care concurează de la egal la egal cu produsele companiilor din străinătate.”

Hibrizii creaţi au o valoare genetică ridicată, iar controlul calităţii este la cele mai înalte standarde europene. HEKTAR oferă producătorilor profesionişti o alternativă sigură, de încredere şi transparentă.

3

Pe parcursul următoarelor luni, veţi observa mai multe elemente vizuale care caracterizează noul nostru brand profesional aliniindu-se în această nouă direcţie. Începând de la ambalaj şi până la modul în care ne vom prezenta la târgurile şi expoziţiile internaţionale.

Despre AGROSEL:
AGROSEL este o afacere de familie, un antreprenoriat de mare de succes, înfiinţat în anul 1998 , fiind unul dintre cei mai importanţi producători dar şi amelioratori de seminţe de legume din sectorul privat din România. Încă de la început, compania şi-a propus să contribuie la redresarea sectorului legumicol din România.
Compania are 100 de angajaţi, deţine cea mai mare şi automatizată platformă de prelucrare din industrie şi cea mai modernă platformă de cercetare legumicolă din România, ambele situate în Câmpia Turzii.
In prezent AGROSEL derulează mai multe programe de cercetare din resurse proprii. Astfel, de la an la an sunt lansate noi produse profesionale care sunt promovate şi comercializate.

Găsiţi mai multe despre AGROSEL accesând linkurile de mai jos:
http://agrosel.ro/ - website oficial
https://www.youtube.com/channel/UCwPk1-EstjgDEXxEQ5uG_pw

Publicat în De interes public
Luni, 14 Decembrie 2015 00:00

Legume congelate sau la conservă?

În timpul iernii, legumele proaspete sunt limitate, aşa că opţiunile rămase sunt cele conservate sau congelate. Dar care dintre variante ar trebui aleasă pentru a ne asigura că mâncăm sănătos şi gustos în acelaşi timp? Nutriţioniştii sunt de părere că legumele congelate îşi păstrează mai bine vitaminele faţă de cele din conserve. Dar totul depinde, până la urmă, de tipul de legume, pentru că nu toate sunt bune de pus la congelator, din cauza apei pe care o conţin. Cu cât au mai multă apă, cu atât mai puţin ar trebui congelate, pentru că această metodă de conservare le modifică calităţile organoleptice şi nutriţionale - îşi pierd textura, culoarea şi cele mai multe dintre vitaminele B care sunt solubile în apă. Exemple de legume care nu se pretează să fie congelate sunt roşiile, castraveţii sau salata verde. Este de preferat ca acestea să fie consumate proaspete, sau preparate imediat după recoltare. Potrivit site-ului consoglobe.com, unele legume sunt mai bogate în nutrienţi când sunt fierte, decât în formă crudă. Este cazul tomatelor! Când sunt gătite, acestea sunt mai bogate în licopen primă, un antioxidant tipic al acestui aliment. Legumele verzi sunt diferite de alte legume. Este de preferat să fie congelate pentru a păstra cele mai multe dintre vitaminele lor. Dar acest lucru este posibil în anumite condiţii. Înainte de congelare, ele trebuie cufundate câteva minute în apă clocotită pentru a opri procesele enzimatice care le deshidratează, sau le descompun. Acest procedeu are însă inconvenientul că distruge vitaminele solubile în apă, în special vitamina B1 şi vitamina C. Pentru că în nutriţie, lucrurile nu sunt niciodată doar albe sau negre, conchide site-ul citat. (M.A.S.)  
Publicat în Sanatate
Preţurile de consum au urcat, în noiembrie, cu 0,31% faţă de luna anterioară, pe fondul scumpirii produselor nealimentare cu 0,5% şi a serviciilor, cu 0,31%, în timp ce preţurile alimentelor aproape au stagnat (+0,06%), reiese din datele publicate de Institutul Naţional de Statistică. Dintre alimente, cel mai mult s-au scumpit, în noiembrie faţă de octombrie, cartofii, cu 2,8%, legumele şi conservele de legume, cu peste 2,5%, ouăle, cu 2,11% şi zahărul, cu 1,9%. În schimb, citricele şi alte fructe meridionale s-au ieftinit în noiembrie cu 12,96% comparativ cu octombrie. În aceeaşi perioadă, din categoria mărfurilor nealimentare, cel mai mult au crescut preţurile ţigărilor şi tutunului, cu 2,38%, în timp ce la polul opus a fost energia termică, cu o ieftinire de 2,03%. La capitolul servicii, s-au scumpit cele din categoria 'alte servicii', cu 1,28%. Inflaţia anuală s-a menţinut în teritoriu negativ în noiembrie, la minus 1,1%, în urcare de la minus 1,6% în octombrie. În luna noiembrie 2015, ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu noiembrie 2014, este de 37,5% iar cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0 — 2,5% deţin o pondere de 33,9%. Mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% deţin o pondere de 28,6%. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere cu 0,4 puncte procentuale prognoza de inflaţie pentru acest an, la minus 0,7%, iar pentru 2016 prognoza a fost revizuită în creştere cu 0,4 puncte procentuale, la 1,1%, a anunţat, la începutul lunii noiembrie, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei. 
Publicat în Economie

Vremea se răceşte uşor, dar cantitatea de fructe şi legume de la piaţă nu scade nicidecum. În farfurie, începutul toamnei vine cu o explozie de culoare şi cu multe vitamine. O metodă pentru a vă încălzi serile de toamnă este de a testa reţete noi.

1. Merele – Fie că le mănânci crude, fie le transformi în tarte delicioase, merele sunt pline de fibre şi antioxidanţi, beta-caroten şi vitamina C, au puţine calorii, nu conţin grăsimi şi colesterol. Pe scurt, sunt super-fructe. Sezon: august – noiembrie.

2. Varza de Bruxelles – Gătită corect, această legumă de dimensiuni mici este absolut delicioasă. În plus, este una din cele mai bune surse de fibre, vitamine şi minerale. Conţine vitaminele A, C, E si K şi acizi graşi esenţiali Omega 3. În plus, varza de Bruxelles îţi alcalinizează corpul. Sezon: septembrie – martie.

3. Perele – Suculente şi dulci, perele dau un plus de savoare în orice reţetă le-ai include. Au vitamina C din plin şi fibre. Sezon: august-februarie.

4. Napul – Face parte din aceeaşi familie ca şi varza kale şi broccoli, despre care ştim deja că aduce numai beneficii pentru organism. Este bogat în potasiu, fibre, vitamina C şi antioxidanţi. Chiar şi frunzele de nap sunt bune pentru dietă: au calciu şi vitamina K. Sezon: septembrie – aprilie.

5. Conopida – Crudă sau gătită la aburi, conopida rămâne o vedetă între legumele bune pe care să le incluzi în meniul săptămânal. Pe lângă gustul dulce pe care îl adaugă mâncărurilor, conopida este o sursă excelentă de vitamine şi minerale de care poţi să profiţi la fiecare masă. Conopida are din belşug şi fibre care îmbunătăţesc digestia, acid folic, care este necesar pentru a apără organismul împotriva anemiilor, dar ajută şi la regenerarea ţesuturilor. Sezon: septembrie – iunie.

6. Dovleac – Este simbolul lunii octombrie, dar nu doar datorită Halloweenului, ci şi versatilităţii în bucătărie. Dovlecii sunt buni în orice reţetă i-ai include. Iar proprietăţile lor nutritive nu sunt deloc de neglijat: conţin alfa şi beta caroten, fibre şi multe vitamine, excelente pentru vedere şi sistemul imunitar. 200g de pulpă de dovleac are peste 200% din doza zilnică de vitamina A. Sezon: octombrie – februarie.

7. Rodia – Este un fruct cu puţine calorii, multe fibre, vitamine şi antioxidanţi care previn apariţia mai multor boli. O singură rodie pe zi asigură 40% din doza zilnică recomandată de vitamina C pentru adulţi, este bogată în acid folic, vitaminele A şi E şi are de 3 ori mai mulţi antioxidanţi decât vinul roşu.

Sezon: august – decembrie.

8. Curmalele – Acest deliciu din Orientul Mijlociu merge de minune inclus în tocane, în deserturi sau ca gustare. Sunt o sursă foarte bună de fibre şi potasiu. Sezon: septembrie – decembrie.

9. Grapefruitul – Conţine peste 75% din doza zilnică recomandată de vitamina C, este o sursă excelentă de licopen şi, datorită conţinutului de pectină, scade nivelul colesterolului din sânge. Consumaţi-l în sezonul rece în salate, combinat cu avocado şi creveţi sau fă-ţi sucuri. Sezon: septembrie – aprilie.

10. Tangerinele – Sunt asemănătoare cu mandarinele, dar sunt de culoare roşie, pulpa mai zemoasă şi mai puţine seminţe. Tocmai de aceea sunt şi preferate în gastronomie. Se pot folosi pentru un dressing de salată delicios (amestecate cu ulei, oţet şi ghimbir). Sezon: noiembrie – aprilie.

Publicat în Sanatate

Alimentele pe care le consumăm influenţează în mod decisiv starea sănătăţii, echilibrând organismul dacă dieta este adecvată. În ceea ce priveşte vederea, există anumite ingrediente deosebit de benefice, care o întăresc, o protejează sau care favorizează o posibilă recuperare, semnalează cotidianul spaniol ABC.

Unele persoane recurg la suplimente pentru a compensa o alimentaţie deficientă şi a îmbunătăţi vederea şi sănătatea în general. Aceste suplimente trebuie să însemne totdeauna o valoare adăugată în dieta oricărei persoane şi nu trebuie să devină o rutină nutriţională, pentru că organismul absoarbe mai bine substanţele nutritive de origine naturală.

Se recomandă fructe şi legume ca ardeiul roşu, papaya, căpşune, kiwi, coacăze, pătrunjel, broccoli, lămâi, guave, pepenele galben, conopida. Acestea sunt bogate în vitamina C, care are capacitate antioxidantă şi protejează ochiul, de exemplu, de cataractă. 

Publicat în Sanatate

Producătorii de legume şi fructe din România vor primi despăgubiri din fondurile Uniunii Europene în limita unei cantităţi de 3.000 de tone, pentru retragerile de pe piaţă, nerecoltarea şi recoltarea înainte de coacere, în urma prelungirii embargoului Federaţiei Ruse impus produselor agroalimentare ale Uniunii Europene, a anunţat joi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aplicarea acestor măsuri excepţionale începe în 8 august 2015 şi se termină la data epuizării cantităţii de 3.000 tone sau la 30 iunie 2016.

"În urma prelungirii embargoului Federaţiei Ruse impus produselor agroalimentare ale Uniunii Europene, Comisia Europeană a stabilit măsurile de sprijin excepţional cu caracter temporar suplimentar pentru producătorii din sectorul fructe şi legume prin adoptarea Regulamentului Delegat (UE) 1369/2015 al Comisiei din 7 august 2015 de modificare a Regulamentului Delegat (UE) nr. 1031/2014 de stabilire a unor măsuri de sprijin excepţionale cu caracter temporar suplimentare pentru producătorii de anumite fructe şi legume. Cantitatea repartizată României este de 3.000 tone. Perioada aplicării acestor măsuri excepţionale este de la data de 8 august 2015 şi până la data epuizării cantităţii de 3.000 tone sau până la data de 30 iunie 2016", se menţionează în comunicatul MADR.

Măsurile pentru care se acordă despăgubire din fonduri UE sunt cele prevăzute în Regulamentul Delegat 2015/1369 al Comisiei, respectiv retragerile de pe piaţă şi nerecoltarea şi recoltarea înainte de coacere. Beneficiarii acestor măsuri de sprijin pot fi organizaţiile de producători, precum şi producătorii de fructe şi legume care nu sunt membri ai unei organizaţii de producători. În conformitate cu prevederile art. 411 alin. (7) din ordinul nr.694/2008 cu modificările şi completările ulterioare, destinaţiile permise pentru produsele retrase sunt distribuţia gratuită, distrugerea, utilizarea sub formă de hrană proaspătă sau procesată pentru animale, compostare. Produsele vizate, în conformitate cu Regulamentul UE, sunt: tomatele, morcovii, ardeii, varza albă, conopida, castraveţii, ciupercile, merele, perele, fructele roşii, strugurii de masă, kiwi, lămâile, piersicile şi nectarinele.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va monitoriza zilnic cantităţile de produse care fac obiectul măsurilor menţionate mai sus şi va sista aplicarea acestor măsuri la data epuizării cantităţii alocate României.

Publicat în National

Sucurile naturale pot dăuna sănătăţii, dacă este depăşită cantitatea de 200 de ml zilnic, a declarat prof. univ. dr. Maria Moţa, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

"Fructele şi legumele se mănâncă, nu se beau. Asta este regula. Mâncându-le, beneficiem şi de fibrele alimentare, care au rol atât de bun, au un rol extrem de complex. Atât metabolic, încetinesc absorbţia hidraţilor de carbon şi nu se solicită pancreasul, fixează o parte din lipide în interiorul tubului digestiv, combat constipaţia, previn cancerul de colon", a declarat miercuri, în timpul unei conferinţe de presă, prof. univ. dr. Maria Moţa.

Ea a spus că nu trebuie să înlocuim apa cu fresh-urile, iar zilnic nu trebuie să depăşim 200 de ml de suc natural din fructe şi legume.

„Nu trebuie să ne hidratăm cu fresh-uri, ne hidratăm cu apă. Fresh-ul îl putem consuma, e o mare plăcere, e foarte bun, în cantităţi limitate, dar nu pentru hidratare. Cantitatea în cursul unei zile este de 100 — 200 de ml", a adăugat prof. univ. dr. Maria Moţa.

Specialiştii nutriţionişti nu ne interzic să consumăm fresh-urile la o anumită oră din zi, însă ne recomandă cumpătare.

"Eu nu aş vedea o indicaţie specială în anumite momente. Când îţi face plăcere. E de plăcere, nu de necesitate", a mai precizat preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice. 

Publicat în Sanatate
Pagina 1 din 2