Premierul Nicolae Ciucă a declarat că până la finele anului Legea privind certificatul COVID urmează să fie adoptată, într-o formă agreată cu specialiştii în materie.
"A fost o discuţie şi o solicitare a reprezentanţilor cultelor ca cetăţenii să poată să beneficieze de această libertate de a participa la slujbe fără să se impună obligativitatea deţinerii certificatului verde. Este, în momentul de faţă, (...) un proiect care este în dezbatere se discută cu fiecare dintre specialişti şi sperăm ca într-un timp cât se poate de rezonabil să ajungem la o concluzie, să mergem în Parlament şi până la sfârşitul anului să putem să avem această Lege a certificatului COVID, care, încă o dată, el se va înscrie în parametrii reali a ceea ce înseamnă incidenţa bolii şi, de asemenea, ceea ce înseamnă oamenii care au trecut prin boală, oamenii care beneficiază de teste. Este o chestiune care urmează să fie dezbătută şi finalizată cu cei care sunt îndrituiţi şi au cunoştinţele necesare pentru acest lucru", a declarat Nicolae Ciucă, joi, după întâlnirea cu reprezentanţii cultelor religioase din România, întrebat despre obligativitatea certificatului verde în lăcaşurile de cult.
Premierul a explicat că întâlnirea cu reprezentanţii cultelor religioase reprezintă o modalitate de dialog pe care decidenţii şi-au propus să o aibă în vederea găsirii celor mai bune soluţii pentru românii.
"Activitatea a debutat printr-un mesaj care ne-a plăcut foarte mult tuturor: suntem aici pentru că ne iubim ţara şi ne iubim comunităţile, iar mesajul nostru a fost cât se poate de clar că prin astfel de activităţi nu facem altceva decât să redăm încrederea oamenilor şi speranţa. Nu o spun gratuit, o spun pentru că asta se întâmplă în baza unui dialog pe care noi îl avem cu societatea civilă. Cele 18 culte păstoresc împreună peste 99% din populaţia României, ori partea asta de dialog ne ajută în tot ceea ce înseamnă găsirea soluţiilor şi armonizarea lor cu nevoile şi specificul fiecărei comunităţi în parte. Este o modalitate de dialog pe care o vom continua şi cu ceilalţi reprezentanţi ai societăţii civile, astfel încât să putem să primi şi să acumulăm tot ceea ce vine din parte cetăţenilor români pentru a putea să luăm decizii pentru cetăţenii români", a declarat Ciucă. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea prin care veteranii de război şi pensionarii vor primi, până la sfârşitul anului 2024, legitimaţiile de transport tip card.
Este vorba de legea privind aprobarea OUG nr. 77/2019 pentru prorogarea unor termene privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea facilităţilor la transport pentru anumite categorii de persoane, precum şi pentru modificarea unor acte normative.
Potrivit actului normativ, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale vor întreprinde măsurile necesare pentru ca, până la data de 31 decembrie 2024, veteranii de război şi văduvele de război, pensionarii din sistemul public de pensii, precum şi pensionarii din celelalte sisteme proprii de asigurări sociale să intre în posesia legitimaţiei de transport tip card, personalizată cu numele şi codul numeric personal ale fiecărui beneficiar.
Legea stipulează că până la data de 1 ianuarie 2025, data de la care, conform legii, se utilizează legitimaţiile de călătorie de tip card, persoanele prevăzute de Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, urmează a beneficia de facilităţile acordate pe baza tichetelor de călătorie gratuite sau taloane speciale de călătorie conform metodologiei în vigoare. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea care prevede posibilitatea ca talonul de pensie să fie transmis, la cerere, în format electronic, de către Casa Naţională de Pensii Publice.
Actul normativ completează art. 109 din Legea nr. 263/2010, în sensul instituirii posibilităţii transmiterii de către Casa Naţională de Pensii Publice, la cerere, în format electronic, pe e-mail sau în contul online deschis în portalul CNPP, a documentului de informare cu privire la sumele plătite beneficiarilor care au optat pentru plata pensiei în cont curent sau cont de card.
"Casa Naţională de Pensii Publice transmite, la cerere, în format electronic, pe e-mail sau în contul online deschis în portalul CNPP, documentul de informare cu privire la sumele plătite beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plăţii drepturilor în cont curent sau în cont de card. Documentul de informare se transmite în format electronic începând cu luna următoare înregistrării cererii, în maximum 48 de ore de la efectuarea plăţii drepturilor în cont curent sau cont de card", prevede legea.
Documentul de informare, transmis în format electronic, produce efecte juridice identice cu documentul de informare cu privire la sumele plătite transmis lunar la domiciliu sau, după caz, la reşedinţă prin serviciul de corespondenţă standard. Acest document în format electronic este acceptat ca document valid în relaţia cu toate instituţiile şi autorităţile publice. Instituţiile şi autorităţile publice care îl solicită nu vor condiţiona oferirea de informaţii sau de servicii de prezentarea documentului în format fizic.
Talonul în format electronic conţine toate elementele de identificare unică de pe documentul fizic omolog.
"Casa Naţională de Pensii Publice arhivează documentele de informare cu privire la sumele plătite transmise în format electronic, în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, în condiţiile tehnice stabilite de Legea nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică", mai prevede legea. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Noua formă a legii prevede două modificări importante care, în momentul în care vor intra în vigoare, vor avea efecte majore asupra biodiversităţii. Prima modificare vizează renunţarea la sistemul de cote de vânătoare anuale pentru speciile de păsări migratoare şi înlocuirea acestuia cu un număr maxim admis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător. Cea de-a doua modificare vizează diminuarea timpului de stagiatură necesar dobândirii calităţii de vânător.
Societatea Ornitologică Română (SOR) a sesizat ieri, 10 noiembrie 2021, printr-o scrisoare oficială Administraţia Prezidenţială în legătură cu aceste aspecte. ”Îi solicităm preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge noua Lege a vânătorii care poate produce efecte dezastruoase asupra biodiversităţii”, se arată în document.

Cote de vânătoare, de zeci de ori mai mari la multe specii

Proiectul de lege propune renunţarea la sistemul de cote anuale pentru speciile de păsări vizate şi înlocuirea acestuia cu un număr maxim admis pe zi, din fiecare specie, pentru fiecare vânător.
Pentru a analiza impactul acestei propuneri, SOR a făcut o serie de proiecţii pentru fiecare specie admisă la vânătoare. „Pentru a determina în mod teoretic efectivele de păsări recoltate la care se poate ajunge, s-a înmulţit numărul de exemplare admise cu numărul de zile în care vânătoarea este permisă şi cu fondurile pe care era permisă recoltarea respectivei specii în sezoanele precedente. Calculele s-au realizat cu doar un vânător per fond de vânătoare pentru fiecare dintre speciile de păsări, iar mai jos sunt doar câteva exemple”, a explicat directorul executiv al SOR, Dan Hulea.
„Astfel, dacă în forma iniţială a legii, pentru specia gârliţa mare (Anser albifrons) exista o cotă anuală de circa 50.000 de indivizi, în noua formă adoptată de către Camera Deputaţilor această cotă anuală este înlocuită cu o cotă zilnică de 10 exemplare pentru fiecare vânător. În acest fel s-a estimat că pentru gârliţa mare într-un sezon de vânătoare în noua formă se poate ajunge teoretic la o cifră de 865.920 de exemplare recoltate, adică de peste 17 ori mai multe decât în forma iniţială a legii”, a spus directorul executiv al SOR, Dan Hulea.
Situaţia este la fel de îngrijorătoare şi pentru o specie cu un statut de conservare nefavorabil: turturica (Streptopelia turtur). Aceasta a înregistrat un declin accentuat în Europa în ultimele decenii, fapt pentru care a dobândit statutul de specie vulnerabilă atât la nivel european, cât şi global. Cota de vânătoare în sezoanele trecute era de aproximativ 40.000 de exemplare. În noua formulă, se poate ajunge la 900.000 de exemplare.
A doua modificare importantă adusă de noua Lege a vânătorii este reducerea perioadei de stagiu pentru obţinerea permisului de vânător, de la un an la şase luni. În ultimii ani, SOR a atras atenţia în repetate rânduri că o astfel de prevedere reprezintă un factor suplimentar de pericol atât pentru speciile protejate, cât şi pentru speciile admise la vânătoare.
„Timpul foarte scurt de pregătire a viitorilor vânători nu le permite acestora să recunoască speciile de păsări care nu se pot vâna. Nici în acest moment nu se cere nicio pregătire de specialitate a pretendenţilor la titlul de vânător şi nu este prevăzut un examen serios de identificare a speciilor de păsări din România, atât a celor cinegetice, cât şi a  speciilor care nu se vânează, dar sunt asemănătoare cu speciile cinegetice. De exemplu, un proaspăt vânător poate ieşi la vânătoare de ciocârlii de câmp, fără cunoştinţe de bază referitoare la identificarea acestei specii, în condiţiile în care în ţara noastră există: ciocârlii de câmp, ciocârlii de Bărăgan, ciocârlii de pădure, ciocârlan şi ciocârlii de stol. Toate aceste specii sunt foarte asemănătoare, însă doar una poate fi vânată: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis). În consecinţă, solicităm ca permisul de vânător să fie eliberat abia după un stagiu de 1 an de cursuri de recunoaştere a speciilor, cu pregătire practică şi teoretică şi susţinerea unui examen acreditat, pe lângă obligaţiile care sunt cerute în prezent în Legea vânătorii”, a explicat directorul de conservare al SOR, Ciprian Fântână.

Publicat în National

O propunere legislativă, ce prevede angajarea unor asistenţi sociali şcolari, a fost avizată marţi de Comisia pentru Învăţământ din Camera Deputaţilor. Este vorba de Propunere legislativă privind modificarea Legii nr.1/2011 privind educaţia naţională (Plx. 315/2021). Conform noilor prevederi, un asistent social va deservi un număr maxim de 800 de copii şi va fi angajat la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE). Pentru funcţia de asistent social este necesară absolvirea unei instituţii de învăţământ superior de profil, de lungă sau de scurtă durată, cu examen de licenţă ori de absolvire.
„În prezent, peste 37% dintre copii şi tineri cu vârstă până în 24 de ani sunt expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială. În anul şcolar 2018 – 2019 erau 1.535 de şcoli „defavorizate” (37%), în creştere faţă de anul şcolar 2017 – 2018 când erau 1.169 dintre şcoli (27%). Această situaţie favorizează părăsirea timpurie a şcolii, care a atins o rată îngrijorătoare în mediul rural (26,6%) faţă de 17,4% în oraşe şi suburbii şi de 6,2% în municipii. În acest context, prezenţa unor asistenţi sociali ar putea diminua abandonul şcolar“, spune deputatul PNL Galaţi, Atanasiu Onuţ Valeriu, care precizează că proiectul de lege este trimis pentru un raport comun la Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru învăţământ. Dacă va fi adoptată, legea ar urma să fie aplicabilă din anul şcolar 2023-2024.

Publicat în Politica

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, legea prin care se interzice instituţiilor publice şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale să solicite persoanelor fizice sau persoanelor juridice, în vederea soluţionării cererilor pentru furnizarea unui serviciu public, copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către entităţi ale statului.
Legea completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
"Se interzice instituţiilor publice şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale să solicite persoanelor fizice sau persoanelor juridice, în vederea soluţionării cererilor pentru furnizarea unui serviciu public, copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către instituţii publice sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale solicită entităţilor care au emis documentele prevăzute la alin.(1), în format electronic, copii sau extrase de pe acestea în baza consimţământului expres al beneficiarului serviciului public", prevede legea. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

În anul 2020, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României pentru că ţara noastră nu a adoptat măsuri pentru protejarea pădurilor. De anul trecut şi până în prezent, nu s-au făcut prea multe. Ba mai mult de atât, situaţia se înrăutăţeşte de la o zi la alta. Este edificator cazul celor doi jurnalişti care filmau un documentar despre tăierile ilegale de lemn din Suceava şi un activist care au fost bătuţi de un grup de 20 de indivizi înarmaţi cu bâte şi topoare.

Ce se întâmplă în Parlament şi cum decurg lucrurile în privinţa legislaţiei care ar stopa tăierile ilegale şi agresiunile am aflat de la vicepreşedintele Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, Bogdan Rodeanu.

„Tăierile ilegale înseamnă transporturi ilegale. Opreşti transporturile ilegale, opreşti şi tăierile ilegale. Avem nevoie de DNA-ul Pădurilor. Avem nevoie şi de o lege care blochează mascarea furtului. În luna mai, am depus alături de mai mulţi colegi proiectul de lege prin care Jandarmeria Română, alături de echipajele Gărzii Forestiere sau ale Poliţiei Rutiere ar putea opri şi controla transporturile de lemn. Proiectul este acum în comisiile parlamentare. Punctul de vedere al Guvernului trebuie să ajungă în câteva zile. Am încredere că proiectul pe care l-am iniţiat va avea susţinere în Parlament şi legea va fi promulgată rapid“, a declarat Bogdan Rodeanu.

Acesta a mai explicat că hoţii de lemn sunt dependenţi de un mijloc de transport. Nu pot scoate arborii din pădure fără tractoare şi camioane. Nu ar mai exista defrişări ilegale dacă transportul lemnului furat ar fi blocat şi de către jandarmi. Aceştia ar putea să compare şi să verifice actele încărcăturii şi ale transportatorului. Să blocheze transporturile, iar hoţii de lemne să ajungă în faţa instanţelor de judecată.

„Jandarmii, în acest moment, nu au aceste atribuţii legale. Jandarmeria Montană are efective bine instruite cu care poate interveni direct în zonele greu accesibile cu exploatari forestiere. Au nevoie doar de cadrul legal pentru a opri şi verifica transporturile de lemne. În faţa răngilor şi a topoarelor trebuie să stea Legea“, a mai spus deputatul USR, Bogdan Rodeanu.

Publicat în Politica

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) sprijină, prin intermediul Direcţiei de Insolvenţă Persoane Fizice, implementarea Legii insolvenţei persoanelor fizice nr. 151/2015 prin consilierea consumatorilor vizaţi de actul normativ, cât şi prin sprijinirea activităţii Comisiilor Teritoriale ce se regăsesc la nivelul fiecărui judeţ al ţării, transmite autoritatea prin intermediul unui comunicat de presă.

Pentru a identifica cât mai multe soluţii şi a aplica cât mai repede procedurile, la începutul acestei luni, a avut loc Conferinţa "Insolvenţa persoanelor fizice - Realitate, Practică şi Dezvoltare". "În scopul asigurării unei bune desfăşurări a actelor de procedură de lege s-a monitorizat lunar activitatea desfăşurată de către administratorii desemnaţi ai procedurii cu privire la dosarele aflate în lucru şi s-au întocmit rapoarte de informare către comisiile de insolvenţă la nivel teritorial. ANPC îşi doreşte să continue să fie un partener de dialog în vederea sprijinirii cetăţenilor care apelează la procedura insolvenţei pentru persoane fizice, iar cu ocazia acestei întâlniri s-au reiterat o serie de măsuri deja luate pentru a veni in sprijinul debitorilor, dar şi realizări ale Direcţiei de Insolvenţă a Persoanelor Fizice", se arată în comunicatul citat.

Pentru detalii şi informaţii suplimentare, ANPC le recomandă persoanelor interesate să acceseze site-ul www.anpc.ro - secţiunea Insolvenţă Persoane Fizice, pagina de Facebook "Insolvenţă Persoane Fizice" sau să se adreseze direct personalului specializat din locaţiile Comisariatelor Judeţene pentru Protecţia Consumatorilor.

Publicat în National

Proiectul de lege privind sistemul public de pensii urmează să fie aprobat de Guvern în trimestrul II al anului viitor, în Parlament - în trimestrul IV din 2022 şi va intra în vigoare în primul trimestru din anul 2023, a anunţat joi premierul Florin Cîţu. "Să vă dau şi calendarul: aprobarea în Guvern a proiectului de lege privind sistemul public de pensii - în trimestrul II din 2022, deci aici este borna, adoptarea în Parlament a noii Legi privind sistemul de pensii - în trimestrul IV 2022. Noua lege privind sistemul de pensii intră în vigoare în primul trimestru din anul 2023. Deci acestea sunt ţintele de care ne vom ţine şi, acum, intrăm în dezbaterea proiectului. Veţi vedea public, repet, procedura prin care vom avea aceste legi va fi una transparentă", a declarat Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, la finalul şedinţei Executivului. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, 04 mai 2021, actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari, prin care cresc şi remuneraţiile.
Legea iniţiată de Guvern vizează creşterea atractivităţii serviciului militar în calitate de rezervist voluntar prin mărirea nivelului de remunerare şi eliminarea unor constrângeri.
Potrivit actului normativ, rezerviştii voluntari beneficiază de indemnizaţie de instalare egală cu solda de funcţie, la care se adaugă solda de grad şi solda de comandă, după caz, acordată la semnarea fiecărui contract cu durata de minim 3 ani.
Rezerviştii voluntari, în perioada în care nu participă la instruire sau la misiuni, sunt menţinuţi în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi în sistemul asigurărilor de şomaj, beneficiază lunar de indemnizaţie în cuantum de 30% din sumă, reprezentând solda de funcţie în care sunt încadraţi conform contractului încheiat, la care se adaugă solda gradului deţinut.
"Rezerviştii voluntari care nu respectă angajamentul (...) şi/sau care întrerup instruirea iniţială din motive imputabile lor au obligaţia de a plăti cheltuielile efectuate pentru instruirea iniţială", prevede legea.
Potrivit actului normativ, pe durata participării la instruire sau la misiuni, rezerviştilor militari le este interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de dispoziţiile art. 28 din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
Rezerviştii voluntari pot fi concentraţi sau mobilizaţi pentru participarea la instruire sau îndeplinirea unor misiuni în ţară şi în afara teritoriului statului român, potrivit obligaţiilor asumate de România prin tratate internaţionale.

Publicat în Economie
Pagina 1 din 2