Comisia Europeană (CE) a hotărât vineri, 12 noiembrie 2021, să trimită din nou România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea pe deplin a hotărârii Curţii din 18 octombrie 2018, care constata neîndeplinirea obligaţiilor sale în temeiul Directivei privind depozitele de deşeuri (Directiva 1999/31/CE), informează un comunicat de presă al CE.
Conform acestei hotărâri, România avea obligaţia ca, până la 16 iulie 2009, să închidă şi să reabiliteze toate depozitele de deşeuri care nu au obţinut o autorizaţie de funcţionare. Curtea a constatat că România nu şi-a respectat această obligaţie cu privire la 68 de depozite de deşeuri. Aceasta este a doua sesizare a Curţii şi poate duce la aplicarea unor sancţiuni corespunzătoare intervalului de timp scurs de la prima hotărâre până la asigurarea conformităţii.
Directiva privind depozitele de deşeuri stabileşte standarde şi oferă orientări pentru prevenirea sau reducerea, pe cât posibil, a efectelor negative ale depozitării deşeurilor asupra sănătăţii umane şi asupra mediului. Pactul verde european şi Planul de acţiune privind reducerea la zero a poluării au stabilit pentru UE obiectivul ambiţios de a reduce la zero poluarea. Este important să se pună pe deplin în aplicare standardele consfinţite în legislaţia UE, astfel încât să se asigure în mod eficace protecţia sănătăţii umane şi a mediului natural.
La trei ani de la pronunţarea hotărârii, România a închis şi a reabilitat 24 de depozite de deşeuri. Aşadar, 44 de depozite nu au fost încă închise, iar pentru multe dintre ele nu au fost încă prevăzute lucrările necesare pentru reabilitarea lor. Pentru a se conforma hotărârii Curţii, România trebuie să ia toate măsurile necesare astfel încât să se asigure că aceste depozite de deşeuri sunt cât mai curând posibil închise, sigilate şi reabilitate din cauza riscurilor pe care le prezintă pentru sănătate şi pentru mediu.
În temeiul dreptului UE, depozitarea deşeurilor ar trebui să nu se practice în Europa decât într-un mod controlat şi sigur. Directiva privind depozitele de deşeuri (Directiva 1999/31/CE) stabileşte standarde în ceea ce priveşte protejarea sănătăţii umane şi a mediului, în special a apelor de suprafaţă, a apelor subterane, a solului şi a aerului, împotriva efectelor negative cauzate de colectarea, transportul, depozitarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor. Directiva urmăreşte să prevină sau să reducă, pe cât posibil, efectele negative ale depozitării deşeurilor pe întreaga durată a ciclului de viaţă al depozitelor de deşeuri.
Deşeurile pot fi eliminate în diferite moduri. Îngroparea acestora în sol, cunoscută sub denumirea de "depozitare", este modalitatea cea mai puţin durabilă din punctul de vedere al mediului şi ar trebui să nu se recurgă la ea decât în ultimă instanţă, potrivit Agerpres.

Publicat în National

Secretarul Justiţiei din SUA, Merrick Garland, a denunţat luni ameninţările tot mai mari cu care se confruntă profesorii în întreaga ţară, după apariţia mai multor înregistrări video cu părinţi care se revoltă violent împotriva obligativităţii de vaccinare sau purtării măştii de protecţie, relatează AFP.
"În ultimele luni, a existat o înmulţire îngrijorătoare a formelor de hărţuire, intimidărilor, ameninţărilor sau violenţelor", comise împotriva profesorilor sau responsabililor şcolari, a subliniat Garland într-o notă adresată administraţiei sale şi poliţiei federale americane, FBI.
"Ameninţările împotriva funcţionarilor noştri nu sunt doar ilegale, ci şi contrare valorilor intrinseci ale naţiunii noastre", a spus el.
Oficialul nu a precizat care este cauza acestei înmulţiri a atacurilor.
Însă, în ultimele luni, zeci de mii de incidente s-au produs în întreaga ţară, în cursul căror părinţi furioşi s-au opus obligaţiei purtării măştii de către copilul lor sau vaccinării.
Purtarea măştii de protecţie şi vaccinarea au devenit de altfel mize politice care divizează numeroşi americani. Unii guvernatori republicani, cum sunt cei din Texas sau Florida, au dorit chiar să introducă interzicerea obligaţiilor de a purta masca în statele lor, invocând protecţia libertăţilor individuale.
Dezbaterile extrem de agitate, uneori violente, despre cum ar trebui predată tema rasismului animă de asemenea SUA.
Săptămâna trecută, National School Boards Association, o mare organizaţie a profesioniştilor din educaţie, i-a cerut preşedintelui Joe Biden să intervină, invocând o înmulţire a ameninţărilor.
"Şcolile publice din America şi corpul lor profesoral se confruntă cu o ameninţare iminentă", a atras atenţia asociaţia într-o scrisoare, cerând "ajutorul forţelor de ordine" pentru a trata această problemă.
Asociaţia directorilor de şcoală americani au tras de asemenea un semnal de alarmă în legătură cu această situaţie cu câteva zile în urmă. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Președintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul privind revocarea lui Stelian Ion din funcția de ministru al Justiției.
De asemenea, șeful statului a semnat decretul privind desemnarea ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, ministru interimar al Justiției.
Premierul Florin Cîțu a decis, miercuri, revocarea din funcție a lui Stelian Ion.
"Am luat o decizie necesară. Acum câteva minute am trimis președintelui României cererea de revocare din funcția de ministru al Justiției a domnului Stelian Ion. Nu voi accepta în Guvernul României miniștri care să se opună modernizării României. Stelian Ion este un ministru care nu a reușit să se impună în coaliție, nu a reușit să își ducă la bun sfârșit proiectele. De exemplu, desființarea Secției Speciale, care nici după opt luni de mandat nu a fost desființată", a afirmat Florin Cîțu, într-o declarație de presă susținută la Palatul Victoria. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie cer reforme rapide în justiţie, pentru alinierea legislaţiei naţionale cerinţelor minimale ale Cosiliului Europei privind statul de drept. Cele două asociaţii de magistraţi atrag atenţia asupra ultimului raport GRECO, preocupat în mod special de faptul că „recomandarea de a fi abandonată crearea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie nu a fost implementată, aspect care, împreună cu independenţa funcţională a procurorilor, răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor, reprezintă în mod constant ameninţări la adresa independenţei sistemului judiciar în România”.
În plus, cele două asociaţii subliniază faptul că nu a fost încă abrogată niciuna dintre modificările dăunătoare aduse legilor justiţiei în perioada 2018-2019 şi intrate în vigoare.

10 reforme necesare urgent în justiţie

În opinia celor două asociaţii de magistraţi, cel puţin următoarele reforme sunt necesare urgent, preferabil prin proiecte de lege punctuale, mai simplu de adoptat:
1. Reglementări legislative pentru admiterea în magistratură, delegarea, detaşarea şi transferul magistraţilor; renunţarea la dispoziţiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii;
2. Desfiinţarea necondiţionată a secţiei de parchet separate, creată pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori;
3. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligaţia de abţinere a magistraţilor de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
4. Reinstaurarea meritocraţiei în magistratură; reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv şi mai ales la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
5. Revizuirea sistemului de numire şi revocare a procurorilor-şefi şi limitarea rolului ministrului justiţiei în aceste proceduri, simultan cu creşterea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenţei procurorului şi reglementarea clară şi restrictivă a noţiunii de procuror ierarhic superior;
6. Respectarea rolului şi a atribuţiilor stabilite de Constituţie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuţii ale Plenului către secţii sau către anumiţi judecători, în funcţie de gradul profesional deţinut, de natură a deturna funcţionarea colegială; revizuirea dispoziţiilor privind alegerea şi revocarea membrilor CSM, în sensul instituirii unui vot universal, respectiv a unei proceduri flexibile şi accesibile;
7. Reorganizarea Inspecţiei Judiciare, reconsiderarea rolului şi a atribuţiilor inspectorului-şef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari şi funcţiile de conducere din cadrul Inspecţiei Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018;
8. Abrogarea dispoziţiilor introduse în anii 2018-2019 de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanţelor şi parchetelor;
9. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraţilor, cât timp acestea ignoră independenţa justiţiei;
10. Ratificarea de Parlamentul României a Protocolului nr. 16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniştrilor la data de 10 iulie 2013 şi care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicţii ale părţilor contractante de a solicita un aviz consultativ Curţii Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenţiei sau a protocoalelor sale.

Publicat în National
Vineri, 18 Decembrie 2015 00:00

10 luni irosite în dosarul „Red Velvet”

După ce DIICOT Galaţi i-a trimis în judecată pe protagoniştii afacerii „Red Velvet”, justiţia pare incapabilă să stabilească măcar primul termen de judecată în acest dosar. Curtea de Apel Galaţi a stabilit în februarie 2015 ca Tribunalul Brăila să judece dosarul, dar de atunci nu s-a făcut nimic pentru demararea cercetării judecătoreşti.  DIICOT Galaţi a destructurat gruparea, care acţiona încă din anul 2011 sub masca unui salon de masaj erotic, Red Velvet, acesta funcţionând sub acoperirea mai multor societăţi comerciale cu răspundere limitată în municipiul Brăila, având ca obiect de activitate declarat “activităţi de întreţinere corporală”. Procurorii DIICOT Galaţi susţin că aceste firme erau deţinute, atât scriptic, cât şi faptic de Iura Dobrev şi Mihaiela Dobrilă, consideraţi a fi liderii grupării infracţionale faţă de care există suspiciunea că au traficat zeci de tinere, multe dintre ele fiind minore. Conform probelor administrate în dosar, victimele erau exploatate sexual în încăperile salonului de masaj erotic, contra sumei de 200 de lei, din care 150 de lei erau achitaţi la recepţia salonului de masaj, iar 50 de lei erau daţi direct victimelor, în camera unde aveau loc raporturile sexuale.

Procurorii DIICOT Galaţi susţin că, în situaţii “speciale”, pentru clienţi fideli sau importanţi (deţinători de funcţii publice, oameni de afaceri), membrii grupului infracţional organizat puneau la dispoziţia lor tinere care se deplasau în alte locaţii decât salonul de masaj erotic, îndeosebi hoteluri de pe raza municipiilor Galaţi şi Brăila, unde întreţineau raporturi sexuale contracost. Fiecare membru al grupului infracţional organizat avea un rol bine definit în cadrul structurii. Procurorii DIICOT Galaţi au luat iniţial măsura reţinerii pentru 24 de ore faţă de cele cinci persoane amintite anterior pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane (în formă continuată) şi trafic de minori (în formă continuată), iar Tribunalul Galaţi a emis apoi mandate de arestare preventivă pe numele acestora. Între timp, Iura Dobrev a murit iar Parchetul de la lângă Tribunalul Galaţi efectuează o anchetă pentru a stabili dacă cineva se face vinovat de moartea patronului Red Velvet.

Publicat în Comunitate