Asociaţia Mai Mult Verde semnalează prin intermediul unui comunicat de presă că aproape 9.500 de tone de plastic sunt generate anual în judeţul Galaţi, ceea ce înseamnă că fiecare locuitor al judeţului aruncă anual aproximativ 18 kilograme de plastic. Din această cantitate, doar 9,5% este colectată separat şi ajunge la staţiile de sortare şi reciclare. Galaţi este singurul judeţ riveran Dunării în care, în mediul rural, nu se colectează separat. Cifrele au fost extrase din Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD). Potrivit acestuia, în judeţul Galaţi au fost generate 92.149 tone deşeuri menajere, din care 17% (15.830 tone) au rămas necolectate. O mare parte dintre aceste cantităţi de deseuri sunt abandonate în natură, plimbate de vânt şi ploi şi ajung mai devreme sau mai târziu în Dunăre.

Colectarea separată, cea mai eficientă procedură

Într-o cercetare privind modalitatea de gestionare a deşeurilor în localităţile riverane Dunării, Asociaţia Mai Mult Verde şi Federaţia Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI) au concluzionat că cele mai eficiente proceduri pentru a evita poluarea apelor cu plastic rămân colectarea separată şi buna gestionare a deşeurilor. Cele două organizaţii au analizat modalitatea de gestionare a deşeurilor în localităţile riverane Dunării, cu scopul de a identifica posibilele cauze privind poluarea cu plastic a apelor, dar şi măsurile necesare pentru a gestiona problema deşeurilor municipale. „În România anului 2022, avem încă zeci de localităţi în care deşeurile nu sunt colectate sau sunt preluate nediferenţiat, doar pentru a ajunge la gropile de gunoi, transformate între timp în munţi de gunoi. Sunt acele sute de mii de tone de deşeuri pe care le vedem în fiecare an în natură şi care, mai devreme sau mai târziu, ajung în ape. Unele se dezintegrează, dar cele de plastic rămân pentru sute de ani. Unii edili au înţeles asta. Alţii au nevoie de sprijin”, a declarat Doru Mitrana, Preşedinte al Asociaţiei Mai Mult Verde.

Gestionarea deşeurilor revine primăriilor

Din datele raportate pentru anul 2019 în PJGD, acoperirea serviciilor de salubritate în judeţ este de 100% în mediul urban şi de 99% în mediul rural. Colectarea în mediul urban se face la puncte special amenajate, pe 4 fracţii, la un tarif de 11 lei/ pers./ lună, în timp ce în mediul rural nu se colectează separat. Deşi există ADI (Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară) funcţională, SMID (Sistem de Management Integrat al Deşeurilor) nu se afla în operare la finalul anului 2021. În judeţele fără SMID funcţional, obligaţia de gestionare a deşeurilor municipale revine primăriilor. „Este dovedit faptul că gestionarea deşeurilor în cadrul Sistemelor de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) reprezintă soluţia ideală, deoarece această procedură asigură fluxul normal al deşeurilor de la generator, respectiv de la gospodărie, către instalaţii de prelucrare, aşa cum este cazul staţiilor de sortare ale deşeurilor reciclabile şi pregătirea lor pentru reciclare. Dintre judeţele analizate, în cazul a trei judeţe - Caraş-Severin, Olt şi Mehedinţi, sistemul a intrat în operare la finalul anului 2020 şi respectiv 2021, ceea ce explică lipsa rezultatelor. În plus, mai sunt judeţe în care nu s-au finalizat licitaţiile pentru atribuirea contractelor de delegare, aşa cum este cazul judeţelor Brăila şi Constanţa. Acolo unde încă sunt sincope trebuie identificate atât cauzele cât şi soluţiile potrivite fiecărei situaţii”, a declarant Liliana Nichita, Director al Federaţiei Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară.

Ghid pentru localităţile riverane Dunării

Asociaţia Mai Mult Verde atrage atenţia că principala sursă de poluare cu plastic a apelor o reprezintă sursele de uscat, mai ales gestionarea deficitară a deşeurilor municipale. Tocmai de aceea, reprezentanţii asociaţiei, în colaborare cu FADI, vin în sprijinul autorităţilor şi comunităţilor locale în procesul de colectare separată a deşeurilor cu un Ghid de bune practici în gestionarea deşeurilor municipale pentru cele 12 judeţe riverane Dunării. Acestea vor fi distribuite începând cu această primăvară în aproximativ 150 de localităţi dunărene.
În ceea ce priveşte factorii de influenţă identificaţi în buna funcţionare a sistemelor de colectare separată şi rata de reciclare a deşeurilor municipale, au fost observate următoarele aspecte:
- Tariful plătit de populaţie - În localităţile în care tariful este mai mare, şi performanţa este una pozitivă. Judeţul Tulcea are cel mai mare tarif perceput în mediul rural (6,17 lei/ pers./ lună) comparativ cu mai puţin de 4 lei în alte localităţi. În judeţul Brăila este perceput un tarif de aproximativ 5 lei în mediul rural (lei/ pers./ lună) şi de până la 12 lei în mediul urban.
- Modalitatea de colectare - La platforme publice sau din poartă în poartă. Procesul de colectare cât mai în apropiere de sursa de generare este unul dintre factorii de influenţă cei mai importanţi, iar în localităţile în care s-a trecut de la colectarea la platformă la colectarea din poartă în poartă, s-a înregistrat şi o creştere a deşeurilor reciclabile colectate.
- Numărul fracţiilor de deşeuri reciclabile colectate - Numărul fracţiilor colectate este important deoarece influenţează atât comportamentul populaţiei care participă la sistem, cât şi calitatea deşeului colectat. În funcţie de cantitatea şi structura deşeului generat, numărul de fracţii colectate se adaptează la specificul local.
- Frecvenţa de colectare - Aceasta se adaptează în funcţie de volumele de colectare disponibile şi de cantităţile estimate ce urmează a fi colectate, şi se stabilesc ulterior în contractele de delegare.
- Campaniile de informare pentru populaţie - Informarea are un rol important. În localităţile în care sunt derulate astfel de campanii, creşte atât numărul participanţilor la sistem, cât şi calitatea şi cantitatea deşeurilor colectate separat. În judeţul Tulcea au avut loc campanii susţinute în primul an de funcţionare a SMID, ceea ce a asigurat succesul acestui sistem, se arată în comunicatul Asociaţiei.

Publicat în Știrea zilei

La sfarsitul lunii decembrie 2021, în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi erau înregistraţi 10.626 de şomeri (din care 4.681 femei), rata şomajului fiind de 5,65% (calculată în funcţie de populaţia activă civilă la data de 01.01.2021). Comparativ cu luna precedentă, când rata șomajului a fost de 5,47%, în această lună acest indicator a înregistrat o creştere cu 0,18 pp.

Din totalul de 10.626 de persoane înregistrate în evidenţele AJOFM Galaţi, 1.429 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 9.197 erau şomeri neindemnizaţi. În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, 8.864 de şomeri provin din mediul rural şi 1.762 sunt din mediul urban.

Conform ultimei situaţii statistice lunare publicata pe site-ul ANOFM, cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului (calculate cu populaţia activă civilă la 01.01.2021), la data de 31 decembrie 2021, au fost: Vaslui (6,98%),Teleorman (6,19%), Dolj (5,76%), Galaţi (5,65%), Mehedinţi (5,59 %). Judeţul Galaţi ocupă locul 4 în topul judeţelor cu rată mare a şomajului înregistrat (5,65%). Judeţele cu cel mai mare număr de şomeri în evidenţă, la data de 31 decembrie 2021, au fost urmatoarele: Dolj (15.375 de şomeri), Bucureşti (14.004 şomeri), Galaţi (10.626 de şomeri).

Structura şomajului pe grupe de vârste arată că cei mai mulţi şomeri gălăţeni au între 40 și 49 ani, respectiv 2.803 persoane.

Şomerii cu studii gimnaziale au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Galaţi (37,83%), urmaţi de cei cu studii primare (22,78%). Şomerii cu nivel de instruire inferior (învăţământ primar şi fără studii, învăţământ gimnazial, învăţământ profesional/arte şi meserii) reprezintă 83,37% din totalul şomerilor înregistraţi, cei cu studii medii (liceale și postliceale) reprezintă 13,50%, iar cei cu studii superioare reprezintă 3,13%.

Structura şomerilor înregistraţi pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 3.512 persoane foarte greu ocupabile, 4.505 greu ocupabile, 1.990 mediu ocupabile, iar 619 sunt persoane uşor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele instituţiei, precizează AJOFM Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o atenţionare de vreme severă imediată (nowcasting), de tip COD GALBEN, pentru 4 judeţe din Moldova. Astfel, potrivit ANM, până la ora 12.00, în judeţele Botoşani, Suceava, zona joasă, Neamţ, zona joasă, şi Iaşi se vor semnala intensificări locale ale vântului, cu viteze de 55...65 km/h.

Publicat în Regional

Străzile Galaţiului au fost invadate de colindători. Peste 400 de colindători din mai multe judeţe ale ţării, Republica Moldova şi Ucraina au defilat într-o paradă a obiceiurilor de Crăciun. Au fost scoase la lumină tradiţii şi obiceiuri ştiute doar de bătrâni şi păstrate din generaţie în generaţie. Capre, pluguri, mascaţi, mocănaşi, moşoaie şi jieni au deschis sărbătoarea Naşterii Domnului. Totul s-a întâmplat în cadrulş Festivalului de Tradiţii şi Obiceiuri, devenit de acum el însuşi o tradiţie la Galaţi. După ce au primit binecuvântarea arhiepiscopului Casian Crăciun, colindătorii au început un adevărat regal de datini şi obiceiuri. Aşa au fost scoase la lumină, din negura timpului, datini ca ţiganul, mascaţii, căiuţii, ciorile, plugul cu babele, colindiţa, ursul, jienii, moşoaiele... 

„Este o tradiţie la noi, la Luncaviţa, în Tulcea. Moşoaiele se numesc. Sunt flăcăi mascaţi şi cu tălăngi care vin la gospodari să anunţe urătorii. Chiar dacă gospodarul doarme, tălăngile îl trezesc”, a spus Gheorghe Trandafir de la Tulcea. 

Vecinii din Vaslui au venit şi ei la Galaţi cu tot felul de datini, dar mai ales cu un colind de ceată bărbătească. Colindele sunt partea cea mai frumnoasă a tradiţiilor noastre din zonă. De la Pogoanele, din Vaslui, am venit şi mai ales special este colindul de ceată bărbătească, care este cuprins în patrimoniul cultural UNESCO”, a spus Dumitru Andrei din Vaslui. 

Au fost topt felul de urşi şi capre, dar copiii colindători din Agăş, Bacău, îmbrăcaţi în costumele lor de urşi, au luat ochii spectatorilor adunaţi în piaţa din faţa Catedralei. 

„Noi ţinem tradiţia asta, de a juca ursul, din bătrâni. Costumele sunt din pădure, de la vânătorii care ne dau pieile urşilor vânaţi”, a spus unul dintre copiii colindători, care nu păreau deloc deranjaţi de blănile grele de urs care le alcătuiau costumele. 

Tocmai de la Reni, din Ucraina, a sosit şi un grup de colindători condus de profesorul Ion Stroia. „Deşi noi ţinem pe rit vechi sărbătorile, am venit aici, la Galaţi, acum, să arătăm care sunt datinile noastre. Avem nişte colinde speciale pentru zona de sud a Basarabiei, pe care o şi reprezentăm“, a spus Ion Stroia. Apoi a urmat marşul prin oraş. Colindele, caprele, steaua şi sorcova au atras atenţia trecătorilor şi au scos la balcoane şi la porţi localnicii atraşi de vacarmul de pe stradă, iar pentru turişti a fost o surpriză de neuitat. Pentru gălăţeni, care s-au declarat încântaţi, a fost o zi de sărbătoare. S-au auzit buhaiuri şi pocnete din bici în atmosfera unui Crăciun poposit cu câteva zile mai devreme. Alaiul de colindători s-a oprit apoi în faţa Dramaticului Gălăţean, unde au încins horă mare.

Publicat în Eveniment