Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.
"În cazul copilului pentru care s-a dispus măsura carantinei sau a izolării în condiţiile Legii nr. 136/2020, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, asiguraţii pentru care nu se dispune măsura carantinei sau a izolării au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru supravegherea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 18 ani", prevede legea.
Potrivit actului normativ, indemnizaţiile se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul curant sau, după caz, de medicul de familie care a luat în evidenţă şi a monitorizat aceste persoane, pentru o perioadă stabilită în funcţie de evoluţia bolii şi durata monitorizării.
Durata de acordare a indemnizaţiei este corespunzătoare numărului de zile calendaristice aferente duratei concediului medical stabilite de medicul curant sau, după caz, de medicul de familie.
"Cuantumul brut al indemnizaţiei este 100% din baza de calcul şi se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate", mai spune legea.
Actul normativ stipulează că în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate vor modifica Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate aprobate prin Ordinul ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1311/2017, cu modificările şi completările ulterioare. (sursa Agerpres)

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că autorităţile italiene au revizuit condiţiile de intrare în Republica Italiană, în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19. Noile măsuri au intrat în vigoare la data de 31 martie 2021 şi se aplică până la data de 6 aprilie 2021.

Astfel, în acest interval, persoanele care s-au aflat sau au tranzitat state incluse pe lista C din Anexa 20 a Decretului Preşedintelui Consiliului de Miniştri, inclusiv România, în ultimele 14 zile anterioare sosirii în Republica Italiană, au următoarele obligaţii:

- să prezinte, la intrarea pe teritoriul italian, rezultatul negativ al unui test molecular (tip PCR) sau de captură antigen pentru depistarea infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 48 de ore anterior intrării. Având în vedere faptul că autorităţile italiene nu au stabilit un model al adeverinţei care atestă rezultatul testului pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, MAE recomandă ca documentul să fie redactat în limba italiană sau engleză;

- să se supună măsurii de supraveghere sanitară şi să intre în autoizolare pentru o perioadă de cinci zile;

- să se supună din nou unui test molecular sau antigen, de tip tampon, pentru depistarea infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, după efectuarea celor cinci zile de autoizolare.

Anexa 20 a Decretului Preşedintelui Consiliului de Miniştri este disponibilă aici: http://www.governo.it/sites/governo.it/files/DPCM_20210302_allegati-txt_0.pdf

MAE aminteşte că sunt exceptate de la măsurile menţionate anterior la sosirea în Republica Italiană următoarele categorii de persoane, cu condiţia să nu prezinte simptome de infectare cu virusul SARS-CoV-2:
• echipaje ale mijloacelor de transport;
• personal navigant;
• persoanele care se deplasează dinspre şi către statele şi teritoriile menţionate în lista A (San Marino, Sfântul Scaun);
• persoanele care intră în Italia pentru motive de muncă reglementate de protocoale speciale de siguranţă, aprobate de autoritatea sanitară competentă;
• persoanele care intră din motive care nu suportă amânare, inclusiv participarea la evenimente sportive şi expoziţii la nivel internaţional, în urma obţinerii unei autorizaţii din partea Ministerului Sănătăţii şi cu obligaţia de a prezenta transportatorului, la momentul îmbarcării, sau oricărei persoane desemnate să efectueze controalele, adeverinţa care confirmă efectuarea, în cele 48 de ore anterioare intrării pe teritoriul naţional, a unui test de diagnostic molecular sau de captură antigen, de tip tampon, având rezultat negativ pentru infecţia cu SARS-CoV-2;
• persoanele care intră în Italia în scopul şederii de scurtă durată (până la 120 de ore în total) din motive de muncă, sănătate sau urgenţă absolută, cu obligaţia de a părăsi teritoriul naţional la expirarea termenului sau, în caz contrar, de a se supune măsurilor de autoizolare şi supraveghere sanitară;
• persoanele care intră în Italia în scopul tranzitului pentru o durată de maximum 36 de ore cu un mijloc de transport privat, cu obligaţia de a părăsi teritoriul naţional la expirarea termenului sau, în caz contrar, de a se supune măsurilor de autoizolare şi supraveghere sanitară;
• cetăţenii şi rezidenţii unui stat membru al Uniunii Europene şi ai altor state şi teritorii indicate în listele A, B, C şi D care intră în Italia din motive dovedite de muncă, cu excepţia cazului în care în cele 14 zile anterioare intrării în Italia au stat în sau au tranzitat una sau mai multe ţări menţionate în lista C;
• personalul sanitar care intră în Italia în scopul exercitării profesiilor sanitare, inclusiv în cazurile de exercitare temporară prevăzute de art. 13 din decretul-lege nr. 18 din 17 martie 2020, transformat cu modificări de către legea nr. 27 din 24 aprilie 2020;
• lucrătorii transfrontalieri;
• personalul din cadrul companiilor cu sediul principal sau secundar în Italia, ce revine în Italia după deplasări în străinătate din motive de muncă, pentru o perioadă de maximum 120 de ore (5 zile);
• funcţionarii şi agenţii, oricum ar fi ei denumiţi, din cadrul Uniunii Europene sau ai organizaţiilor internaţionale, agenţii diplomatici, personalul tehnico-administrativ din cadrul misiunilor diplomatice, funcţionarii şi angajaţii consulari, personalul militar şi forţele de poliţie italiene sau străine, pompierii în exerciţiul funcţiunii;
• elevii şi studenţii care urmează cursuri într-un alt stat decât cel în care îşi au domiciliul, reşedinţa sau locuinţa şi în care se întorc zilnic sau cel puţin o dată pe săptămână.

Accesibilă doar după un drum cu barca, lung de 6 zile, sau fiind o parte a celebrei croaziere de-a lungul Oceanului Sud-Atlantic, care durează câteva luni, insula de origine vulcanică Tristan da Cunha este cea mai îndepărtată destinaţie de vacanţă.

Tristan da Cunha este considerată a fi cea mai îndepărtată insulă locuită din lume, fiind situată la 2.000 km de Sfânta Elena, cea mai apropiată zonă cu locuitori, 2340 km depărtare de Africa de Sud  şi la 3360 km de America de Sud.

Are doar 11 km lungime, o suprafaţă de 60 km pătraţi şi o singură aşezare oficial recunoscută ca fiind locuită, denumită Edinburgh-ul celor 7 Mări. Această zonă este cunoscută de cei 300 de localnici drept „Aşezarea” şi se află la poalele piscului Queen Mary.

Apărut la începutul secolului al XIX-lea, satul este situat pe coasta nordică a Atlanticului de Sud şi adăposteşte în jur de 70 de familii, toate de fermieri. Electricitatea este oferită de generatoare diesel. Singura şosea din sat, un drum lung şi îngust, este flancată de căsuţe,  plantaţii de cartofi şi pajişti pentru vite. Ceaţa care este mereu prezentă printre vârfurile vulcanice creează un cadru retras, tulbure.

Pentru a ajunge aici îţi trebuie zile întregi. Nu este deloc uşor să vizitezi această insulă, iar în timpul iernii poate dura până la 10 zile să ajungi acolo, plecând din Cape Town, Africa de Sud. Pe insulă găseşti un singur oraş unde oamenii duc o viaţă relativ simplă. O vacanţă pe Tristan da Cunha nu este deloc una dintre vacanţele obişnuite. Nu există niciun restaurant. Hoteluri, nici atât. Cărţile de credit nu sunt acceptate, plajele nu sunt un loc sigur pentru înot şi fiecare lună aduce cu ea între 17 şi 26 de zile ploioase. Şi peste toate acestea, în mijlocul insulei se află un vulcan gigantic.

În ciuda dimensiunilor sale deloc impunătoare şi a izolării formidabile, Tristan da Cunha are o istorie bogată şi o viaţă sălbatică cu adevărat unice.