Ministerul Energiei a publicat lista cu investiţiile care pot fi finanţate începând din acest an cu fonduri din PNRR, Fondul de Modernizare şi bugetul de stat, totalizând 16 miliarde de euro.
Astfel, PNRR asigură o alocare estimată la 1,62 miliarde euro, iar perioada de implementare este până în august 2026.
Din această sumă, 460 de milioane de euro vor merge pentru susţinerea capacităţilor de producţie din surse solare şi eoliene cu o putere totală de 950 MW. 400 de milioane de euro vor fi utilizaţi pentru realizare a 1.870 km de infrastructură nouă de distribuţie pregătită pentru mixul de gaze naturale cu hidrogen şi alte gaze fără carbon. 115 milioane de euro vor fi alocate unor proiecte de 100 de MW pentru producerea de hidrogen şi/sau utilizarea acestuia pentru stocarea de energie. De asemenea, un milion de euro va fi utilizat pentru suport tehnic privind dezvoltarea Strategiei naţionale pentru hidrogen.
Tot din PNRR, 300 de milioane de euro vor merge către schema de susţinere pentru centrale flexibile şi eficiente pentru producţia de energie electrică şi termică pe gaz cu emisii maxime de 250 gr. CO2/kWh (CHP) în vederea atingerii unei decarbonizări adânci; 80 de milioane de euro pentru 240 MW de stocaj energie electrică; 150 de milioane de euro pentru sprijinirea lanţului de producţie şi reciclare a bateriilor; 50 de milioane de euro pentru pentru sprijinirea dezvoltării lanţului industrial de producţie şi/sau asamblare şi/sau reciclare a celulelor şi panourilor fotovoltaice.
PNRR mai finanţează şi 50 de proiecte privind stimularea eficienţei energetice în industrie, cu suma totală de 64 de milioane de lei.
Fondul pentru Modernizare are o alocare estimată în prezent la peste 15 miliarde de euro (în funcţie de cotaţia viitoare a certificatelor CO2) cu o perioadă de implementare până în decembrie 2030.
Se pot finanţa proiecte privind stocarea energiei, înlocuirea cărbunelui şi echilibrarea reţelei, modernizarea şi construcţia de noi tronsoane de infrastructură energetică, hidrogen verde, cogenerare de înaltă eficienţă, modernizarea reţelelor de termoficare, energie nucleară, eficienţă energetică, biocarburanţi.

Programul de finanţare "ElectricUp", o nouă etapă în 2022

În ceea ce priveşte programul de finanţare "ElectricUp", acesta va avea o nouă etapă în 2022, iar întreprinderile mici şi mijlocii şi domeniului HORECA vor primi finanţare pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27kWp şi 100kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul Energetic Naţional, precum şi a staţiilor de reîncărcare de 22KW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in.
Ministerul Energiei este în negocieri cu Comisia Europeană pentru a continua abordarea privind schema de ajutor de stat, similar mecanismului prevăzut prin OUG nr. 81/2019 pentru a susţine în continuare industriile energointensive. Peste 130 milioane de euro au fost alocate marilor consumatori de energie, iar numărul total al societăţilor care au beneficiat de ajutorul de stat conform OUG nr. 81/2019 este de 33, toate cu capital 100% privat, dintre care 12 societăţi cu răspundere limitată şi 21 societăţi pe acţiuni.
Totodată, sunt prevăzute fonduri pentru proiecte de energie şi în cadrul Politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, în Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă, unde există o axă dedicată, alocarea estimată fiind de circa 0,9 miliarde euro, respectiv în Programul Operaţional Tranziţie Justă care vizează sprijinirea diversificării economice a celor mai afectate teritorii, sprijinind totodată transformarea proceselor industriale necesară pentru o tranziţie spre o economie neutră, concomitent cu menţinerea sau creşterea numărului locurilor de muncă din aceste sectoare. Lansarea apelurilor de proiecte va avea loc după aprobarea de către Comisia Europeană a documentelor programatice (Acordul de Parteneriat şi Programele Operaţionale), negocierile cu Comisia fiind în sarcina Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
"Aşa cum ne-am asumat prin programul de guvernare, dar şi cu privire la atingerea ţintelor de decarbonare asumate de România, avem nevoie de investiţii serioase în domeniul energiei. Resurse financiare există, iar anul acesta vom lansa mai multe call-uri de proiecte în vederea accesării acestor fonduri. La Ministerul Energiei s-a lucrat deja şi avem aproape finalizate mai multe ghiduri pentru call-urile de proiecte, dar şi scheme de finanţare. De exemplu, în luna martie intenţionăm să lansăm apel pentru RES (Renewable Energy Sources) şi pentru producţia de Hidrogen - achiziţie de electrolizoare. Avem deja pregătit proiectul Ordonanţei de Urgenţă pentru stabilirea detaliilor Fondului pentru Modernizare. Există fonduri şi am încredere că anul acesta şi anii următori vom începe să investim cele peste 16 miliarde de euro pentru viitorul Energiei şi asigurarea securităţii energetice a României", a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

La Spitalul de Boli Infecţioase „Sf. Cuvioasa Parascheva” Galaţi şi Spitalul Municipal „Anton Cincu” Tecuci se vor investi 29.641.195 de lei, fonduri europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, în cadrul axei de creştere a capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19. 9% din valoarea proiectului reprezintă sume recuperate din fonduri europene pentru achiziţii realizate de cele două unităţi medicale în această perioadă de pandemie, iar restul sumei reprezintă bani europeni atraşi pentru achiziţionarea de aparatură medicală şi diverse materiale sanitare, informează Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi.

„Am reuşit să atragem peste 11,7 milioane de lei, bani europeni, pentru Spitalul Municipal din Tecuci, în condiţiile în care această unitate medicală încă nu se află în administrarea Consiliului Judeţean, fiind nevoie de o hotărâre a Guvernului pentru ca Spitalul Municipal «Anton Cincu» Tecuci să treacă în administrarea CJ Galaţi. Este prima oară când pentru acest spital sunt atrase fonduri europene importante, care vor fi investite în dotarea cu aparatură medicală modernă şi materiale sanitare de protecţie. Vorbim de achiziţionarea a zeci de echipamente medicale, inclusiv a unui computer tomograf performant, a unei game variate de ecografe şi a unui aparat mobil de radiologie. Mai mult, lucrăm deja la un alt proiect cu bani europeni pentru spitalul din Tecuci, cu o valoare de aproximativ 30 de milioane de euro, astfel încât, în momentul în care această unitate medicală va intra oficial în administrarea Consiliului Judeţean, să putem depune proiectul pe noul buget al Uniunii Europene. Şi Spitalul de Boli Infecţioase «Sf. Cuvioasa Parascheva» Galaţi va beneficia, tot în cadrul acestui proiect de gestionare a crizei sanitare COVID-19, de investiţii cu fonduri europene de aproape 18 milioane de lei. Cea mai mare parte din această suma va fi investită în achiziţionarea de noi echipamente medicale, inclusiv a unor dotări pentru viitoarea secţie modulară de terapie intensivă pentru care avem depus deja la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene un proiect cu fonduri europene de peste 10,6 milioane de lei. De asemenea, banii care au fost cheltuiţi deja pentru achiziţionarea de materiale de protecţie în această perioadă de pandemie şi pe care am reuşit să-i decontăm din fonduri europene vor merge tot către investiţii în echipamente medicale”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

În acest moment, în cadrul acestui program care vizează creşterea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19, sunt în analiză la ministerul de resort alte trei proiecte pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei”, Spitalul de Boli Infecţioase şi Spitalul de Pneumoftiziologie, în valoare totală de aproape 63 de milioane de lei, urmând să fie depus încă un proiect pentru Spitalul de Pneumoftiziologie, cu o valoare de 8.695.461 de lei, potrivit CJ Galaţi.

Publicat în Eveniment

În cadrul şedinţei Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi de marţi, 21 decembrie 2021, a fost aprobat protocolul de colaborare dintre CJ Galaţi şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în vederea pregătirii şi implementării în comun a unor investiţii majore în infrastructura de transport.
 „Vom lucra împreună cu specialiştii de la Bucureşti pentru a accesa fonduri europene şi pentru a elabora documentaţia necesară în vederea modernizării şi dezvoltării reţelei de drumuri naţionale şi drumuri expres. De asemenea, vom colabora cu cei de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru a implementa o serie de investiţii majore pe drumurile de interes naţional, cu finanţare de la Guvern, acest aspect fiind deja discutat cu ministrul Transporturilor în cadrul vizitei pe care a realizat-o la Galaţi la începutul acestei luni”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.
Proiectele cu fonduri europene ce vor fi pregătite împreună cu reprezentanţii CNAIR vor fi propuse spre finanţare în cadrul Programului Operaţional de Transport.

Publicat în Eveniment

La nivelul Consiliului Judeţean Galaţi se lucrează la proiecte de modernizare pentru aproape 190 de km de drum judeţean. Deja pentru unele investiţii se lucrează la documentaţia tehnică, în timp ce pentru altele s-au aprobat indicatorii tehnico-economici şi au fost depuse cererile de finanţare.
„În acest moment, se lucrează deja la partea de proiectare tehnică pentru modernizarea a peste 61 de km, pe ruta DN24D - Bălăbăneşti - Bălăşeşti - Ciureştii Noi - Cotoroaia - Cerţeşti - Blânzi - Corod - Valea Mărului - Slobozia Conachi - Schela (ferma de la Greaca) - intersecţia cu DN25 (pod sat Traian). Pentru această investiţie, avem deja certitudinea că vom obţine fondurile necesare prin Programul Operaţional Regional 2021-2027. De asemenea, am trimis către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei cereri de finanţare pentru modernizarea a încă aproape 100 de km de drum judeţean, în cadrul Programul Naţional de Investiţii «Anghel Saligny»”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.
Astfel, pe acest program s-au depus spre finanţare următoarele drumuri:
- DJ 242 D Băneasa - Rogojeni;
- DJ 240 Munteni - Ţigăneşti - Ungureni - Negrileşti - Slobozia Blăneasa - Talpău - Ghidigeni - Gefu;
- DJ 253 Umbrăreşti - Cudalbi;
- DJ 242 H Zărneşti - Rădeşti;
- DJ 255 A Pădurea Garboavele - Odaia Manolache;
- DJ240A Cârlomăneşti - Gârbovăţ;
- DJ 252G Ţepu - Tecucelu Sec;
- DJ 242H Lunca - Jorăşti;
- DJ 251A Matca - Corod;
- DJ 253 Băleni - Viile.
În plus, se pregătesc proiecte şi pentru modernizarea a 30 de km de pe:
- DJ 255  intersecţia cu DN25 - Slobozia Conachi;
- DJ 241 Berheci - Gohor;
- DJ 241 A Gohor - Corcioveni;
- DJ 241 G Corcioveni - Brăhăşeşti.
Valoarea estimată pentru toate aceste investiţii este de aproximativ 120 de milioane de euro, informează Consiliul Judeţean Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Românii care vor dori să ia un credit pentru investiţii imobiliare în 2022 vor fi nevoiţi să achite un avans de 25% în cazul unui împrumut în lei, 35% în cazul unuia în euro şi 50% în cazul unuia în alte valute, prevede un proiect de regulament publicat joi, 21 octombrie 2021, de Banca Naţională a României (BNR).

BNR propune astfel majorarea cu 10 puncte procentuale a ponderii avansului la creditele acordate pentru achiziţia unui imobil care nu este destinat a fi utilizat ca locuinţă pentru folosinţă proprie şi permanentă/continuă a debitorului.  Regulamentul prevede reducerea cu 10 puncte procentuale a ponderii valorii creditului de investiţii imobiliare în valoarea garanţiei ipotecare, ceea ce echivalează cu majorarea avansului cu procentul respectiv.

”În cazul creditelor acordate pentru achiziţia unui imobil care nu este destinat a fi utilizat ca locuinţă pentru folosinţă proprie şi permanentă/continuă a debitorului, limitele prevăzute la alin. (1)-(3) se reduc cu 10 puncte procentuale”, se arată în Regulamentul pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 17/2012 privind unele condiţii de creditare.

Conform legislaţiei în vigoare, valoarea unui credit pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi 85% din valoarea garanţiei în cazul creditelor în lei, 75% în cazul celor în euro şi 60% în cazul împrumuturilor în alte valute.

Conform noilor reglementări, pentru contractarea unui credit investiţie imobiliară în lei, debitorul va trebui să achite un avans de 25%. La accesarea unui credit în euro avansul va fi de 35%, iar în alte valute de 50%.

Noile prevederi nu se aplică în cazul creditelor pentru investiţii imobiliare garantate integral sau parţial de stat.

Schimbarea condiţiilor de creditare

De asemenea, BNR propune o completare a condiţiilor de creditare. Astfel, în evaluarea unui potenţial client, o bancă va trebui să aibă în vedere ”modalitatea de organizare a activităţii de acordare a creditelor destinate persoanelor fizice, inclusiv modelele interne de evaluare a capacităţii clientului de rambursare a creditului şi competenţele de aprobare a creditelor, precum şi, atunci când este cazul, condiţiile de garantare pe fiecare tip de credit, modul de evaluare a garanţiilor, precum şi limita maximă admisă pentru valoarea finanţării în raport cu valoarea garanţiei”.

De asemenea, banca centrală introduce o nouă reglementare în privinţa condiţiilor ce trebuie îndeplinite pentru ca băncile să acorde credite în cazul cărora se depăşeşte nivelul maxim al gradului total de îndatorare, de 40%.

”Pentru acordarea creditelor vizate de prevederile prezentului articol, împrumutătorii stabilesc prin normele proprii de creditare nivelurile maxime admise pentru gradul de îndatorare, cu luarea în considerare a riscului valutar, a riscului de rată a dobânzii şi a riscului de diminuare a veniturilor eligibile disponibile pe perioada de derulare a creditului”, prevede regulamentul pus în dezbatere.

Publicat în Economie

Depunerea proiectelor pentru investiţii în exploataţii agricole se va realiza începând din 25 octombrie până în 25 ianuarie 2022 iar alocarea financiară este de 760 milioane euro, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
"Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţă lansarea sesiunii de depunere pentru submăsura 4.1 "Investiţii în exploataţii agricole" din cadrul Măsurii 4 "Investiţii în active fizice", în perioada 25 octombrie 2021- 25 ianuarie 2022. Alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte este de 760 milioane euro, împărţită în opt componente", precizează MADR printr-un comunicat transmis marţi Agerpres.
Pentru 'Achiziţii simple de utilaje agricole şi/sau irigaţii, drenaj, desecare la nivelul fermei - vegetal' este alocată suma de 125 milioane euro.
Totodată, pentru condiţionare şi procesare în fermă şi marketing - modernizare exploataţie (vegetal), exceptând legumicultura şi cartofii, este alocată suma de 55 milioane euro, iar pentru condiţionare şi procesare în fermă şi marketing - modernizare exploataţie (zootehnic) suma de 55 milioane euro.
De asemenea, pentru 'tineri fermieri - achiziţie utilaje' este alocată suma de 75 milioane de euro, pentru 'Investiţii în zootehnie (producţie primară, condiţionare şi marketing) - Naţional - 240 milioane de euro, iar pentru 'Investiţii în zootehnie (producţie primară, condiţionare şi marketing)' - Montan - 60 milioane euro.
Potrivit Ministerului Agriculturii, pentru 'Legume (inclusiv în spaţii protejate) şi cartofi (productie primară, condiţionare şi marketing) - înfiinţare, extindere, modernizare' se alocă 100 milioane euro, iar pentru 'Condiţionare, procesare şi marketing - legume, cartofi - modernizare exploataţie' se alocă 50 milioane de euro.

Publicat în Economie

Primăria municipiului Galaţi a continuat şi anul acesta investiţiile în educaţie. Pentru lucrări de modernizare, dotări şi reparaţii s-au alocat 34 de milioane de lei. Mai mult, anul acesta s-au construit şi două săli de sport moderne la Şcoala nr. 28 şi în Campusul şcolar Al. I. Cuza, informează municipalitatea.

„Educaţie rămâne o prioritate, iar obiectivul este să continuăm investiţiile pentru viitorul copiilor. Pentru prima dată, şcoli în care ani de zile nu s-a intervenit au primit un nou aspect, cum este şi cazul Şcolii nr. 33, în timp ce altele sunt în curs de modernizare, după ce am reuşit să atragem fonduri europene”, spune Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi.

Astfel, Primăria Galaţi a asigurat anul acesta, din fonduri europene, 25 de milioane de lei pentru modernizarea şi reabilitarea unităţilor de învăţământ, confinaţarea de la bugetul local fiind de peste 3 milioane de lei. Este vorba despre proiectele „Modernizare şi reabilitare Şcoala Gimnazială Mihail Sadoveanu”, „Reabilitare şi modernizare Şcoala Gimnazială nr. 33”, „Reabilitare şi modernizare Şcoala Gimnazială Grigorie Teologul”, „Reabilitarea Colegiului tehnic Traian Vuia”, „Modernizare şi reabilitare Şcoala Gimnazială Ştefan cel Mare”, „Grădiniţa cu 8 săli de grupă nr. 40 cu program normal”, „Anvelopare Liceul Teoretic A. Saligny”, „Anvelopare Liceul Dunărea”, „Anvelopare Şcoala 17”, „Anvelopare Şcoala Ghe. Munteanu”, „Construire corp nou Şcoala Gimnazială Dan Barbilian”, „Modernizare şi reabilitare Şcoala Gimnazială nr 16 corp C1”, „Modernizare şi reabilitare Şcoala Gimnazială nr. 28”, „Reabilitare şi modernizare Şcoala Gimnazială nr 18”, „Reabilitare şi eficientizare energetică a Grădiniţei cu program prelungit nr. 30”, „Reabilitare şi eficientizare energetică Grădiniţa cu program prelungit Codruţa” şi „Reabilitare şi eficientizare energetică - Colegiul Naţional Mihail Kogălniceanu”. Valoarea totală a proiectelor cu fonduri europene aflate în implementare este de aproape 100 de milioane de lei pentru modernizarea unităţilor de îmvăţământ.

La capitolul reparaţii anul acesta s-a alocat suma de 5.400.000 lei, iar în completare pentru cheltuieli de funcţionare s-au mai asigurat 797.000 lei, în timp ce pentru obiecte de inventar a revenit suma de 707.000 lei, iar pentru dotări 335.000 de lei. La început de an şcolar s-au reluat şi cursele speciale pentru transportul elevilor, menţionează Primăria Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

În cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi de astăzi, vineri, 27 august 2021, a fost aprobată documentaţia economică şi tehnică pentru realizarea unui nou proiect de investiţii la Spitalul de Pneumoftiziologie, în valoarede 8,7 milioane de lei (TVA inclus).

„Este vorba despre refacerea instalaţiei electrice, montarea unui sistem modern de alarmare în caz de incendiu sau atunci când concentraţia de oxigen este peste limitele normale, precum şi de realizare a unei instalaţii noi de ventilaţie şi tratare a aerului. În acest moment, Consiliul Judeţean are depuse spre finanţare patru proiecte pe Programul Operaţional Infrastructură Mare, axa privind consolidarea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19, în valoare totală de 97.661.331 de lei. Proiectele vizează modernizarea instalaţiilor de fluide medicale de la Spitalul Judeţean şi achiziţionarea de aparatură medicală modernă, precum şi de echipamente sanitare şi materiale de protecţie pentru Spitalul Judeţean, Spitalul de Boli Infecţioase şi Spitalul din Tecuci. Trei dintre proiecte, cele depuse încă de la sfârşitul anului trecut, sunt în faza de evaluare de către specialiştii de la Guvern”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

Proiectul destinat Spitalului de Pneumoftiziologie va fi depus spre finanţare în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

Publicat în Știrea zilei

Distribuţie Energie Electrică Romania (DEER), parte a grupului Electrica, a primit aprobare pentru finanţarea din fonduri europene a trei proiecte de investiţii privind modernizarea şi dezvoltarea sistemului de distribuţie. Proiectele de investiţii au o valoare totală de 198 de milioane lei, din care 159 milioane lei fonduri nerambursabile, diferenţa de 39 milioane lei fiind reprezentată de contribuţia companiei.
Aceste proiecte complexe din cadrul axei POIM 6.3 - Cod apel: POIM/290/6/3/ „Reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuinţelor” urmează a fi demarate după semnarea contractelor de finanţare, cu termen estimat de finalizare în 2023 şi se referă la:
1. Implementarea unui Sistem de Distribuţie Inteligentă a energiei electrice într-o zonă omogenă din cartierul Rogerius, localitatea Oradea.
2. Implementarea unui sistem de distribuţie inteligentă a energiei electrice într-o zonă omogenă din municipiul Târgu Mureş, judeţul Mureş.
3. Realizarea unui sistem de distribuţie inteligentă într-o zonă omogenă de consumatori de energie electrică din cartierele Ţiglina 1, 2, MICRO 16 (Ţiglina 3), MICRO 17 (Ţiglina 4), din municipiul Galaţi, judeţul Galaţi.
De asemenea, un al patrulea proiect, „Soluţii Măsurare Inteligentă Regiunea Centru - Oraşele Codlea şi Ghimbav”, din cadrul aceleiaşi axe, se află în fază finală de evaluare  tehnico-economică şi are o valoare eligibilă de aproximativ 50 de milioane lei.
Toate cele patru proiecte de investiţii ale companiei urmează liniile strategice directoare pentru dezvoltarea unor reţele inteligente care să permită dezvoltarea, conectarea şi operarea unor surse multiple, distribuite pe scară largă, asigurând cadrul tranziţiei către energia verde.
Pentru orizontul mediu, DEER a iniţiat mai multe proiecte importante de investiţii prin cofinanţare din fonduri europene, în valoare de 340 milioane de lei. Acestea vizează îmbunătăţirea calităţii serviciului de distribuţie şi creşterea eficienţei operaţionale prin modernizarea, automatizarea instalaţiilor, implementarea tehnologiilor moderne precum şi creşterea eficienţei energetice prin reducerea pierderilor în reţele electrice.
Totodată, pe termen lung, proiectele companiei au în vedere orientarea către conceptul de smart grid în linie cu trendurile din industrie, potrivit unui comunicat al DEER.

Publicat în Comunitate

Distribuţie Energie Electrică Romania (DEER), parte a Grupului Electrica, continuă cel mai ambiţios program de investiţii în reţea la nivel naţional, anunţă compania prin intermediul unui comunicat de presă.

În anul 2020, DEER a realizat investiţii în proporţie de 100,5% faţă de planurile aprobate de ANRE. Astfel, valoarea totală a investiţiilor realizate şi puse deja în funcţiune a fost de 596 milioane lei, faţă de 593 milioane lei cât a fost planificat (202 milioane lei în zona Muntenia Nord, 190 milioane în zona Transilvania Nord şi 204 milioane în zona Transilvania Sud).

„Totalul investiţiilor asumate şi realizate de companiile de distribuţie a energiei electrice din cadrul Grupului Electrica, în intervalul 2018-2020, au depăşit valoarea de 2 miliarde lei, reprezentând de departe cele mai mari investiţii în rândul operatorilor de distribuţie. De altfel, după listarea din 2014, Grupul Electrica a devenit cel mai mare investitor în modernizarea şi retehnologizarea reţelelor de distribuţie a energiei electrice, cu un total de peste 4,2 miliarde lei investiţi în perioada 2014-2020. Cele mai importante investiţii au vizat îmbunătăţirea calităţii serviciului de distribuţie şi creşterea eficienţei operaţionale, prin modernizarea, automatizarea instalaţiilor, implementarea tehnologiilor moderne precum şi creşterea eficienţei energetice prin reducerea pierderilor în reţele“, se arată în comunicatul citat.

Pentru anul 2021, planul de investiţii al DEER rămâne unul ambiţios, investiţiile planificate din surse proprii cumulând aproximativ 639 milioane lei cheltuieli planificate, dintre care aproximativ 28% vizează lucrări de eficienţă energetică, 22% lucrări pentru îmbunătăţirea calităţii serviciului de distribuţie (continuitatea în alimentare şi calitatea energiei) şi 27% lucrări pentru crearea condiţiilor de racordare a consumatorilor.

„În plus, faţă de planul anual de investiţii aprobat, fiecare operator de distribuţie are obligaţia legală de a finanţa realizarea instalaţiilor de racordare a clienţilor casnici precum şi a clienţilor finali noncasnici a căror instalaţie de racordare este mai mică de 2500 metri. Pentru orizontul mediu, compania are în plan pe lângă continuarea modernizării infrastructurii de reţea, accelerarea digitalizării, dezvoltarea de canale alternative pentru interacţiunile cu utilizatorii, precum şi crearea unui mediu de lucru modern pentru angajaţi, prin implementarea conceptului de Distribuţie Digitală. Pe termen lung, proiectele companiei au în vedere orientarea către conceptul de smart grid, în linie cu trendurile din industrie“, potrivit comunicatului citat.

Publicat în Economie
Pagina 1 din 2