Distribuţie Energie Electrică Romania (DEER), parte a Grupului Electrica, continuă cel mai ambiţios program de investiţii în reţea la nivel naţional, anunţă compania prin intermediul unui comunicat de presă.

În anul 2020, DEER a realizat investiţii în proporţie de 100,5% faţă de planurile aprobate de ANRE. Astfel, valoarea totală a investiţiilor realizate şi puse deja în funcţiune a fost de 596 milioane lei, faţă de 593 milioane lei cât a fost planificat (202 milioane lei în zona Muntenia Nord, 190 milioane în zona Transilvania Nord şi 204 milioane în zona Transilvania Sud).

„Totalul investiţiilor asumate şi realizate de companiile de distribuţie a energiei electrice din cadrul Grupului Electrica, în intervalul 2018-2020, au depăşit valoarea de 2 miliarde lei, reprezentând de departe cele mai mari investiţii în rândul operatorilor de distribuţie. De altfel, după listarea din 2014, Grupul Electrica a devenit cel mai mare investitor în modernizarea şi retehnologizarea reţelelor de distribuţie a energiei electrice, cu un total de peste 4,2 miliarde lei investiţi în perioada 2014-2020. Cele mai importante investiţii au vizat îmbunătăţirea calităţii serviciului de distribuţie şi creşterea eficienţei operaţionale, prin modernizarea, automatizarea instalaţiilor, implementarea tehnologiilor moderne precum şi creşterea eficienţei energetice prin reducerea pierderilor în reţele“, se arată în comunicatul citat.

Pentru anul 2021, planul de investiţii al DEER rămâne unul ambiţios, investiţiile planificate din surse proprii cumulând aproximativ 639 milioane lei cheltuieli planificate, dintre care aproximativ 28% vizează lucrări de eficienţă energetică, 22% lucrări pentru îmbunătăţirea calităţii serviciului de distribuţie (continuitatea în alimentare şi calitatea energiei) şi 27% lucrări pentru crearea condiţiilor de racordare a consumatorilor.

„În plus, faţă de planul anual de investiţii aprobat, fiecare operator de distribuţie are obligaţia legală de a finanţa realizarea instalaţiilor de racordare a clienţilor casnici precum şi a clienţilor finali noncasnici a căror instalaţie de racordare este mai mică de 2500 metri. Pentru orizontul mediu, compania are în plan pe lângă continuarea modernizării infrastructurii de reţea, accelerarea digitalizării, dezvoltarea de canale alternative pentru interacţiunile cu utilizatorii, precum şi crearea unui mediu de lucru modern pentru angajaţi, prin implementarea conceptului de Distribuţie Digitală. Pe termen lung, proiectele companiei au în vedere orientarea către conceptul de smart grid, în linie cu trendurile din industrie“, potrivit comunicatului citat.

Publicat în Economie

Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi a organizat astăzi, miercuri, 19 mai 2021, conferinţa de lansare a proiectului „Creşterea eficienţei energetice pentru Spitalul Orăşenesc Târgu Bujor”. Valoarea proiectului este de 4.848.380 de lei, din care 4.028.582 de lei reprezintă finanţare nerambursabilă prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020.

În corpul de clădire care va fi modernizat funcţionează secţia de obstetrică-ginecologie, secţia de neonatologie, secţia de chirurgie generală, blocul operator şi blocul de naşteri. Procedura de achiziţie publică pentru desemnarea unui constructor este în faza de evaluare a ofertelor depuse. De serviciile medicale ale Spitalului din Târgu Bujor beneficiază aproximativ 60.000 de persoane din zona respectivă.

„Este un proiect amplu de modernizare a principalului corp de clădire al Spitalului de la Târgu Bujor. Aproximativ 60% din activitatea spitalului se desfăşoară în acest corp de clădire. Vor fi realizate lucrări de recompartimentare interioară, va fi înlocuită tâmplăria exterioară şi interioară, se va schimba acoperişul şi va fi modernizat sistemul de climatizare. Mai mult, vor fi instalate panouri fotovoltaice şi pompe de căldură, astfel încât o parte din energia necesară funcţionării secţiilor medicale să fie asigurată din surse regenerabile. În plus, la Spitalul din Târgu Bujor vor fi montate sisteme inteligente de gestionare şi monitorizare a consumului de energie. De asemenea, vor fi reabilitate instalaţiile electrice, termice şi de distribuţie a apei. După finalizarea lucrărilor, Spitalul din Târgu Bujor va putea oferi condiţii mult mai bune pentru bolnavii care se vor trata aici, precum şi pentru medicii care lucrează în acest spital”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

La această unitate spitalicească se mai derulează un proiect finanţat tot din fonduri europene, care vizează extinderea şi modernizarea ambulatoriului de specialitate, o investiţie care se ridică la peste 12 milioane de lei. Procedura de licitaţie pentru atribuirea contractului de proiectare şi execuţie este în desfăşurare. Potrivit declaraţiilor preşedintelui CJ Galaţi, se speră ca în toamna acestui an să se demareze lucrările la Spitalul Orăşenesc Târgu Bujor.

Publicat în Știrea zilei

Marţi, 20 aprilie 2021, în şedinţă ordinară, a fost aprobat bugetul general al judeţului Galaţi pentru anul în curs. Astfel, Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi va avea, în 2021, un buget de 855.691.920 de lei, cu 11% mai mare faţă de anul precedent.

„Bugetul de anul acesta este construit în mare parte cu ajutorul fondurilor europene pe care Consiliul Judeţean a reuşit să le atragă. Avem astfel cel mai mare buget pentru dezvoltare din istoria judeţului, în condiţiile în care, din păcate, fără nicio explicaţie, Galaţiul a primit de la bugetul de stat cu 6 milioane de euro mai puţin faţă de 2020. Este al doilea an când judeţului nostru i se alocă o sumă mai mică. Astfel, faţă de 2019, Galaţiul a primit de la Guvernul României cu aproape 30 de milioane de euro mai puţin. Nu este normal ca banii care vin din contribuţia tuturor cetăţenilor ţării să fie repartizaţi discreţionar de către cei de la guvernare. Din păcate, deşi este cel mai mare buget pe care l-a avut vreodată judeţul Galaţi, consilierii PNL au votat împotrivă”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

În 2021, bugetul general al judeţului Galaţi este configurat astfel: 74% pentru dezvoltare şi 26% pentru funcţionare.

„Anul acesta, peste 630 de milioane de lei, aproape trei sferturi din buget, înseamnă investiţii pentru judeţul Galaţi. Faţă de anul trecut, avem în plus peste 70 de milioane de lei la secţiunea dezvoltare. Cea mai mare creştere este în zona de protecţie a mediului. Sumele alocate anul acesta sunt de 138 de ori mai mari faţă de 2020, de la 1.145.000 de lei la 157.828.000 de lei. Este vorba despre implementarea proiectului de management al deşeurilor, o investiţie unică în România. Bani mai mulţi au fost alocaţi şi pentru sănătate, respectiv 179.167.000 de lei, cu aproape 20 de milioane de lei mai mult faţă de anul trecut. De altfel, aproximativ 50 de milioane de lei vor fi cheltuiţi doar pentru dotarea spitalelor gălăţene (Spitalul Judeţean, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Boli Infecţioase, Spitalul Orăşenesc din Târgu Bujor) cu aparatură medicală performantă”, a menţionat Costel Fotea.

Anul acesta, vor fi continuate toate investiţiile aflate în plin proces de implementare, atât cele cu fonduri europene, cât şi cele finanţate cu fonduri proprii sau de la bugetul de stat, precizează preşedintele CJ Galaţi.

„Principalele investiţii de anul acesta vizează implementarea sistemului de management al deşeurilor, reabilitarea de la zero a peste 100 de km de drum judeţean, modernizarea spitalelor şi dotarea lor cu aparatură medicală modernă, continuarea lucrărilor la Drumul de Centură, la noul sediu al Muzeului de Artă Vizuală şi la sera de plante exotice. De asemenea, anul acesta vor fi finalizate mai multe investiţii, cum ar fi cele de la noua Unitate de Primiri Urgenţe, de la Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului de Pneumoftiziologie sau de la Centrul de Diagnosticare a Cancerului, iar la Tecuci şi Târgu Bujor vor demara noi investiţii în zona de mediu. În plus, în lunile următoare vor fi semnate noi contracte cu finanţare europeană“, spune Costel Fotea.

Publicat în Știrea zilei

Suma alocată pentru investiţii în exploataţii agricole în perioada de tranziţie 2021-2022, de 760 de milioane de euro, este una ambiţioasă, dar necesară, pentru a putea corecta acel deficit al balanţei comerciale, care a crescut în ultimii ani, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

"Finalizând analiza SWOT şi analiza nevoilor pentru elaborarea Programul Naţional Strategic, care va începe efectiv din 2023, am considerat că este normal să finanţăm priorităţile acestui program şi în perioada de tranziţie. De aceea, pentru măsura 4.1 Investiţii în exploataţii agricole, mai ales pentru integrarea producţiei în fermă, pentru procesare şi depozitare, am alocat o sumă de 760 de milioane de euro pentru perioada 2021- 2022. Dacă facem o comparaţie cu suma alocată acestei măsuri în perioada 2014-2020, care este de 874,8 milioane de euro, noi spunem că este o sumă ambiţioasă, dar necesară, tocmai pentru a încerca să corectăm acel deficit al balanţei comerciale care în ultimii ani creşte, să sprijinim investiţiile în tot ceea ce înseamnă procesare şi depozitare, mai ales la nivel de fermă, în aşa fel încât fermierii să fie cei care să îşi finanţeze şi să îşi edifice capacitatea de procesare şi depozitare", a spus ministrul Agriculturii.

Acesta a precizat că alocarea maximă pe proiect va fi de 1,5 milioane de euro, pentru ferme zootehnice, legume în spaţii protejate, iar rata de finanţare va fi de maximum 90% pentru cooperativele cu istoric în activitate şi 70% pentru beneficiarii privaţi.

"Este important pentru această măsură că am splitat suma de 760 de milioane de euro în mai multe componente: achiziţii simple de utilaje agricole şi de irigaţii la nivelul fermelor - 125 de milioane de euro, condiţionarea şi procesarea în fermă pentru sectorul vegetal - 55 milioane de euro şi zootehnic - 55 de milioane de euro, achiziţia de utilaje pentru tinerii fermieri - 75 de milioane de euro, investiţii în ferme zootehnice, producţie primară şi marketing - 240 de milioane de euro şi 60 de milioane pentru zona montană, investiţii în ferme legumicole, inclusiv în spaţii protejate - 100 de milioane de euro şi condiţionarea şi procesarea în ferme în domeniul legumicol - 50 de milioane de euro", a adăugat şeful MADR.

Ministrul a menţionat că în cadrul acestei măsuri vor fi introduse şi câteva criterii noi de selecţie. (Sursa Agerpres)

Publicat în Economie

După ce cu o săptămână în urmă Iulian Aramă, fost manager al Electrica şi membru în Consiliul de Administraţie al Electrocentrale, preciza că în forma actuală sistemul centralizat de încălzire al Galaţiului este sortit eşecului, a oferit soluţii de redresare.
Aramă a declarat: “O singură variantă posibilă este astăzi disponibilă, eficientă şi ieftină. Ca acest sistem să fie resuscitat, soluţia este intervenţia chirurgicală. La Electrocentrale Galaţi singura soluţie viabilă este separarea activelor viabile (formate din 2 cazane cu abur modernizate şi 2 cele mai bune turbine cu abur care ar trebui modernizate) de cele neviabile şi constituirea unei societăţi care să conţină doar activele viabile. Iar pentru CALORGAL, asigurarea unui management privat. Licitarea concesiunii serviciului (de distribuţie n.r.) într-un mod deschis şi la vedere. Managementul privat la Electrocentrale poate atrage investiţii din fonduri europene. Braşov, Ploieşti s-au redresat deşi aveau sisteme mai defectuoase decât la Galaţi”.
În ceea ce priveşte situaţia celor 300 de angajaţi rămaşi, din 500, de la Electrocentrale, Aramă consideră că o parte dintre aceştia se apropie de vârsta pensionării şi deci pot ieşi din sistem pe cale naturală. Aramă a concluzionat cu un regret: “Electrocentrale era un pilon al energiei naţionale. Şi uitaţi-vă în ce situaţie a ajuns!”.

Publicat în Politica
Conform detaliilor oferite de conducerea Apă Canal, gălăţenii vor trebui să scoată mai mulţi bani din buzunar pentru achitarea facturilor de apă rece. Ing. Gelu Stan, directorul societăţii, a motivat majorarea tarifelor prin investiţiile pe care Apă Canal trebuie să le facă pentru ca apa consumată de gălăţeni să se poată încadra în normele calitative europene.  Astfel, preţurile au crescut de la 1 noiembrie cu la 9% la apă potabilă (preţul anterior era de 4,36 lei/mc), şi cu 4% la apa uzată (preţul anterior era de 2,53 lei/mc). În urma reducerii TVA de la 24 la 20%, de la 1 ianuarie, noile preţuri vor fi la apă rece de 4,18 lei/mc şi de 2,63lei/mc la apă uzată. O nouă majorare a preţurilor este estimată pentru anul 2017, când se prevede continuarea creşterii tarifare cu 5% la preţul apei potabile şi cu 5% la apa uzată. Conducerea societăţii a dorit să atragă atenţia asupra faptului că iniţial fuseseră preconizate creşteri mai mari ale tarifelor, dar acestea au fost diminuate în urma analizei financiare realizată de catre BDO Audit SRL realizate la cererea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care a asigurat cofinanţarea locală la investiţiile pe fonduri europene realizate de către Apă Canal. Investiţiile au inclus extinderea reţelelor de apă în judeţ. Unul dintre reprezentanţii sindicatelor, Romică Gârneaţă, a întrebat conducerea Apă Canal dacă a luat în considerare puterea de suportabilitate a majorării preţurilor de către beneficiarii finali, mai ales a celor din mediul rural, deoarece în ultimii ani a fost înregistrată o scădere a consumului de apă. Iar o altă persoană participantă la şedinţă a dorit să ştie dacă societatea va anunţa vreodată şi rectificări privind scăderea tarifelor preţurilor apei. Gelu Stan a precizat că acest lucru se va putea întâmpla după reducerea TVA de la 24% la 20%, preconizată să intre în vigoare din ianuarie 2016, aşa cum am arătat mai sus. Societatea preconizează însă noi investiţii în mărirea reţelei de apă prin acoperirea zonelor în care gălăţenii nu au conectare la sistem iar investiţiile vor atrage implicit creşteri ale preţurilor.  În prezent operatorul Regional Apă Canal SA Galaţi asigură apă rece şi servicii de canalizare pentru aproximativ 387.000 locuitori, 87% din populaţia judeţului. Lungimea totală a reţelei de distribuţie apă şi aducţiune în judeţ este de circa 1.500 km, iar a celei de canalizare de aproximativ 985 km. Prin proiecte viitoare vor fi conectaţi la reţea şi gălăţenii din Barboşi şi Fileşti. Gelu Stan a mai precizat că întregul profit al societăţii este direcţionat exclusiv spre investiţii. 
Publicat în Economie

Miliardarul american Warren Buffett, al treilea cel mai bogat om din lume potrivit Forbes, a declarat că atacurile teroriste de la Paris nu îi vor schimba deciziile sale de investiţii, transmite CBNC.

„Nu voi vinde nicio acţiune din cauza atacurilor de la Paris”, a declarat Warren Buffett, denumit şi „oracolul din Omaha” pentru capacitatea sa de a alege acţiunile cu potenţial de creştere.

Întrebat dacă aceste atacuri ar putea amâna o decizie a Rezervei Federale vizând majorarea dobânzii de referinţă, pe care o analiştii o aştepată pentru luna viitoare, Warren Buffett a replicat că „nu facem nimic pe baza a ceea ce credem că Fed sau piaţa va face în următoarele şase luni”.

Separat, conglomeratul Berkshire Hathaway aparţinând lui Warren Buffett, a dat luni publicităţii un comunicat către SEC care arată situaţia deţinerilor sale la finele lui cel de al treilea trimestru. Conform acestui document, în trimestrul al treilea Berkshire Hathaway Inc. şi-a redus participaţiile la banca de investiţii Goldman Sachs Group Inc. şi grupul de distribuţie Wal-Mart Stores Inc. dar şi-a majorat participaţia la grupul de IT International Business Machines Corp.

La data de 30 septembrie 2015, Berkshire Hathaway deţine mai puţin de 11 milioane acţiuni Goldman Sachs, în scădere faţă de 12,6 milioane la data de 30 iunie. De asemenea, participaţia deţinută de Berkshire Hathaway la Wal-Mart a scăzut până la 56,2 milioane acţiuni, de la aproximativ 60,4 milioane la finele lui celui de al doilea trimestru. În schimb, Berkshire Hathaway a informat că în trimestrul al treilea a achiziţionat 1,5 milioane acţiuni IBM ceea ce i-a majorat participaţia până la 81 milioane acţiuni IBM, un pachet cu o valoare de 11,75 miliarde de dolari.

În ultimii 50 de ani, Berkshire a cumpărat mai multe zeci de companii în diferite sectoare variind de la asigurări la companii de transport feroviar în condiţiile în care Warren Buffett recomandă diversificarea investiţiilor în afaceri capabile să asigure o creştere constantă a veniturilor pe termen lung. 

Publicat în Mapamond

Rectificarea bugetară presupune majorarea semnificativă a cheltuielilor curente, respectiv salarii, subvenţii şi bunuri şi servicii, concomitent cu o diminuare masivă a cheltuielilor cu investiţiile, ceea ce înseamnă o amânare a acestor cheltuieli pe anii următori, având în vedere necesarul imens de investiţii în infrastructură, reiese din opinia emisă de conducerea Consiliului Fiscal cu privire la a doua rectificare bugetară pe 2015.

În aceste condiţii, la care se adaugă şi intrarea în vigoare a reducerilor de taxe cuprinse în Codul Fiscal, deficitul bugetar se va apropia de 3% din PIB în 2016 şi va depăşi această limită în 2017, menţionează reprezentanţii Consiliului Fiscal.

"În esenţă, pe partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare semnificativă a cheltuielilor curente (personal, bunuri şi servicii, subvenţii) concomitent cu diminuare masivă a cheltuielilor totale de natura investiţiilor programate, care sunt prevăzute să scadă cu 3,155 miliarde de lei faţă de nivelul prevăzut în prima rectificare bugetară din anul 2015. Această evoluţie este în linie cu execuţia bugetară la 8 luni care consemnează un nivel al investiţiilor de circa 15,13 miliarde de lei (circa 2,1% din PIB) în condiţiile unei ţinte declarate de 47,36 miliarde de lei (6,72% din PIB), modificată acum la 44,2 miliarde lei (6,27% din PIB)", se precizează în documentul citat.

Consiliul Fiscal notează că, analizând realizările în ceea ce priveşte cheltuielile de investiţii din perioada 2012-2014, se observă "în mod constant deviaţii considerabile, în sensul că rezultatele execuţiilor sunt, fără excepţie, inferioare estimărilor din bugetele iniţiale şi din cele rectificate, iar evoluţiile din anul curent indică un rezultat similar".

Potrivit Consiliului Fiscal, amânarea investiţilor va pune presiune bugetară suplimentară pe anii următori, când vor intra în vigoare şi măsurile de reduceri de taxe şi impozite cuprinse în noul Cod Fiscal.

„Această evoluţie (scădere investiţiilor - n.r.) nu este, însă, una dezirabilă, fiind bine ştiut din clasamentele internaţionale de competitivitate că slaba calitate a infrastructurii reprezintă principala problemă de competitivitate a României în materie de calitate a mediului investiţional. Cu toate acestea, cheltuielile de investiţii publice au scăzut continuu în ultimii ani, urmând să atingă probabil în 2015 minimul ultimilor 10 ani în termeni de procent din PIB. În acest context, reducerea cheltuielilor de investiţii, neînsoţită de o îmbunătăţire semnificativă de eficienţă, pentru a acoperi reducerile de taxe şi creşterile de cheltuieli salariale în sectorul bugetar, este contraproductivă şi va avea efecte nefavorabile pe termen mediu asupra creşterii economice potenţiale a economiei. În plus, reducerea investiţiilor nu poate fi decât o amânare a acestora, necesitatea efectuării acestora la o dată ulterioară fiind de natură să pună presiune pe buget pe termen mediu şi lung”, opinează Consiliul Fiscal.

La amânarea cheltuielilor de investiţii se vor adăuga, în anii următori, creşterile salariale semnificative anunţate şi reducerea amplă a taxelor şi impozitelor prevăzută în noul Cod Fiscal, ceea ce, potrivit Consiliului Fiscal, va genera apropierea deficitului de limita de 3% din PIB în 2016.

„Pe termen mediu, angajarea unor cheltuieli suplimentare de natură permanentă (cum ar fi cele de natură salarială) semnificative, concomitent cu o reducere amplă a taxelor şi impozitelor prevăzută în noul Cod Fiscal (în special a celor pe consum - TVA şi accize) sunt de natură, în lipsa unor măsuri compensatorii, să apropie deficitul în 2016 de limita de 3% din PIB concomitent cu devierea semnificativă de la obiectivul pe termen mediu de 1% deficit structural. În plus, anul 2017 ar putea consemna depăşirea limitei de 3% din PIB, în principal în condiţiile în care va intra în vigoare a doua serie a măsurilor prevăzute în noul Cod Fiscal. Prin urmare, derapajul bugetar ar fi unul de natură structurală şi ar vulnerabiliza poziţia finanţelor publice la următoarea fază descendentă a economiei, costurile ulterioare în materie de ajustare depăşind beneficiile pe termen scurt asupra convergenţei reale generate de un deficit bugetar mai mare în faza de ascensiune economică”, subliniază Consiliul Fiscal.

Ministerul Finanţelor Publice ia în calcul o majorare a veniturilor bugetare cu 2,624 miliarde de lei şi a cheltuielilor bugetare cu 2,632 miliarde de lei, iar deficitul bugetului general consolidat rămâne la 1,85% din Produsul Intern Brut, respectiv 13,004 miliarde lei, potrivit Notei de fundamentare a Proiectului de Ordonanţă de urgenţă cu privire la a doua rectificare bugetară din acest an.

Printre indicatorii macroeconomici care stau la baza rectificării sunt creşterea PIB în primul semestru din acest an cu 3,8%, ca urmare a contribuţiei pozitive a cererii interne (4,8 procente), care s-a bazat, în principal, pe relansarea investiţiilor, îndeosebi a celor din sectorul privat. Formarea brută de capital fix s-a accelerat cu 9,2% faţă de semestrul I 2014, când declinul investiţiilor a fost de 8,2%.

Publicat în Economie

Staţiunile balneare din România au nevoie de investiţii care pot ajunge la 1 miliard euro, dacă vor fi renovate toate stabilimentele, precum cazinouri cu valoare istorică, vile, locuri de promenadă şi muzee cu o anumită semnificaţie, a declarat preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR).

„Eu nu aş lăsa niciun loc frumos nerenovat, niciun loc unde se găseşte un stabiliment interesant, cu valoare istorică. Eu aş face un program de restaurare istorică a tuturor stabilimentelor. Herculane este exemplul cel mai elocvent. Acolo sunt multe stabilimente care zac. Sunt băile romane. Acolo există un potenţial uriaş. Banii pot veni din fonduri europene, pot fi accesaţi de investitori, dar şi de comunităţile locale”, a spus Nicu Rădulescu, la evenimentul de lansare a companiei de turism Tuşnad (TSND) pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), în urma transferului de pe piaţa Rasdaq. Tuşnad este o companie de turism cu capital integral românesc, având ca acţionar majoritar SIF 3 Transilvania. 

Publicat în National