Începutul acestui an şcolar este deosebit. Este al treilea an şcolar în care sistemul de învăţământ se confruntă cu provocări unice, ca urmare a pandemiei de coronavirus. Totodată, acesta este un motiv întemeiat să ne reamintim de importanţa învăţământului.
Se ştie că educaţia nu înseamnă doar un bagaj de cunoştinţe, ci stă la baza dezvoltării intelectuale şi morale a generaţiilor viitoare.
Asigurarea unui învăţământ performant ar trebui să fie principala datorie pe care trebuie să ne-o asumăm cu toţii: autorităţi centrale şi autorităţi locale, cadre didactice şi părinţi.
Provocările cu care se confruntă sistemul educaţional, în contextul pandemiei, sunt din ce în ce mai mari. Eforturile susţinute ale elevilor, profesorilor şi părinţilor pentru a menţine calitatea actului educaţional nu mai sunt suficiente.
Odată cu cerinţele desfăşurării cursurilor online a apărut şi necesitatea de a se pune accent şi pe perfecţionarea profesorilor şi adaptarea elevilor la noile metode de învăţare. Asta înseamnă că statul trebuie să asigure dotarea cu echipamentele şi dispozitivele electronice necesare desfăşurării orelor online.
Şcoala nu trebuie să fie văzută doar ca o obligaţie, ci sistemul educaţional trebuie să dea şanse egale fiecărui copil, indiferent dacă provine din mediul urban sau dintr-o comună îndepărtată.
Nu în ultimul rând, sunt necesare investiţiile care să rezolve problemele logistice, dar numai atunci când banii sunt cheltuiţi eficient, în folosul elevilor şi asta înseamnă inclusiv alocarea de fonduri pentru remunerarea corectă a corpului profesoral.
De aceea, şcoala românească are nevoie de factori de răspundere care să dea importanţă calităţii în învăţământ.
La acest început de an şcolar, mai mult ca niciodată, în primul rând le doresc mult succes elevilor. Colegilor mei profesori le spun că, în pofida neajunsurilor actuale din sistem, trebuie să fie în continuare puternici şi dedicaţi, aşa cum îi ştiu, iar părinţilor vreau să le doresc să rămână încrezători şi să fie exemple demne de urmat de către propii lor copii.
Vă doresc tuturor un an şcolar liniştit, cu multe realizări!

Publicat în Politica

Campania de vaccinare în învăţământul preuniversitar şi cel universitar se va desfăşura pe o perioadă de două luni, urmând ca vaccinarea în unităţile de învăţământ să se deruleze în perioada 13 septembrie - 15 noiembrie, iar în universităţi de la 1 octombrie până la data de 1 decembrie, a anunţat, marţi, preşedintele CNCAV, Valeriu Gheorghiţă.
"Au fost stabilite măsurile pentru asigurarea vaccinării în unităţile de învăţământ a elevilor, studenţilor, părinţilor acestora şi a personalului propriu. Practic, este cadrul metodologic după care se va desfăşura procesul de vaccinare în unităţile de învăţământ. Se transmite în cursul acestei dimineţi această instrucţiune, atât către Ministerul Sănătăţii, Direcţiile de Sănătate Publică, cât şi către Ministerul Educaţiei pentru a colabora în vederea implementării programului de vaccinare", a declarat Valeriu Gheorghiţă, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
Şeful CNCAV a precizat că în vederea limitării riscului de infectare cu SARS-CoV-2 în comunitate, precum şi în unităţile de învăţământ se va desfăşura "o campanie specială" pentru vaccinarea elevilor, familiilor acestora, studenţilor, personalului didactic şi nedidactic.
"Această acţiune de vaccinare se derulează pentru o perioadă de circa două luni pentru învăţământul preuniversitar şi două luni pentru învăţământul universitar, pentru doza unu, ulterior, în oglindă, se va continua cu administrarea celei de a doua doze. Practic, pentru sistemul preuniversitar, activitatea de vaccinare debutează în 13 septembrie şi se va încheia pe 15 noiembrie, iar pentru învăţământul universitar debutează la 1 octombrie şi se finalizează pe 1 decembrie. De menţionat că în învăţământul universitar există posibilitatea de a se organiza chiar mai devreme aceste puncte de vaccinare", a completat Valeriu Gheorghiţă.
Pentru învăţământul preuniversitar, a explicat acesta, acţiunea de vaccinare se desfăşoară în trei modalităţi: "fie cu echipe mobile de vaccinare, fie prin înfiinţarea unor cabinete proprii de vaccinare în cabinetele medicale, fie prin arondarea unităţilor de învăţământ la centrele de vaccinare din proximitate care folosesc unul dintre cele două vaccinuri ce au recomandare de administrare la persoanele cu vârsta de peste 12 ani, respectiv Pfizer sau Moderna".
Preşedintele CNCAV a adăugat că pentru învăţământul universitar se vor organiza cabinete de vaccinare în incinta cabinetelor medicale din campusurile universitare sau în alte spaţii corespunzătoare.
"Vaccinarea se va asigura fie de personalul medico-sanitar propriu, încadrat în cabinetul medical respectiv, fie de echipe mobile de vaccinare, alocate prin grija direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti", a mai spus el.
Potrivit lui Valeriu Gheorghiţă, autorităţile îşi doresc ca până la data de 10 septembrie spaţiile identificate să fie evaluate de specialişti din cadrul direcţiilor de sănătate publică pentru învăţământul preuniversitar şi, până la sfârşitul lunii octombrie, pentru învăţământul universitar, pentru a se începe activitatea de organizare a cabinetelor de vaccinare şi a spaţiilor în care se vor derula vaccinările cu echipe.
"Se va stabili un program de vaccinare în una sau mai multe zile pe săptămână, în funcţie de solicitări, iar acest program va fi adaptat astfel încât să asigure accesibilitate cât mai mare la vaccinare, fie într-un program de dimineaţa, alternativ cu un program de după-amiaza, pentru a da posibilitatea mai multor persoane de a reuşi să ajungă la vaccinare", a adăugat el.
Şeful CNCAV a dat detalii şi în ceea ce priveşte planificarea la vaccinare cu ajutorul echipelor mobile.
"Săptămânal, prin grija conducerii unităţii de învăţământ, se va face catagrafierea persoanelor eligibile care îşi exprimă intenţia de vaccinare şi se va întocmi o situaţie numerică a acestora, care va fi transmisă către direcţiile de sănătate publică pentru a organiza echipele mobile de vaccinare şi pentru a stabili numărul de doze ce trebuie repartizate către unitatea de învăţământ. Aceste solicitări se fac cu cel puţin 48 de ore anterior deplasării echipei mobile, tocmai pentru a avea timp de organizare a activităţilor logistice", a explicat medicul.
Conform acestuia, pentru vaccinarea în unităţile de învăţământ care vor avea centre de vaccinare proprii se va stabili programul de lucru care va fi afişat la loc vizibil, iar "prezentarea la vaccinare se va face fără programare".
Pentru vaccinarea în unităţile de învăţământ care sunt arondate unor centre de vaccinare din proximitate, prezentarea se poate face atât direct la centrul de vaccinare, fără programare, sau cu programare prealabilă în platformă, a spus Valeriu Gheorghiţă.
De asemenea, a precizat acesta, minorii vor fi însoţiţi la vaccinare de către aparţinătorii adulţi şi toate vaccinările se fac doar după exprimarea consimţământului informat, formularul de exprimare a consimţământului putând fi descărcat anterior prezentării la vaccinare. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Numărul posturilor din sistemul de învățământ preuniversitar de stat va ajunge la un total de 290.050 posturi, potrivit unei Hotărâri de Guvern publicate luni, 30 august 2021, în Monitorul Oficial, reieșind o mărire a numărului de posturi cu 3.500. Măsura a fost anunțată anterior de ministrul Educației, în contextul în care clasele trebuie să aibă mai puțini elevi și au fost înființate noi grădinițe, care își vor începe activitatea în această toamnă.
"Toate aceste măsuri necesită un plus de resursă umană, acest plus de resursă umană necesită suplimentarea numărului de posturi, care a fost făcută prin hotărâre de Guvern pentru un cuantum de 3.500 de posturi, care se adaugă la cele 286.550 de posturi existente în acest moment în învățământul preuniversitar", a precizat ministrul, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Agerpres.
"Legea 185 prevede reducerea numărului de elevi în clasă pentru învățământul primar la maximum 22 plus 3, adică 25 de elevi în clasă; pentru învățământul gimnazial la maximum 26 plus 3, adică 29 de elevi în clasă și pentru învățământul liceal, cu excepția clasei a IX-a, la 30 plus 3, adică 33 de elevi în clasă. Este nevoie de o creștere a numărului cadrelor didactice. Am spus cu excepția clasei a IX-a pentru că, în plus față de reglementările din Legea 185, există acel ordin de ministru din anul 2021 pe care l-am promovat pentru reducerea numărului de elevi în clasă, de la 28 la 26, respectiv 24 în funcție de filieră", a menționat Cîmpeanu.

Publicat în National

Sindicatele FSLI şi FSE Spiru Haret au depus la Ministerul Muncii, miercuri, 14 iulie 2021, o plângere prin care reclamă ordinul ministrului Educaţiei nr. 4050 din 29.06.2021. Reprezentanţii profesorilor susţin că prevederile încalcă Codul Muncii, Legea 31/2020. Reacţia acestora vine după ce au fost modificate regulile pentru concediile de odihnă ale cadrelor didactice în plină perioadă de vacanţă. Astfel, există riscul ca profesorilor să li se plătească banii de concediu după începerea anului şcolar 2021-2022, se arată în plângerea oficială depusă la Ministerul Muncii, obţinută de Edupedu.ro.
În plângere este trecut şi articolul prin care indemnizaţia de concediu nu se mai acordă cu 5 zile înaintea plecării în vacanţă, ci doar după o cerere făcută cu 30 de zile înainte. Este vorba despre Art. 8, alineatul 3. Sindicatele susţin că dispoziţiile încalcă articolul 150, alineatul trei din Codul Muncii „care instituie obligaţia angajatorului de a acorda indemnizaţie de concediu cu cinci zile înainte de începerea acestuia şi care nu condiţionează acordarea dreptului respectiv de depunerea unei cereri de către angajat“.
Mai mult, având în vedere data intrării în vigoare a acestor norme metodologice (după începerea vacanţei şcolare şi intrarea în concediu de odihnă a salariaţilor cărora le sunt aplicabile normele), nu este instituită vreo normă derogatorie pentru anul şcolar în curs. „Nu trebuie uitat că cele mai multe cadre didactice sunt deja în concediu de odihnă, astfel că acest alineat este inaplicabil. Totodată, există riscul ca, în raport cu aceste prevederi, să li se plătească profesorilor indemnizaţia de concediu după începerea anului şcolar 2021-2022, situaţie de neacceptat“, se spune în comunicat.

Publicat în Economie

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, a anunţat, marţi, 24 martie 2021, că propune extinderea vacanţei de primăvară cu trei săptămâni. Dacă se va aplica această decizie, atunci vacanţa de primăvara va include Paştele catolic şi pe cel ortodox. Paştele catolic este pe 4 aprilie, iar cel ortodox, pe 2 mai. Astfel, vacanţa de primăvară va fi între 2 aprilie şi 4 mai.

„Am semnat şi transmis spre semnare ordinul de ministru comun prin care se va înlocui sintagma referitoare la 6 la mie cu sintagma «intrare în carantină». Acest lucru se află şi în analiza CNSU, unde sunt sigur că se va găsi înţelegere pentru importanţa şcolii, pentru a avea pierderi educaţionale cât mai mici cu putinţă. Şcolile trebuie să funcţioneze atât timp cât alte locaţii sunt deschise. Propunem o vacanţă care să înceapă pe 2 aprilie până la 4 mai, care să cuprindă sărbătorile pascale catolice şi ortodoxe. Deci, vacanţă prelungită cu 3 săptămâni, 2 aprilie - 4 mai. Luna aprilie va beneficia de o scădere a mobilităţii. În vacanţă nu sunt cursuri online, vacanţa este vacanţă“, a declarat Sorin Câmpeanu.

Articole similare:

- Anul şcolar se va încheia pe 02 iulie

- Ministrul Educaţiei: Evaluarea Naţională se mută după Bacalaureat

Publicat în Comunitate

Potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, situaţia epidemiologică din unităţile de învăţământ preuniversitar, la data de 10 martie 2021, relevă faptul că Galaţiul este al patrulea judeţ din ţară cu cele mai multe clase cu activitatea faţă în faţă suspendată ca urmare a cazurilor confirmate cu COVID-19.

La nivel naţional, în data de 10 martie 2021, în unităţile de învăţământ preuniversitar erau 2.038 de elevi confirmaţi şi 1.852 de cazuri de cadre didactice şi personal nedidactic. În total, sunt 1.899 de clase/grupe cu activitatea faţă în faţă suspendată ca urmare a cazurilor confirmate.

Numărul total al angajaţilor din sistemul de educaţie vaccinaţi până la data de 10 martie 2021, ora 19:00, este de 123.059 (peste 35%).

Faţă de programarea iniţială de 60.000 de persoane, numărul angajaţilor din învăţământ vaccinaţi în centre dedicate personalului din învăţământ, în perioada 24 februarie - 10 martie 2021, ora 19:00, este de 63.769.

Situaţia, la Galaţi, se prezintă astfel: numărul de preşcolari/elevi confirmaţi COVID - 29, personal confirmat - 54, iar clase/grupe cu activitatea faţă în faţă suspendată - 99. Mai multe clase suspendate decât la Galaţi sunt doar la Bucureşti (391 de clase), Constanţa (148 de clase) şi Cluj (100 de clase).

Galaţiul are un număr mare de clase cu activitatea faţă în faţă suspendată comparativ cu numărul de cazuri confirmate la elevi şi profesori. În alte judeţe, deşi numărul de cazuri confirmate este mult mai mare, clasele suspendate sunt în număr mult mai mic. De exemplu, la Timişoara sunt 63 de elevi confirmaţi şi 93 de cazuri în rândul personalului, însă au numai 27 de clase cu activitatea faţă în faţă suspendată (vezi tabelul din galeria de imagini ↓).

Publicat în Eveniment

După ce un număr de 7.000 de chestionare a fost diseminat elevilor din 20 de judeţe, anumite probleme cât şi soluţii au fost identificate şi incluse în documentul pe care Consiliul Elevilor l-a lansat  la mijlocul săptămânii trecute. Înaintată în faţa principalelor instituţii publice, rezoluţia a fost dezbătută în cadrul Adunării Generale Extraordinare de la Buzău, la care a participat şi reprezentantul Consiliului Judeţean al Elevilor din Galaţi, Iulia Aramă.

Curricula neactualizată, neadaptată la aşteptările, nevoile şi interesele elevilor a fost recunoscută drept primul impediment în sistemul educaţional Românesc. Consiliul Naţional al Elevilor a anunţat că salută o viitoare modificare a curriculei, ce ar trebui să fie mult mai mult axată pe nevoile şi interesele principalilor actori ai sistemului de învăţământ.

Numărul mare de elevi dintr-o clasă, predarea teoretică şi lipsa practicii, lipsa abordării trandisciplinare, accentul ridicat pe materiile de Bacalaureat şi nerespecatarea curriculei sunt alte bariere identificate. O evaluare semestrială a profesorilor de  către elevi în mod secret privind ora de curs şi o evaluare lunară a opiniei elevului privind starea sistemului de învăţământ din România, cât şi o fişă personalizată a fiecărui principal beneficiar al actului educaţiei, în care să fie incluse abilităţile sale, sunt îmbunătăţiri pentru care Consiliul Elevilor militează.

Reprezentativitatea în Consiliul de Administraţie va putea fi îmbunătăţită doar dacă Metodologia de Consiliu de Administraţie este modificată, dacă reprezentantul elevilor este anunţat de viitoarele şedinţe iar deciziile luate sunt publicate la avizierul şcolii.

Un sistem de învăţământ axat pe elevi, în care este respectat Statutul lor, aşa cum prevede şi articolul 80  alin. 2 din Legea Educaţiei Naţionale, unde uniforma să nu fie obligatorie iar în cazul introducerii ei, aceasta să fie oferită gratuit de către şcoală. Mai mult, manualele claselor a XI-a şi a XII-a trebuie să fie distribuite gratuit, numărul absenţelor regândit în cadrul notei la purtare şi să existe posibilitatea schimbării unui profesor.

Ziua Voluntariatului Semestrial, mai multe informaţii legate de activităţile nonformale cât şi parteneriate strategice cu ONG-uri sunt propuneri făcute de reprezentanţii elevilor pentru un sistem educaţional mai avansat.

Problemele abandonului şcolar cât şi a navetiştilor sunt impedimente. Mai mult, sistemul de evaluare şi notare trebuie restricţionat, în opinia elevilor. Excluderea mediilor generale din ciclul gimnzial din a mai fi un criteriu de departajare pentru admiterea în învăţământului preuniversitar cât şi apariţia a două tipuri de Bacalaureat sunt schimbări propuse de principalii actori ai actului educaţional.

Consiliul Elevilor a realizat prin această rezoluţie un pas foarte important în activitatea de reprezentativitate şi apărare a drepturilor elevilor din România. S-a reuşit expunerea poziţiilor ce au la bază nevoile exprimate de elevi, punând bazele unor noi relaţii de parteneriat.

Din noiembrie, anul trecut, preşedintele Consiliului Elevilor Colegiului Naţional "Al.I.Cuza"din Galaţi, Iulia Aramă, a fost aleasă preşedinte a Consiliului Judeţean al Elevilor. Ea deţine în prezent şi funcţia de secretar al Comitetului Regional Executiv Sud-Est, structură de bază a Consiliului Naţional.

Publicat în Comunitate