Comisia Europeană a aprobat, joi, o schemă de ajutoare în valoare de aproximativ 500 de milioane euro (2,5 miliarde de lei) notificată de România pentru sprijinirea întreprinderilor din toate sectoarele în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 în baza articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022, recunoscându-se astfel faptul că economia UE se confruntă cu perturbări grave.
"Prin această schemă în valoare de 500 de milioane euro, România se va asigura că întreprinderile care au nevoie de lichidităţi, în special cele mari consumatoare de energie, vor dispune în continuare de lichidităţi suficiente", a declarat vicepreşedinta Comisiei Europene, Margrethe Vestager.
În cadrul schemei, care va fi administrată de banca de dezvoltare a României deţinută în proporţie de 95 % de statul român - Banca de export-import a României EximBank S.A. ajutorul va fi acordat sub formă de garanţii pentru împrumuturi şi împrumuturi subvenţionate.
Având în vedere gradul ridicat de incertitudine economică cauzat de situaţia geopolitică actuală, schema urmăreşte să asigure faptul că întreprinderile afectate dispun de suficiente lichidităţi.
De aceste măsuri vor putea beneficia întreprinderile mici şi mijlocii cu o cifră de afaceri anuală de peste 4 milioane euro (20 de milioane lei) şi întreprinderile mari din toate sectoarele, cu unele excepţii, cum ar fi jocurile de noroc şi pariurile, asigurările, activităţile imobiliare, distribuţia şi comerţul cu energie şi combustibil. Vor fi, de asemenea, excluse instituţiile financiare şi de credit.
În cadrul primei măsuri, cu un buget estimat de aproximativ 300 de milioane euro (1,5 miliarde lei), garanţiile vor acoperi până la 90% din principalul împrumutului sau al contractului de leasing. Pierderile vor fi suportate proporţional de către instituţiile de credit şi de către stat.
Bugetul alocat pentru cea de a doua măsură, în cadrul căreia ajutorul va lua forma unor împrumuturi subvenţionate, este de aproximativ 200 de milioane euro (un miliard de lei ).
Valoarea ajutorului individual per beneficiar va fi egală cu 15% din cifra sa de afaceri anuală totală medie din ultimele trei perioade contabile închise sau 50% din costurile cu energia suportate într-o perioadă de 12 luni care precedă cererea de ajutor. În mod excepţional, atunci când beneficiarii pot justifica în mod corespunzător că îşi desfăşoară activitatea în sectoare care sunt afectate în mod deosebit de efectele directe sau indirecte ale crizei actuale, valoarea împrumutului sau a contractului de leasing poate fi majorată cu 12 luni pentru IMM-uri şi cu 6 luni pentru întreprinderile mari.
Comisia a constatat că schema-cadru de ajutoare a României îndeplineşte condiţiile prevăzute în cadrul temporar de criză. În special, scadenţa garanţiilor şi a împrumuturilor nu depăşeşte şase ani; primele de garantare şi ratele reduse ale dobânzii respectă nivelurile minime stabilite în cadrul temporar de criză, iar sprijinul se acordă până cel târziu la 31 decembrie 2023.
În plus, ajutorul sub formă de garanţii trebuie să respecte unele cerinţe care garantează faptul că avantajele măsurii sunt transferate în cea mai mare măsură posibilă beneficiarilor finali prin intermediul intermediarilor financiari.
Comisia a concluzionat că schema de ajutoare acordată de România este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar de criză.
Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Germania, Franţa şi Statele Unite ale Americii ocupă primele trei locuri în topul ţărilor care controlează subgrupuri de întreprinderi din România, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS), remis vineri Agerpres.
Potrivit sursei citate, în România, în anul 2020, au fost identificate 91.217 grupuri de întreprinderi, din care 5.523 de grupuri de întreprinderi rezidente şi 85.694 de grupuri de întreprinderi multinaţionale (523 controlate din interior, respectiv 85.171 controlate din străinătate).
Din totalul grupurilor de întreprinderi identificate pe plan naţional, 5.140 erau rezidente, peste 6% din total grupuri, dintre acestea peste 98% fiind constituite din două sau mai multe unităţi legale.
Potrivit INS, în anul 2020, din totalul grupurilor de întreprinderi multinaţionale controlate din străinătate şi identificate în România, 13.852 sunt controlate de persoane juridice străine, iar 71.319 sunt controlate de persoane fizice străine.
În România, în 2020, un procent de 28,6% din numărul total de salariaţi din întreprinderile active şi-au desfăşurat activitatea în întreprinderi ce fac parte din grupuri multinaţionale controlate din străinătate.
În întreprinderile controlate din top 10 ţări, în anul 2020, şi-au desfăşurat activitatea 21,4% din totalul numărului de salariaţi la nivelul economiei naţionale.
Raportat la ponderea numărului de salariaţi, majoritatea subgrupurilor de întreprinderi din România sunt controlate din Germania, Franţa şi Statele Unite ale Americii.
Rezultatele anului 2020 indică faptul că, în funcţie de ponderea numărului de salariaţi, pe primul loc se află subgrupurile de întreprinderi controlate de persoane juridice sau persoane fizice din Germania (16,5%), pe locul doi sunt cele controlate din Franţa (12,2%), iar pe locul trei sunt cele controlate din Statele Unite ale Americii (8,8%).
În funcţie de ponderea numărului de salariaţi în total grupuri de întreprinderi multinaţionale controlate din străinătate, subgrupurile de întreprinderi controlate din Germania predomină în secţiunea C - Industria prelucrătoare (8,3%), în secţiunea G - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor (3,0%) şi în M - Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (2,8%).
În privinţa subgrupurilor de întreprinderi controlate din Franţa, 5,3% se regăsesc în secţiunea C - Industria prelucrătoare, iar 2,6% se regăsesc în secţiunea G - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor.
Subgrupurile de întreprinderi controlate din Statele Unite ale Americii domină în secţiunea G - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor (1,8%). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Băncile au majorat, în luna august, dobânzile la împrumuturile în lei pentru populaţie şi le-au redus la creditele în lei pentru firme. De asemenea, dobânzile la depozitele în lei şi euro pentru populaţie au crescut.

Oficialii BNR au atenţionat, săptămâna trecută, băncile că trebuie evitat un nou boom al creditării, în condiţiile în care împrumuturile către persoane fizice au crescut cu 20% în doi ani, în timp ce firmele iau prea puţine credite, iar creditarea către îndreprinderi trebuie stimulată.

Băncile comerciale au majorat, în august, dobânzile la creditele noi pentru populaţie, în lei, dar şi dobânzile acordate la depozitele noi, atât în lei cât şi în euro, în special la cele constituite pe perioade cuprinse între unu şi doi ani, reiese din datele publicate de Banca Naţională a României.

Astfel, dobânzile percepute de bănci la creditele noi în lei acordate populaţiei au urcat de la 6,84% pe an în iulie la 6,86% pe an în august. În schimb, pentru firme, dobânzile au scăzut în perioada analizată de la 4,69% pe an la 4,46% pe an.

Pentru creditele aflate în sold, dobânzile la lei au scăzut de la 8,04% pe an, în iulie, la 7,93% pe an în august, pentru populaţie, şi de la 5,26% pe an la 5,15% pe an pentru firme. Dobânzile la creditele de consum în lei pentru populaţie aflate în sold rămân, însă, peste 10%, deşi sunt în scădere uşoară. Pe de altă parte, însă, la creditele de consum noi, în lei, dobânda anuală efectivă a crescut semnificativ, de la 9,41% la 10,15%.

Pentru finanţările în euro nou acordate populaţiei, băncile au solicitat dobânzi în scădere de la 5,26% în iulie la 5,13% în august, însă pentru creditele de locuinţe dobânzile au crescut de la 4,59% pe an în iulie la 4,71% pe an o lună mai târziu. Pentru finanţarea firmelor, băncile au urcat dobânzile la creditele noi în euro de la 3,51% în iulie la 3,78% pe an în august. La creditele firmelor aflate în sold, dobânzile s-au redus uşor atât la lei cât şi la euro.

În privinţa depozitelor, dobânzile au scăzut la majoritatea categoriilor publicate de Banca Naţională. Astfel, pentru depozitele în lei aflate în sold ale populaţiei media dobânzilor a ajuns la 1,91% pe an, de la 2% cu o lună în urmă, uşor mai ridicate la depozitele de peste doi ani, respectiv 2,25%. Pentru firme,însă, dobânzile acordate la depozitele în sold urcat la o medie de 1,12% în august de la 1,06% în iulie.

Se remarcă, de asemenea, o creştere a dobânzilor pentru resursele nou atrase de bănci pentru perioade cuprinse între unu şi doi ani, atât în lei cât şi în euro. Astfel, la depozitele noi ale populaţiei de acest gen dobânda a crescut de la 2,26% la 2,53% de la o lună la alta, iar pentru firme de la 0,71% pe an la 1,07% pe an. La euro, dobânzile la aceste depozite au urcat, pentru populaţie, de la 1,26% în iulie la 1,33% în august, iar pentru firme s-au dublat în aceeaşi perioadă, de la 0,93% pe an la 1,97% pe an. 

Publicat în Economie