Reporter: Despre ritmul lucrărilor de la Centura Mică ce ne puteţi spune?
Costel Fotea: Da, Centura Mică este un obiectiv important pentru Consiliul Judeţean, pentru Galaţi, pentru gălăţeni, pentru toată lumea. Are finanţarea asigurată. Din nefericire avem şi acolo o firmă care din păcate au umblat numai cu minciuni şi tot felul de jonglerii. Discuţii au fost tot timpul. Au fost şedinţe, am rugat casa de avocatură cu care avem contract să vedem ce facem. Vom trece la penalităţi.

R.: Puteţi să apreciaţi cât la sută din lucrări au fost realizate la Centura Mică?
C.F.: În momentul de faţă sunt undeva la 30-35%, cam aşa. Problema este în felul următor. La Centura Mică, 55-60% din lucrare o reprezintă podul hobanat. Să fim serioşi acum, nu se pune problema că orice constructor ştie să facă un drum judeţean, la patru benzi, cu infrastructură de piatră, cu balast, cu asfalt. Piesa de rezistenţă sau cireaşa de pe tort la această investiţie este podul hobanat. Aici este o asociere de firme, cea de la Neamţ cu o firmă din Bulgaria şi una din Italia care au câştigat licitaţia, au adus o parte din componentele metalice. Aţi văzut că pilonii principali au fost construiţi. A fost construit pilonul principal la 35 metri în sol, iar deasupra are 60 m. Au început să aducă o parte din piesele metalice. Din păcate, trebuie să recunoaştem şi aici, a venit nenorocirea asta cu creşterea preţurilor şi la fier şi la motorină şi cam toate investiţiile sunt afectate de majorarea preţurilor, dar am mai avut acolo o problemă delicată pe care am rezolvat-o. O firmă din Bucureşti care trebuia să facă partea de evaluare (n.r. - în vederea exproprierilor) şi ne-au întârziat, iar pentru că ne-au întârziat i-am dat în judecată, am reziliat contractul cu ei, am contractat serviciile cu o asociere de firme din Galaţi. În momentul de faţă este în proporţie de 95% realizată. Cred că în zilele următoare vom aproba raportul de evaluare pentru a fi despăgubiţi oamenii pentru ca din luna mai să începem efectiv plăţile pentru fiecare persoană. Şi ca să vedeţi că nu glumim şi nu ne jucăm, firma care nu a făcut evaluarea şi care trebuia să facă evaluarea a fost dată în judecată. În primă instanţă am câştigat şi le-am cerut daune de peste 3 milioane de lei. Adică nu ne jucăm, dar încă o dată repet, sunt lucruri care nu ţin de noi. Cu toate întâlnirile, cu toate măsurile coercitive pe care le găsim - juridic vorbind - pentru a-i constrânge să-şi facă treaba, din păcate legislaţia încă le permite. La sfârşit, dacă nu-şi fac treaba, vor pleca, aşa cum au plecat şi alţii, cu certificat negativ ca să nu mai poată participa la alte lucrări ca să nu mai încurce şi pe alţii. Eu totuşi sunt optimism că centura va fi finalizată şi nu vor fi probleme.

R.: Când va fi finalizată totuşi?
C.F.: Nu pot să mă hazardez să vă dau o dată certă, dar pot să vă asigur că Centura Mică a Galaţiului va fi făcută.

R.: Privind în trecut, aţi ieşit împreună cu primarul muncipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, şi aţi anunţat un protocol de modernizare a Falezei. Ce s-a mai întâmplat pe această linie?
C.F.: Acolo, în protolul respectiv am acceptat ca, Consiliul Judeţean să vină să rezolve partea de obiecte artă, ce înseamnă acele sculpturi metalice, iar tot pentru acel proiect, Consiliul Judeţean a renunţat la partea de finanţare, cedând finanţarea pe fonduri europene pentru primărie tocmai pentru ca acest obiectiv să se realizeze. Este un obiectiv de interes judeţean, un obiectiv de interes gălăţean şi atunci în loc să facem proiecţele mai mici am hotărât ca noi, Consiliul Judeţean, să renunţăm la partea de finanţare - e un program pe turism - în favoarea primăriei să modernizeze faleza. Să ştiţi că suma nu a fost atât de mare, va trebui să mai găsească şi alte soluţii pentru a realiza proiectul de acolo.

R.: Aţi adus aminte de obicetele de artă de pe faleză şi inerent trebuie să vă întreb de Muzeul de Artă Vizuală.
C.F.: Exact ce vă spuneam. Firmă de la Bucureşti, a intrat în insolvenţă, am reziliat contractul cu ei, în momentul de faţă suntem în instanţă, suntem în proces cu ei, pentru a ne înscrie la masa credală şi pentru a cere despăgubuiri pentru întârziere, le-am emis certificat constatator negativ să nu mai încurce şi pe alţii şi în momentul de faţă pot să vă spun că este reactualizată diferenţa de executat şi scoasă la licitaţie. În câteva zile va fi scoasă pe SICAP pentru a desemna un constructor sau o asociere de firme care să finalizeze lucrările la Muzeul de Artă Vizuală. Muzeul are asigurată finanţarea din partea Consiliului Judeţean, cu speranţa că va veni o asociere de firme care să se ţină de treabă şi să fie serioşi. După cum vedeţi, nu există niciunul care să fi venit şi să-şi bătut joc de vreo lucrare şi să plece de aici cu zâmbetul pe buze.

R.: Ce investiţii judeţene veţi prioritiza cu bugetele disponibile prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”?
C.F.: Păi avem depuse deja proiecte de 48 milioane de euro şi aici vorbim de drumuri judeţene care vor fi reabilitate şi modernizate. În afară de acestea, pe programul operaţional POR avem proiecte de 60 milioane de euro plus cu cele de finanţare proprie, se ajunge undeva la 125 milioane euro investiţii în infrastructura de drumuri judeţene ale judeţului Galaţi. În paralel, pentru ceea ce înseamnă parteneriatul cu Ministerul Transporturilor, cu CNAIR, pentru prelungirea drumului expres cu încă 8 km ca să facă legătura cu centura ocolitoare a Galaţiului, prin parteneriatul dintre Consiliul Judeţean şi Ministerul Transporturilor - CNAIR modernizarea drumului naţional DN 25 de la Galaţi până la Tudor Vladimirescu pentru că e o problemă. Deja se pregătesc colegii mei să urce în SICAP un spital nou de 375 paturi cu o valoare de peste 200 milioane de euro prin PNRR. Bineînţeles că se lucrează, în momentul de faţă, intens şi în câteva zile poate la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai vom finaliza conceptul pentru aeroportul de la Galaţi şi vom merge la Autoritatea Aeronautică să primim aviz pentru acest concept astfel încât să demarăm proiectarea. Pe partea de cultură, v-am spus că vom căuta să finalizăm Muzeul de Artă Vizuală, Farmacia Ţinc şi Muzeul Cuza, la care se lucrează. Avem pe fonduri europene, pe PNRR avem reabilitare şi eficientizare la Biblioteca V.A. Urechia, un obiectiv foarte important pentru Galaţi şi pentru gălăţeni, modernizarea Spitalului de la Găneşti - partea care a rămas nemodernizată, modernizarea Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi tot prin PNRR şi mai avem Spitalul de la Tecuci care va fi reabilitat, modernizat, consolidat pe Programul Operaţional Regional pe exerciuţiul financiar 2020-2027, iar acolo cred că vor fi peste 25-30 milioane de euro care vor fi investiţi în spitalul de la Tecuci.

R.: O ultimă întrebare: În afară de proiectele majore de infrastructură şi cele pe care le-aţi enumerat până acum, ce îi lipseşte judeţului Galaţi să se dezvolte?
C.F.: În momentul de faţă, după 30 de ani, este pentru prima dată când vorbim de o strategie de dezvoltare a regiunii Galaţi-Brăila corectă, coerentă şi palpabilă. Şi aici vorbim de drum expres între Galaţi şi Brăila, de o Centură Mare a Galaţiului de 170 milioane de euro, de un drum expres care să lege Galaţiul de Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, până la Drajna - apropo, acesta este un parteneriat pe care l-am făcut, este cel mai mare ADI din România, unde cele patru judeţe se unesc ca să facem acest drum expres ca să lege cele patru judeţe de autostrada Soarelui şi de bacul de la Chiciu care trece spre Bulgari -, mai vorbim de platforma multimodală care în momentul de faţă se dezvoltă şi sunt şi ultimele două componente scoase la licitaţie, o investiţie de 160 milioane de euro şi bineînţeles Autostrada 7 care va trece pe la Focşani, Autostrada 7 - Autostrada Moldovei de care galaţiul va fi conectat prin acest drum expres de la baldovineşti, la Focşani. Dacă le punem pe toate cap la cap o să vedeţi că sunt proiecte de peste 4 miliarde de euro, investiţii în regiune care vor duce clar la crearea locurilor de muncă şi dezvoltare economică şi dacă ne uităm puţin şi ce s-a întâmplat în cei 4-5 ani, din 2016 când am început să investim în galaţi din fonduri europene veţi vedea o diferenţă foarte mare între ceea ce înseamnă judeţul Galaţi până în 2016 şi după 2016.

Citeşte şi prima parte a interviului AICI!

Publicat în Știrea zilei

Consiliul Judeţean Galaţi derulează multe proiecte de modernizare, extindere şi dotare a unităţilor spitaliceşti aflate în subordine. Gălăţenii, însă, continuă să aibă reproşuri în special cu privire la comportamentul cadrelor medicale, dar şi la lucrările care par să nu se mai termine. Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a răspuns întrebărilor legate de aceste subiecte în cadrul unui amplu interviu acordat cotidianului Monitorul de Galaţi. Totodată, preşedintele CJ Galaţi a răspuns şi întrebărilor referitoare la celelalte proiecte derulate în judeţ.

Reporter: În 2016, la primul interviu acordat cotidianului Monitorul de Galaţi, în primul an de mandat ca preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi, spuneaţi că aveţi un defect: Nu priviţi înapoi, ci doar înainte. Eu aş vrea să profit de acest defect al dvs. şi să privim înapoi. În perioada 2016 până în prezent să vedem ce v-aţi propus şi ce aţi reuşit. În acelaşi interviu spuneaţi că vă propuneţi să oferiţi gălăţenilor servicii de calitatea şi vă refereaţi în special la Sănătate. Aţi făcut investiţii multe în sănătate, unele s-au terminat, unele sunt în derulare, dar există o problemă, pe care bănuiesc că o ştiţi, cu comportamentul cadrelor medicale faţă de bolnavi şi faţă de aparţinători.
Costel Fotea: Din fericire, pentru că trebuie să privim lucrurile, aşa cum aţi spus, din prisma celor două lucruri. 1 - vizavi de investiţii. Într-adevăr, din 2016 până în momentul de faţă s-au făcut investiţii în sănătate cum nu s-au mai făcut niciodată în judeţul Galaţi. Spitalele au beneficiat de investiţii în infrastructura clădirilor, dar, în acelaşi timp, şi în ceea ce înseamnă investiţii în aparatura medicală de ultima generaţie, aparatură care concurează cu aparatura din multe spitale universitare din România, începând de la aparatură profesională pentru tratarea cancerului, pentru infarctul miocardic, pentru imagistică şi aici mă refer la CT-uri de înaltă performanţă. Şi aici fac o comparaţie. Spitalul Judeţean avea un CT cu 6 slice-uri şi acum are CT-uri de 128 de slice-uri, ca să vedeţi ce face diferenţa între aparatura de atunci şi aparatura de acum. Vorbeam de un cobalto-theratron pentru tratarea cancerului din 1960 şi acum vorbim de acceleratorul linear de particule din 2020 şi vorbim de un PET-CT care la ora actuală are rolul de a diagnostica cancerul în stare incipientă, dar şi după, ca să poţi vedea cum evoluează cancerul, care se găseşte în câteva centre universitare din ţară. Patru astfel de aparate mai sunt în România. Într-adevăr, din cauza lipsei de investiţii în aparatură medicală din ultimii 30 de ani, mai avem încă de investit. S-a investit în clădiri noi, s-a investit la Unitatea medico-socială Găneşti, la Spitalul de Boli Infecţioase, la Spitalul Judeţean, consolidarea spitalului şi eficienţă energetică, clădire nouă pentru UPU, extindererea unităţii de primiri urgenţe, extinderea ambulatoriului de specialitate cu încă 24 de cabinete medicale, clădire nouă pentru secţia de prosectură unde va funcţiona medicina legală şi anatomia patologică, clădire nouă pentru spitalul TBC - ambulatoiu de specialitate, parcare nouă cu 325 de locuri şi urmează acum procedura de licitaţia pentru a extinde la 450 de locuri şi heliport. S-a făcut unul dintre cele mai frumoase proiecte pentru a fi finanţat prin PNRR pentru un spital nou de 375 de paturi, în valoare de 200 milioane de euro, cu o suprafaţă desfăşurată de 90.000 mp. Sunt lucuri care s-au întâmplat şi sunt vizibile cu ochiul liber.
Din nefericire, lucrul pe care l-aţi semnalat dvs. şi l-au semnalat mai mulţi beneficiari ai serviciilor medicale, adică pacienţi, comportmentul unor cadre medicale lasă de dorit. Să nu stigmatizăm toate cadrele medicale din judeţul Galaţi sau din spitalele din Galaţi pentru că sunt şi oameni care fac bine. Vă dau un exemplu, Spitalul Judeţean are 1.250 de paturi, dintre care 1.000 de paturi sunt ocupate zilnic. Sunt 1.000 de oameni. Prin Spitalul Judeţean mai sunt 200 de oameni care trec zilnic, timp de 24 de ore, prin unitatea de primiri urgenţe, sunt la ambulatoriile de specialitate cei care vin pentru specializare de zi sau pentru un consult, sunt câteva sute de oameni care trec pe acolo. Dacă facem un calcul, pentru un an de zile sunt peste 130.000-140.000 de oameni care trec prin Spitalul Judeţean. Gândiţi-vă că nu există unitate sau întreprindere care să aibă un rulaj atât de mare de persoane. Într-adevăr sunt de acord, comportamentul unor cadre medicale lasă de dorit. Dar acolo, peste 2.500 de angajaţi numai la Spitalul Judeţean, sunt oameni care fac bine, sunt oameni care sunt dăruiţi.

R.: Aşa este, dar aceste elemente negative...
C.F.: Aceste elemente negative într-adevăr ar trebui să fie înlăturate de acolo. Cu ceea ce sunt eu de acord şi nu fac pacienţii, cred că ar trebui să facă anumite sesizări pentru că eu ca şi preşedinte al Consiliului Judeţean, din punct de vedere administrativ, nu pot să dau o sancţiune unui cadru medical. Nefiind de specialitate, Consiliul Judeţean neverificând calitatea serviciilor medicale, nu avem dreptul şi posibilitatea să dăm sancţiuni sau să verificăm această calitate a actului medical. Sunt instituţii abilitate, cum ar fi Colegiul Medicilor, există un comitet director unde există şi un director medical care în urma sesizărilor ar putea şi ar trebui să ia nişte măsuri, nişte sancţiuni. De aceea vă spun că eu, ca şi om, sunt în asentimentul şi empatizez cu oamenii care poate nu au beneficiat de un tratament corect, dar în acelaşi timp nu am specializarea, nu am profesia sau nu sunt în măsură să mă exprim vizavi de calitatea actului medical. Dacă aş avea pârghii să-i sancţionez, aş face-o fără nicio rezervă.

R.: Revenind la investiţii. Sunt investiţii întârziate vorbind acum strict de cele de la spitale.
C.F.: Da, o singură investiţie este întârziată şi aceea este consolidarea Spitalului Judeţean. Este o investiţie pe care o facem prin Compania Naţională de Investiţii. Este o lucrare pe care o gestionează, o administrează - şi în acelaşi timp suntem într-o relaţie de colaborare -, dar cel care gestionează direct este Compania Naţională de Investiţii. Nu vă imaginaţi câte discuţii în contradictoriu sau chiar contondente la nivel verbal am avut cu constructorul respectiv. Au mai fost şi câteva situaţii care nu sunt imputabile constructorului şi anume pandemia, când cei din spital au trebuit să facă trei circuite, un circuit pentru bolnavii non-Covid, unul pentru bolnavii Covid şi al treilea circuit pentru constructorii care trebuiau să intre în Spitalul Judeţean cu materiale de construcţii şi să lucreze. Gândiţi-vă cât de greu a fost să faci consolidare cu pacienţii în saloane sau culoar Covid şi non-Covid. A fost groaznic în ultimii doi ani de zile de pandemie şi chiar în momentul de faţă când încă mai avem secţie specială pentru Covid. Iar la celelalte spitale, aceeaşi situaţie. Nu există spital în care să nu fie câte 2-3 persoane sau poate mai multe cadre medicale care nu au comportmentul adecvat, dar sunt oameni care au intrat în combinezon, cu măşti, cu materiale de protecţie ca să salveze oameni. Ştim foarte bine ce frică, ce panică era în 2020 din cauza acestei pandemii.

R.: Cu clădirea nouă de la Spitalul de Boli Infecţioase ce se mai aude?
C.F.: Clădirea nouă de la Infecţioase funcţionează. Funcţionează secţia nouă de dermato-venerice şi laboratorul. La ora actuală este funcţională. Dar aşa cum spuneam, în România, nu ducem lipsă de «Dorei». Avem foarte mulţi «Dorei». Că un inginer sau un constructor a pus un cămin de canalizare mai sus decât cota care era prevăzută în proiect sau mai jos şi a apărut o situaţie delicată când ne-am confruntat cu 180 l/mp, ceea ce n-a mai fost niciodată, şi a ieşit apa afară acolo. Ăsta este un adevăr, nu trebuie să negăm.

R.: Nu trebuia să fi fost văzut la recepţia lucrărilor?
C.F.: Recepţia lucrărilor este făcută de specialişti şi în momentul ăla cantitatea de apă pe care o suportau conductele respective nu a creat probleme. Acum să fim obiectivi, când aţi mai văzut dvs. cantităţi de 170-180 litri/mp?

R.: Ultima întrebare legată de domeniul "Sănătate". Hangarul pentru elicopterul SMURD?
C.F.: La hangar avem o situaţie inedită, pentru că suntem în România şi legislaţia ne dă mari bătăi de cap. Este realizat în proporţie de 95%. A fost un constructor neserios cu care suntem în momentul de faţă într-un conflict şi suntem în instanţă. Nu pot nici eu să investesc diferenţa care a rămas acolo, ăia 5%, până la hotărârea judecătorească definitivă.

R.: Poate dura ani de zile un astfel de proces...
C.F.: Eu acum vă întreb, cine îşi asumă să facă o cheltuială şi să nu aibă cadru legal? Din punct de vedere financiar, Consiliul Judeţean nu are probleme, din punct de vedere al lucrării, este realizată în proporţie de 95%. Acum să nu credeţi că elicopterul a stat în această iarnă afară. A stat în hangar. Instalaţiile funcţionează, toate sunt acolo. Mai sunt câteva mici retuşuri care trebuiesc făcute şi ne-am împotmolit deoarece constructorul... Gândiţi-vă că am avut atâtea meciuri cu constructorul încât inclusiv i-am dat majorări şi penalităţi pentru neexecutarea unor lucrări şi asta pentru că nu acceptăm şi nu tolerăm ca cineva să vină să-şi bată joc de o asemenea lucrare.

R.: Cum a reuşit să facă 95% din lucrare şi exact la sfârşit să se împotmolească?
C.F.: Din păcate sunt astfel de firme. Mai avem două lucrări care au fost făcute în proporţie de 60-70% şi a intrat firma în incapacitate de lucru. Au intrat în insolvenţă, au intrat în faliment. Ce pot să vă spun este că singurul lucru pe care mi-l doresc este ca lucrările să fie finalizate şi că ele au şi finanţarea asigurată. Nu am dreptul legal să spun cine să vină la o licitaţie şi cine să nu vină. Ca drept dovadă, dacă o să vă uitaţi la câştigarea licitaţiilor o să vedeţi şi firme din Bucureşti şi din Neamţ, din Botoşani, din Craiova, din Galaţi. Din păcate, problemele pe care le-am avut tot timpul au fost cu firme care nu au fost din Galaţi. Firmele gălăţene au fost cele care au reuşit să-şi ducă toate lucrările la bun sfârşit. Cu sincope, cu certuri, cu discuţii mai aprinse, dar am reuşit să ducem lucrările la bun sfârşit şi în termenele de execuţi, cu mici diferenţe, o lună două de întârziere, dar nu mai mult.

Răspunsurile cu privire la alte subiecte legate de activitatea Consiliului Judeţean le puteţi citi în partea a doua acestui interviu ce urmează a fi publicată în următoarea ediţie a cotidianului Monitorul de Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Pe fondul numirii senatorului PSD de Galaţi, Marius Humelnicu, la Ministerul Economiei şi renunţarea la această numire a doua zi, s-a vorbit mult în spaţiul public despre CV-ul şi experienţa profesională a acestuia. S-a discutat îndeosebi despre cariera de fotbalist, despre studii şi despre calităţile pe care ar fi trebuit să le aibă pentru a face faţă acestui portofoliu.

Reporter: Să începem cu studiile şi fotbalul...
Marius Humelnicu: Am terminat Liceul cu program sportiv din Galaţi. Apoi am absolvit Facultatea de Mecanică - Specializarea „Tehnologia Elementelor Neconvenţionale”. Am fost student timp de 5 ani pentru că aşa era atunci.
În plus, am dat examen pentru a intra la facultate, iar în primul şi în al doilea an am avut bursă de merit. Am un Master în „Drept şi Administraţie Publică Europeană” la Universitatea Danubius din Galaţi şi un Master în „Siguranţa şi Performanţele Circulaţiei Rutiere” la Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi. Sportul şi studiile universitare nu se exclud una pe alta. Chiar dacă am fost fotbalist, nu mi-am neglijat studiile.
De când mi-am încheiat cariera sportivă au trecut ani buni, timp în care am tot acumulat experienţă profesională.
Am fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii în perioada 2015-2016 şi în 2019. Contrar percepţiei unora care cred că e o funcţie de stat degeaba, această funcţie vine cu o serie întreagă de responsabilităţi. Am fost ordonator principal de credite pentru tot bugetul ministerului, adică miliarde de euro. Am răspuns la un moment dat de 18 companii, regii autonome şi autorităţi printre care unele de mare  importanţă cum ar fi CNADNR, Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti. Am răspuns de bugetul, execuţia bugetară, investiţii realizate din bugetul propriu, bugetul de stat, fonduri europene, împrumuturi. Când ai responsabilităţi de acest fel, nu semnezi fără să ştii despre ce este vorba, pentru că îţi asumi ceea ce faci!
Nu în ultimul rând, am fost preşedintele Comisiei tehnico-economice unde am analizat şi aprobat toate investiţiile realizate la nivelul ministerului. Am fost preşedintele Comisiei de dialog social la nivelul ministerului, care necesită de asemenea pregătire pentru că nu poţi discuta cu sindicatele fără să ştii despre ce este vorba în domeniul lor de expertiză.
Am fost numit coordonator naţional al Strategiei SUERD, Axa prioritară 1a - Căi navigabile interioare, unde am coordonat activitatea împreună cu omologul din Austria având nenumărate întâlniri cu reprezentanţii celor 14 ţări participante.
Am condus primul grup de lucru al Iniţiativei celor 3 Mări - I3M (Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră.
Am reprezentat România la IMO (n.r. - Organizaţia Maritimă Internaţională) în faţa celor 157 de ţări participante, unde am susţinut importanţa pregătirii personalului navigant român şi nu am ratat ocazia de a sublinia faptul că avem în lume peste 30.000 navigatori.
Din anul 2020 sunt preşedintele Comisiei de Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din Senat, în cadrul căreia s-au dezbătut şi aprobat Strategia 5G, semnătura electronică avansată calificată, e-facturare şi va urma Codul Comunicaţiilor. De asemenea, sunt membru în comisia de Transporturi, dar şi în Comisia Românilor de Pretutindeni.

Reporter: Ce aţi făcut în perioada cât aţi fost în administraţia publică locală? Şi aici sunt reproşuri.
Marius Humelnicu: În perioada în care am fost City Manager al municipiului Galati consider că am schimbat modul de a face administraţie publică. Am atras peste 200 milioane de euro din fonduri europene prin implicare directă în acest domeniu la care Galaţiul a suferit în ultimii ani. Împreună cu echipa primăriei am demostrat că şi Galaţiul se poate situa pe un loc fruntaş în dezvoltare şi modernizare, nu doar oraşele din vestul ţării.
Am avut atribuţiuni, pe perioada în care am fost administrator public, cu coordonarea activităţii Direcţiei de investiţii, Direcţiei de lucrări publice, Direcţiei economice, Direcţiei juridice şi, bineînţeles, Direcţia de fonduri europene.

Reporter: Pentru Galaţi, ce aţi făcut concret?
Marius Humelnicu: În perioada în care am fost secretar de stat am repus Galaţiul pe harta României prin aprobarea primilor bani pentru Platforma Multimodală prin mecanismul CEF - Apelul 2, în anul 2016. Am aprobat, în anul 2019, cea mai mare investiţie de infrastructură rutieră din ultimii 30 de ani din Galaţi şi anume Varianta de Ocolire a Galaţiului (Centura mare), dar şi lansarea licitaţiei pentru Drumul Expres Galaţi - Brăila. Sunt proiecte importante pentru dezvoltarea Galaţiului şi a zonei.
Nu în ultimul rând, am lucrat la Planul de Guvernare în domeniul transporturilor, punând Galaţiul pe lista priorităţilor pentru realizarea Variantei Ocolitoare a muncipiului Galaţi, Drumul Expres Galaţi - Brăila, Drumul Transregio Galaţi - Brăila - Călăraşi - Chiciu, Platforma Multimodală - Portul Galaţi şi construirea unui aeroport în zona Galaţi - Brăila.

Reporter: Cu toate acestea, vi s-a reproşat lipsa de experienţă profesională pentru a fi numit ministru şi că nu aveţi rezultate profesionale relevante. Care a fost motivul pentru care aţi renunţat la nominalizare?
Marius Humelnicu: Imediat după nominalizarea mea, votată în Biroul Permanent şi în Consiliul Politic Național al Partidului Social Democrat au apărut în media o mulţime de informaţii false, mincinoase cum că în urmă cu 22 de ani nu mi-am apărat corect şansele în meciul în care am debutat la echipa fanion a oraşului nostru, Oţelul Galaţi. Credeţi că un debutant îşi periclita cariera sportivă chiar în primul meci important?
O altă minciună rostogolită în spaţiul public a fost legată de faptul ca am luat bacalaureatul după 6 ani de la absolvire şi multe altele. Bacalaureatul l-am luat la 18 ani, după terminarea liceului. Apoi, Facultatea de Mecanică de la Universitatea Dunărea de Jos am terminat-o în 5 ani pentru că aşa era atunci.
Aceste lucruri sunt publice, dar din păcate, este mai uşor să arunci cu noroi în activitatea unui om. Am fost fotbalist şi sunt mândru de asta. Dar asta nu înseamnă că practicarea unui sport te împiedică să înveţi şi să acumulezi experienţă şi în alt domeniu.
Practicarea unui sport poate fi baza pentru orice domeniu profesional. De aceea, sfătuiesc părinţii şi bunicii să încurajeze copiii să facă sport, indiferent că este de echipă sau individual. Sportul va organiza viaţa copilului prin respectarea unui program, îl va pregăti pentru viaţă înainte de a se lovi de greutăţi. Adolescenţilor le spun că în sport - prin faptul că te pregăteşti, învingi, pierzi, apoi iar câştigi şi iar pierzi - înveţi că important este să nu te opreşti niciodată pentru că viaţa merge mai departe. Sportul te învaţă ce este fairplay-ul! Însă mai importante decât toate sunt beneficiile majore asupra sănătăţii fizice şi psihice a copiilor.
Revenind la întrebarea dumneavoastră în legătură cu motivul renunţării la nominalizare, consider că timpul meu nu a sosit… încă!

Publicat în Politica

Concursul pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat din judeţul Galaţi este în plină desfăşurare. În perioada 15 noiembrie – 8 decembrie 2021 se desfăşoară proba de interviu a concursului, în paralel cu depunerea şi soluţionarea contestaţiilor la proba de interviu (16 noiembrie-10 decembrie 2021). 

Conform informaţiilor de pe site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Galaţi, începând cu data de 15.11.2021 şi până pe 26.11.2021 au fost programate zilnic în jur de 20 de interviuri. Majoritatea candidaţi au obţinut note de trecere, adică peste 7, însă unii au fost respinşi, cu note ruşinoase chiar, iar alţii au ales să se retragă.

Astfel, în cadrul probei de interviu din data de 15.11.2021, unul dintre candidaţii care au aplicat pentru funcţia de director adjunct al Şcolii Gimnaziale Sfânta Cuvioasa Parascheva Smârdan s-a retras pentru că a trecut proba pentru funcţia de director. În schimb, candidatul pentru funcţia de director la Şcoala Gimnazială ”Unirea” din Braniştea, a luat nota 6 şi a fost respins.

A doua zi, pe 16.11. 2021, din cei 5 candidaţi pentru funcţiile de director şi director adjunct, 2 nu s-au mai prezentat, dar ceilalţi trei au fost admişi. La Şcoala Gimnazială 29 Galaţi, au candidat 3 persoane pentru funcţia de director, dar unul dintre candidaţi a fost respins pentru că a obţinut doar nota 6,80. Şi la Şcoala Gimnazială nr. 7 Galaţi a fost bătălie mare pe funcţia de director. Din cei 5 candidaţi, doi au fost respinşi pentru că amândoi au obţinut la interviu doar nota 5,20. 

Pe data de 17.11.2021, au dat concursul şi candidaţii pentru funcţia de director adjunct al Şcolii Gimnaziale nr. 7 pentru acest post fiind înscrise 4 persoane, numai că două nu s-au prezentat, iar alte două sau retras. 4 candidaţi au fost şi pentru funcţia de director adjunct la Şcoala Gimnazială nr. 29 Galaţi. Aici, 2 au fost admişi, 1 nu s-a prezentat şi încă unul a luat nota 5,20 şi deci a fost respins.

Cea mai mică notă primita la proba de interviu de un candidat a fost primită pe data de 22 noiembrie 2021 cand au dat proba şi candidaţii pentru funcţiile de conducere la Liceul de Arte Dimitrie Cuclin Galaţi. Au fost două candidaturi pentru postul de director şi alte două pentru director adjunct. Unul dintre candidaţi a candidat pentru ambele posturi. Este vorba despre Anasia Simona care a obţinut nota 6,60 la interviul pentru funcţia de director şi a fost respinsă, în schimb a luat nota 7,60 la proba pentru director adjunct şi a fost admisă. Celălalt candidat pentru postul de director a luat nota 5,20 şi a fost respins, iar cel de-al doilea candidat pentru funcţia de director adjunct a luat cea mai mică nota la proba interviu de până acum adică 4,20. Fireşte, a fost respins.

În primele două săptămâni în care s-a desfăşurat proba interviului, 17 candidaţi au fost respin;i cu note sub 7.00. Evaluarea candidaţilor va continua până pe data de 8 decembrie a.c.. În data de 13 decembrie, candidaţii declaraţi admişi pentru mai multe funcţii/unităţi de învăţământ îşi vor exprima opţiunile, iar în 17 decembrie 2021 sunt validate rezultatele finale. În 20-22 decembrie 2021 sunt emise deciziile de numire, care se vor aplica din 10 ianuarie 2021, potrivit calendarului concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat – Sesiunea 2021.

Publicat în Comunitate

Pe 27 septembrie 2021, se împlineşte 1 an de când Ionuţ Pucheanu a fost reales, pentru un al doilea mandat, primar al municipiului Galaţi. Cu această ocazie, edilul a oferit un interviu în exclusivitatea cotidianului nostru, în care răspunde la întrebările, nemulţumirile şi sesizările gălăţenilor.

Reporter: Lipsa locurilor de parcare reprezintă o mare problemă în Galaţi. Cetăţenii doresc demolarea bateriilor de garaje pentru că în locul lor se creează mai multe locuri de parcare şi se întreabă dacă lucrările în interiorul cartierelor au fost stopate. Ce ne puteţi spune despre aceste subiecte?

Ionuţ Pucheanu: Poate părea bizar, şi nu este neapărat o scuză, dar prezentarea unor situaţii, inclusiv din afara ţării, este relevantă, şi o să vă spun că nicăieri în lume nu cred că există, în nici un oraş, o administraţie locală care să fi putut asigura acelaşi număr de locuri de parcare pe câte maşini există în oraş. În problema garajelor, încercăm şi mergem mai departe cu campania de demolare şi de transformare a fostelor baterii de garaje în locuri de parcare. În urma unui număr de 10 garaje demolate apar minim 15-16 locuri de parcare, ceea ce înseamnă un minim de 50% în plus. Pentru regenerarea urbană din cartiere, în momentul de faţă, suntem în plină licitaţie. Am atribuit 2 din 4 loturi pentru lucrările în interioarele de cartier. Oamenii au spus, pe bune dreptate, că au dispărut lucrările din cartiere. Nu, nu au dispărut, ci suntem în perioada de licitaţie. Cel mai probabil, pe cele două loturi care s-au atribuit, până la sfârşitul toamnei acesteia se va vedea din nou mişcare în cartiere. Micro 19, 20, 21 şi Micro 38, 39, 40 sunt cele 2 loturi ce s-au atribuit. S-a reluat procedura de licitaţie pentru IC Frimu şi suntem în proces de evaluare, în momentul de faţă, pentru Ţiglina şi Mazepa 1 şi 2. Prin urmare, aşa cum am anunţat, 13 cartiere, pentru următorii 3 ani, vor beneficia de refacerea infrastructurii în interiorul cartierelor aşa cum am arătat că putem face. În urma tuturor investiţiilor acestora va mai rezulta un număr consistent de locuri de parcare ce vor fi scoase la licitaţie, aşa cum am început deja să facem.

Reporter: Despre lucrările pe axa Siderurgiştilor - 01 Decembrie 1918 ce ne puteţi spune? Str. Siderurgiştilor este aproape gata, dar mai departe? Se va permite în continuare parcarea "la bordură" pe arterele modernizate?

Ionuţ Pucheanu: Pe axa Siderurgiştilor, în spatele blocurilor se va interveni stânga-dreapta imediat. Sunt baterii de garaje şi în stânga şi în dreapta ce vor fi demolate pentru a crea locuri de parcare şi a degreva circulaţia. Pe Siderurgiştilor este vorba despre două benzi pe sens. Pe sectoarele de drum, care dacă au alveolă pentru parcare, pe zona aceasta se va putea parca. Pe celelalte sectoare de drum, unde nu există alveole, nu se va mai permite parcarea la bordură. Aşa s-a votat proiectul de către cetăţeni înainte de a-l scoate la licitaţie. În timpul proiectării, am făcut un focus grup pe facebook şi aşa s-a votat. Peste 70% dintre gălăţenii chestionaţi au spus că vor fluiditate în locul locurilor de parcare.

Reporter: Când se vor finaliza lucrările pe această axă?

Ionuţ Pucheanu: Până în piaţa Energiei putem spune că totul este finalizat. Mai sunt aspecte ce ţin de fineţuri - să le spunem aşa - dar putem spune în momentul de faţă că str. Siderurgiştilor este finalizată şi este traficată de către maşini şi mijloace de transport în comun, mai puţin tramvaie, care urmează, cel mai probabil, săptămâna viitoare să reintre în circulaţie. Celălalt sector, str. 01 decembrie 1918, sperăm ca până la sfârşitul toamnei să-l finalizăm, rămânând în lucru, până la jumătatea anului viitor, celelalte sectoare: Traian Vuia, Henri Coandă şi ultima bucată de Coşbuc pe care n-am deschis-o pentru lucrări încă tocmai pentru a nu da peste cap total traficul din Galaţi.

Reporter: Dacă am ajuns în acea zonă, rămâne patinoarul care arată jalnic...

Ionuţ Pucheanu: Patinoarul este predat către Compania Naţională de Investiţii (n.r. - CNI). Avem proiectul de transformare a patinoarului într-o sală polivalentă, cu 5.500 de locuri pe scaune, cu suprafeţe retractabile şi interschimbabile. Adică va putea fi folosit de la hochei, la baschet, tenis, volei, handbal şi absolut orice alt sport. E o investiţie ce depăşeşte 20 de milioane de euro. La ultima discuţie de săptămâna trecută pe care am avut-o cu doamna director de la CNI, am stabilit că trebuie să reactualizăm preţurile pentru a nu fi subbugetată. Cred că procedura de reactualizare va dura maxim o lună de zile, urmând ca într-un viitor extrem de apropiat să intrăm în linie dreaptă pentru că avem nevoie de hotărâre de guvern pentru că depăşeşte 10 milioane de euro ca obiectiv de investiţii. Ulterior se va lansa licitaţia. Să sperăm că undeva prin primăvara anului viitor, cel târziu vara anului viitor, acest obiectiv va avea constructor.

Reporter: Un alt obiectiv despre care gălăţenii spun că l-aţi uitat este parcul de la Selgros.

Ionuţ Pucheanu: Nu e uitat doar de mine, e uitat de absolut toţi. Atât cei dinaintea mea şi probabil şi de cei care urmează. Nu e uitat, dar pur şi simplu sunt atâtea de făcut încât - şi am să fiu extrem de onest şi de sincer cu dumneavoastră - dacă aş fi făcut eu un parc la ieşirea din Galaţi, cel mai probabil ar fi ţipat absolut toţi gălăţenii şi ar fi spus „măi prietene, ai terminat cu centrul, ai terminat cu celelalte zone mult mai împânzite de oameni?”. Da, probabil vom ajunge şi acolo, dar cu siguranţă nu mâine, ca să nu creăm o zonă de expectativă. Avem foarte multe de făcut, se lucrează pe extrem de multe zone. Urmează, cel mai probabil, următorul parc pe care eu mi l-am propus să fie modernizat. Cel de la Turnul de Televiziune. Acesta este un alt parc învechit, semi-lăsat in paragină. Avem zone întregi care urmează a fi refăcute, unde îmi doresc să putem face parcări subterane şi refacerea parcului de deasupra. Mă refer aici la parcarea si parcul de lângă spitalul de copii. Spitalul de copii mărindu-se acum cu zona de primiri urgenţe, cât şi cu zona de ambulatoriu... şi aşa ce nu ai unde să parchezi în momentul de faţă, dar după extindere! Prin urmare, e nevoie de a crea o zonă de parcare şi nu avem unde să ne ducem în sus, decât în pământ. Pe zona parcului de la Băcanie ne vom duce cu două etaje de parcare în pământ şi refacerea parcului de deasupra. Acelaşi lucru mi-l doresc şi la parcul din Ţiglina. Încă nu am scos proiectarea la licitaţie, în schimb am scos la licitaţie proiectarea pentru parcarea subterană şi piaţeta de aici din faţa Primăriei.

Reporter: În aceasta vară s-a deschis Aquapark-ul de la Plaja Dunărea. Care este bilanţul?

Ionuţ Pucheanu: Bilanţul financiar înca nu-l am. Îl aştept de la cei de la Gospodărire Urbană. Cel puţin în luna august au fost extrem de multe zile în care încasările s-au dus la 80.000 lei în condiţiile în care am deschis doar la jumătate din capacitate. Nu ne vom opri aici. Urmează o nouă serie de investiţii. A fost o formă de soft opening. Asta şi pentru a ne da seama şi noi de incovenienţele sau zonele pe care nu le-am acoperit. Şi am descoperit că avem nevoie de un număr mai mare de toalete, atât în zona piscinelor, cât şi în zona de plajă. Am descoperit că toată lumea se înghesuie lângă apă indiferent de faptul că cei care au plătit preţul integral puteau să stea în zona de plajă şi să se simtă exact ca la mare şi să poată intra în bazine ori de cate ori simt nevoia să se bălăcească. Toată lumea şi-a adus de pe plajă pufuri, şezlonguri, doar pentru a sta lângă piscină, lucru care ne îndeamnă să credem că e nevoie chiar în zona de plajă de o piscină pe care dorim să o construim până la începutul sezonului estival viitor şi nu în ultimul rand - şi cred că asta va fi ce mai mare provocare - să găsim soluţiile tehnice de acoperire a celor două bazine şi a toboganelor tocmai pentru a fi folosite şi pe timp de iarnă pentru a asigura un flux de 365 de zile, atât pentru angajaţi - să nu mai fie sezonieri, pentru că poţi găsi oameni foarte buni pe care să îi pierzi şi evident, şi cel mai important, în primul rând pentru cetăţenii acestui oraş care merită să aibă unde să se poată duce şi pe timp de iarnă.

Reporter: Situaţia cimitirelor este jalnică...

Ionuţ Pucheanu: Ştiu. Am şi eu tată pe care mă mai duc să-l vizitez. În schimb, eu aş vedea realitatea celor care vin. Vedeţi dvs. că dacă v-aţi pune în locul meu, aţi vedea lucrurile altfel. Dacă te opreşti în poarta cimitirului şi faci un tur de orizont, da, aşa este precum spuneţi dvs. Dacă intraţi mai în amănunt, o să vedeţi că vina e împărţită. Una la mână, administraţia cimitirelor cred că face cu mult mai bine. Fără doar şi poate. Au avut o problemă, în această vară, de personal, pentru că lumea nu mai vrea să muncească, pentru că nu mai sunt dispuşi să facă genul acesta de activităţi. A doua la mână, cei care au aceste locuri de veci concesionate şi care nu le îngrijesc. De asta vă spun că cele două realităţi puse la un loc duc la o privelişte absolut dezolantă.

Reporter: Oamenii au reclamat punctual, lispa locurilor de depozitare a gunoiului, lipsa apei şi faptul că nu s-a facut de foarte mulţi ani curat pe aleile dintre morminte.

Ionuţ Pucheanu: Credeţi-mă! Aici nu e adevărat! Încă o dată, cu tot respectul, sunt de acord cu o anumită realitate, dar să ducem lucrurile dincolo de limita unei realităţi pe care eu personal o cunosc...

Reporter: Pot să vă prezint zeci de poze trimise de cititori.

Ionuţ Pucheanu: Eu vă cred, dar o poză făcută la un anumit moment, nu reflectă realitatea generală. Eu dacă fac acum o poză pe Domnească, nu înseamnă că este o realitate generală, eu am un moment surprins. Aşa şi în cimitire. Se ridică gunoiul, există apă, poate nu peste tot şi poate trebuie să faci câteva zeci de metri pentru a umple bidoanele pentru a uda florile, dar că ani de zile nu s-a făcut nimic, aici vă contrazic. Nu sunteti singura care se duce la cimitire...

Reporter: Avem fotografii din toate cimitirele. Veţi vedea ce spun cititorii după ce vor citi acest interviu.

Ionuţ Pucheanu: Vegetaţia creşte mai ales după o ploaie, dar e mai uşor să arunci piatra către administraţie. Imaginaţi-vă ca fiecare, pe ăia doi metri pătraţi i-ar îngirji sau ar fi dispuşi să plătească acea sumă suplimentară atunci poate s-ar putea plăti salarii mai mari şi s-ar găsi oameni care să lucreze.

Reporter: Tarifele s-au mărit...

Ionuţ Pucheanu: Dar e vorba de concesiune. Ar trebui să faceţi o analiză pe tarifele la nivel naţional să vedem unde ne aflăm. Un exerciţiu jurnalistic, ca să zic aşa.

Reporter: Toate tarifele s-au mărit, nu doar cele pentru concesiune.

Ionuţ Pucheanu: Da. E adevărat...

Reporter: Să trecem la un alt subiect că la cel cu cimitirele suntem în total dezacord. Aveţi proiecte pe PNDL. Aţi declarat la un moment dat că nu vin banii, că e afectat puternic bugetul local. În ce stadiu sunteţi acum?

Ionuţ Pucheanu: Pe PNDL 2, cel care a început acum 5 ani de zile, din 6 proiecte pe care le-am avut, 5 am reuşit să le închidem. Mai avem unul singur neterminat, proiectul reprezentat de staţia de epurare din cartierul Cantemir unde este un mix de probleme: de la constructor, la soluţie tehnică de la proiectant, la plăţi de la guvern şi am ajuns în situaţia unei întârzieri foarte mari la acest proiect datorită faptului că atunci când s-au apucat de construit au văzut că realitatea din teren cu ceea ce era înscris pe schiţele din proiect era cu totul şi totul alta. A trebuit să se adapteze proiectul, ceea ce a însemnat o reproiectare, ceea ce a dus la o întârziere la execuţie, după care a venit blocajul. Am ieşit din blocajul financiar, însemnând că s-au reluat plăţile la un moment dat, iar acum suntem în situaţia în care din nou, datorită unei lacune de proiectare, am scos la licitaţie - şi cred că e a patra oara cand scoatem la licitaţie - deversarea pentru că nu a  fost prinsă în proiectul iniţial deversarea.

Reporter: Când vedeţi finalitatea problemelor pentru acest proiect?

Ionuţ Pucheanu: Daca reuşim, cel târziu luna viitoare, să atribuim proiectul. Cel probabil, până la sfârşitul anului să închidem şi acest proiect. Urmează PNDL 3, unde suntem pregătiţi să depunem 2 proiecte. Avem mult mai multe, dar nu cred că vom putea prinde bani pentru mai mult de 2 proiecte. Este vorba despre un proiect de apă şi canalizare şi un proiect pentru stradă. De fapt e unul singur pe care ni-l dorim, dar e spart in două. Proiectul are în vedere strada Coşbuc, de la Păpădie până la joncţiunea cu proiectul european şi anume patinoarul. Este un proiect care urcă până la 18 milioane de euro.

Reporter: Marii investitori nu au venit în Galaţi, perioada pandemiei ar fi fost prielnică să pregătiţi terenul pentru ei.

Ionuţ Pucheanu: Noi nu am avut nevoie de  perioadă de pregatire pentru că noi o facem în permanenţă. Să ştiţi că există un departament în primărie care nu face nimic altceva decât să trimită newsletter, scrisori, către ambasade, către fondurile de investiţii, către camerele de comerţ, către companii pe care le vedem că au intenţie de investiţie. Toţi sunt abordaţi.

Reporter: Ce le oferiţi?

Ionuţ Pucheanu: Absolut tot ce le oferă sau nimic mai puţin decât ce le ofera orice altă primărie din România. Cred ca li s-a indus cetăţenilor o falsă expectativă. Trebuie să înţeleagă cetăţenii că este vorba despre bani privaţi. Oamenii ăia investesc acolo unde găsesc ei de cuviinţă să investească. Nu vin pentru facilităţi. Ei au nevoie de conectivitate rutieră, lucru pe care noi nu-l avem. Şi dacă lumea se întreabă de ce s-au oprit la Brăila, păi de ce să mai facă încă 30 de km. Conectivitatea pe Dunăre o au şi la Brăila, dacă e să transporte rutier probabil vor tansporta în vest şi este vorba despre încă 30 sau 60 de km dus întors pe care nu îi mai fac. Forţă de muncă pot găsi şi de la Galaţi pe care pot să o ducă acolo. Oamenii trebuie să înceteze în a mai privi idilic lucurile. Să revină mai cu picioarele pe pământ. Este vorba de nişte calcule pe care nişte oameni cu extrem de multă experienţă în business şi cel mai probabil locul geografic unde ne aflăm nu-i avantajează. Cel puţin pentru moment. Dacă vom avea parte de viitoare conectivităţi rutiere, drumul expres, centura mare, centura mică şi, nu în ultimul rând, investiţiile ce se anunţă în zona portuară, aproape 100 milioane de euro şi evident podul peste Dunăre, cred că vor reprezenta motive consistente. Abia atunci cineva se va uita şi spre zona aceasta. Şi imi veţi spune: de ce totuşi investesc la Brăila? Pentru că Brăila are ceva mai mult teren decât are Galaţiul. Noi ne oprim la linia Siretului!

Reporter: Zona Liberă este pregătită să-i primească dacă vor veni?

Ionuţ Pucheanu: Zona Libera, da! Aici noi am greşit. Nu prea am bătut toba pentru toate investiţiile ce se realizează în Zona Liberă şi avem aproape lunar câte o companie mai mică sau mai mare care semnează din diferite domenii. Avem inclusiv o companie de minerit în zona criptomonedelor. Urmează a se construi o hală cu servere cu tot, care vor fi gazdele viitoarei zone de minerit pentru criptomenede. Urmează a se investi în Zona Liberă pentru ultimul lucru care lipsea, gazele. Avem proiectul, avem tot, şi urmeaza a se realiza aducţiunea pentru gaze. Eu cred că uşor, uşor, zona Clujului va deveni saturată.

Reporter: Noi am pierdut Parcul de Soft?

Ionuţ Pucheanu: Nu, nu l-am pierdut.

Reporter: Unde ar continua activitatea şi ce facilităţi erau în Parcul de Soft?

Ionuţ Pucheanu: Doar doi făceau software, restul făceau catering, birouri orice altceva.

Reporter: Nu este vina managementului că s-a ajuns în această situaţie?

Ionuţ Pucheanu: Prima vină nu e a managementului. Problema Galaţiului este că n-am fost în stare în ultimii 15 ani de zile să facem o facultate de calculatoare. Am avut-o, dar a fost contopită! Nici o companie mare de IT n-o să vină să investească în zona de IT fără o facultate care să-i dea pe bandă rulantă specialiştii.

Reporter: Aţi discutat cu universitatea?

Ionuţ Pucheanu: Da, am discutat. Aşa cum am discutat cu domnul rector Puiu Georgescu, în viitorul extrem de apropiat să se poată realiza acest deziderat. Uitaţi-vă, Clujul s-a dezvoltat extrem de mult în zona de IT şi în jurul universităţii. La fel şi la Iaşi. Exact aceeaşi structură, în jurul universităţii. Noi, în ultima perioadă, am început să excelăm foarte mult în zona facultăţii de medicină. De ce n-am avea şi o facultate de IT care să atragă tinerii din zonă şi care întradevăr să producă specialiştii de care Parcul de Soft şi toţi care ar putea să investească în zona aceasta să aibă de unde să-şi atragă specialiştii. Au venit companii. Avem companii mari din zona de soft şi de outsourcing: Avem la Modern, la ultimul etaj este unul dintre cele mai mare call center-uri pe care România îl are, cu aproape 1.000 de angajaţi, toţi tineri. Este o companie americană. Intel a venit la Galaţi, are sediul la Galaţi şi produce soft numai că, din păcate, lucrurile astea nu se prea spun pentru ca nu e pe negativ. Prin urmare, companiile mari şi-au creat propriile sedii în Galaţi. Pe zona de program TIC urmează să intrăm în parteneriat cu cei de la Danubius şi probabil şi cu Universitatea Dunărea de Jos pentru a transforma Palatul Gheorghiu, într-o zonă în care cei care vor să investească sau au idei pe digitalizare, pe software.
 
Reporter: Putem spune că va fi un nou Parc de Soft?

Ionuţ Pucheanu: Îi putem spune şi aşa, deşi va avea o titulatură care sună grandios şi pe care nu o pot spune acum.

Reporter: Bune şi rele în acest an de mandat?

Ionuţ Pucheanu: La rele, doar întârzieri mai mici sau mai mari în respectarea termenilor de execuţie a lucrărilor. În rest, cred că lucrurile au început să intre într-un ritm fără sincope şi pauze mari. Din punct de vedere financiar, nu stăm cel mai rău chiar dacă acum ne aflăm într-un impas de cash flow. Cel mai probabil, până la sfârşitul lunii se va rezolva. Încasările de la cetăţeni sunt peste aşteptările noastre. Ca să fiu sincer cu dvs., eu n-aş avea de ce să mă plâng. Expectativa cetăţenilor care au spus că „uite, domnule, a spus că face şi uite că a trecut un an şi nu s-a făcut” le readuc aminte că aceleaşi discuţii le-am avut şi acum 4 ani de zile. Lucrurile promise nu se pot întâmpla a doua zi. Ele au nevoie de o perioadă, şi o mai descriu încă o dată: de proiectare, de licitaţie, de găsirea unui constructor, lucuri care pot dura 1 an, 1 an şi jumătate până să te apuci de treaba. De asta un mandat are 4 ani de zile şi nu 1 an sau 6 luni de zile. Tocmai pentru a putea să-ţi duci la bun sfârşit tot sau în parte din ce ai promis.

Publicat în Știrea zilei
Duminică, 29 August 2021 00:00

Cum să te îmbraci pentru un interviu

 Alegerea hainelor pe care să le porți la un interviu poate fi o activitate la fel de stresantă ca interviul în sine. Prima impresie contează, de aceea, este foarte important să ai o ținută adaptată postului pentru care ai aplicat.

 În funcție de rolul pe care îl vei avea, alege haine care te reprezintă. Dacă vei purta cămașa preferată sau tricoul norocos, vei răspunde mai încrezător la întrebări. Vei fi mai relaxat, mai atent la discuție și vei avea șanse mult mai mari să primești postul respectiv. Dacă te vei îmbrăca în haine prea elegante pentru tine sau inconfortabile, vei încerca să îți controlezi fiecare gest și nu te vei simți bine.  Fiind stresat, nu te vei putea concentra pe ceea ce este cel mai important, discuția cu angajatorul.

 

 Pentru a alege o ținută adecvată, primul pas este să te interesezi despre companie. Caută pe internet sau pe rețelele de socializare, informații despre companie și despre oamenii care lucrează acolo. De foarte multe ori, poți găsi poze făcute la birou de către angajați sau chiar poze cu echipa. Astfel, vei putea afla care este atmosfera și cum se îmbracă angajații. Informațiile găsite despre companie te vor ajuta și în timpul interviului. Vei putea pune mai multe întrebări despre proiectele pe care le-ai văzut, iar angajatorii vor aprecia acest lucru.

 

 Alege haine confortabile, dar păstrează o ținută de afaceri.

 

 Cămașa este întotdeauna o alegere bună pentru un interviu. Însă, dacă nu este un rol în care ținuta de afaceri este obligatorie, optează pentru o ținută casual. Sunt foarte multe modele de camasi barbati pe care le poți purta la un interviu.

 Dacă mediul de lucru este formal, atunci alege un costum, o cămașă clasică și o cravată. Un ceas și o geantă elegantă de birou vor completa perfect ținuta. Ia cu tine și o agendă în care să îți poți nota toate informațiile necesare.

 

Urmează să lucrezi într-un mediu mai relaxat? Atunci alege o ținută smart casual. O pereche de blugi sau pantaloni chinos și o cămașă sau un tricou polo sunt alegerea perfectă. Indiferent de poziția pentru care aplici, evită să porți pantaloni scurți, sandale sau tricouri sport.

 

Fii atent la detalii, sunt foarte importante. Verifică să nu ai pete sau cute pe haine, iar pantofii să fie curați și nedeteriorați. Bărbierește-te și nu exagera cu parfumul.

 

 Evită să porți culori, mizează pe clasic. Negru, albastru, alb și bej sunt potrivite pentru ținutele formale. Dacă alegi o ținută obișnuită, poți purta și alte culori pale. Evită-le pe cele stridente și detaliile fosforescente.

 

 Păstrează pentru timpul liber blugii cu tăieturi și pantalonii cu buzunare aplicate pe picior. La fel și cămășile cu model sau tricourile cu diverse mesaje și desene.

 

 Adoptă haine cu stil și confortabile în același timp.

Publicat în Comunitate

Prima TV va difuza duminică, 21 martie 2021, de la ora 12.00, interviul CBS „OPRAH CU MEGHAN ŞI HARRY”, în care Oprah Winfrey va purta o conversaţie intimă cu Prinţul Harry şi Meghan Markle, Ducele şi Ducesa de Sussex.
Cei doi au vorbit pentru prima dată într-un interviu televizat, acordat celebrei jurnaliste Oprah Winfrey, despre dificultăţile pe care le-au avut, Casa Regală, despre rasism şi monarhie.
Interviul difuzat în SUA de postul de televiziune CBS a înregistrat audienţe record, peste 17 milioane de americani s-au uitat la televizor, fiind în top audienţe pentru un eveniment care nu este sportiv.
Ceea ce au declarat cei doi la televiziunea americană a atras atenţia întregii lumi, mai ales pe reţelele de socializare unde #HarryandMeghanonOprah s-a numărat în top 5 cele mai citite ştiri din întreaga lume.
Telespectatorii români vor putea vedea duminica aceasta, pe Prima TV, în exclusivitate pentru România, de la ora 12.00, un interviu care a ţinut în suspans o lume întreagă şi care a dezvăluit multe lucruri din culisele Casei Regale a Marii Britanii.
Specialul este produs de Harpo Productions. Producătorii executivi sunt Terry Wood şi Tara Montgomery, co-producător executiv este Brian Piotrowicz. Specialul este distribuit la nivel internaţional de ViacomCBS Global Distribution Group. Specialul primetime de două ore a avut premiera duminică, 07 martie 2021, pe CBS Television Network din SUA.

Publicat în National