Doi gălățeni, în vârstă de 86 și 76 de ani, care aveau aritmii cardiace au fost supuși la Spitalul de Urgență Galați, în premieră pentru zona noastră, la intervenții chirurgicale prin care li s-au montat stimulatoare cardiace. O procedură pentru care, până acum, ar fi trebuit să fie transferați la spitale din Iași sau București.

Echipa operatorie a fost coordonată de prof. dr. Dan Dobreanu, coordonatorul Programului Național de Implant Stimulatoare și Defibrilatoare Cardiace și șeful Clinicii de Cardiologie de la Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant de la Târgu Mureș, dar intervenția a fost realizată de medicul gălățean Luiza Nechita.

"Este nevoie de astfel de centre, pentru că patologia căreia i se adresează implantul de stimulatoare cardiace este o patologie cu risc vital imediat. Asta înseamnă că este o categorie de pacienți pentru care ar trebui să se intervină în decursul minutelor pentru a nu fi pierduți. De aceea, transferarea pacientului către un centru la distanță de sute de kilometri devenea extrem de dificilă și, din punctul acesta de vedere, îndrăznesc să spun că, pentru zona de cardiologie intervențională, Galațiul a devenit un pol local, pentru că aici deja se pot adresa pacienți din câteva județe înconjurătoare, unde nu există centre și, ca urmare, va exista posibilitatea ca pacientul să ajungă nu unde se poate, ci în centrul cel mai apropiat, unde i se poate salva viața. Vreau să menționez și faptul că dr. Luiza Nechita face parte din prima generație de medici pregătiți în cadrul unui program național de pregătire în ce privește stimulatoarele cardiace. Deshiderea unei artere închise a inimii trebuie să se facă în maximum 90 de minute după ce a început durerea, și imaginați-vă ce înseamnă ca un asemenea pacient să trebuiască să ajungă de la Galați la București sau la Iași, pe infrastructura rutieră care există în momentul de față. De aceea e important să aveți un astfel de centru aici, pentru că timpul de intervenție decide între viață și moarte sau dintre un pacient recuperat complet și unul care nu va mai putea munci, care va trebuie pensionat", a precizat prof. dr. Dan Dobreanu, coordonatorul Programului Național de Implant Stimulatoare și Defibrilatoare Cardiace și șeful Clinicii de Cardiologie de la Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant de la Târgu Mureș.

Posibilitatea ca acest lucru să se întâmple la Galați se datoreazaă implicării Consiliului Județean Galați care a asigurat fondurile necesare dotarii ce presupune o astfel de intervenție.

"O felicit pe doamna doctor Luiza Nechita. Ceea ce s-a întâmplat azi e un lucru pe care gălățenii îl așteaptă de foarte mult timp. CJ a alocat bani și va mai aloca bani pentru a asigura montarea acestor stimulatoare cardiace până la sfârșitul anului. Vreau să le mulțumesc medicilor, pentru că, datorită lor, Galațiul a devenit astăzi unul dintre puținele centre din zonă care montează stimulatoare cardiace. De la Iași și până la București, suntem singurul centru care montează astfel de stimulatoare cardiace. În cel mai scurt timp, alături de doamna doctor Luiza Nechita, care montează stimulatoare cardiace, și de domnul doctor Marinescu, care montează stenturi, vor veni alți doi medici, unul specializat pentru montarea de stimulatoare cardiace, iar celălalt pentru montarea de stenturi. Așteptăm să se alături echipei deja existente la Galați, pentru că cei doi medici de acum nu vor putea face față tuturor urgențelor medicale care vor apărea", a precizat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Medicul cardiolog gălățen în mâinile cărora își pun efectiv oamenii inimile explică intervenția.

"Astăzi, s-a realizat cu succes implantul a două stimulatoare cardiace permanente pentru doi pacienți cu aritmii simptomatice, pentru care această intervenție este una necesară și salvatoare de viață. Sperăm ca pe viitor să reușim să creăm la Galați un centru cu experiență în realizarea acestor proceduri medicale a stimulatoarelor cardiace și să nu mai fim nevoiți să-i punem pe pacienți pe drumuri, către centre medicale aflate la distanță, cu riscul pierderii vieții lor pe parcurs, până ajung acolo. Din păcate, aceasta este o boală în care implantul de stimulator cardiac este singura soluție. Am avut emoții, dar pentru că l-am avut alături pe domnul profesor Dobreanu, emoțiile au fost mult reduse. Cele două proceduri au decurs în mod normal, nu au fost complicații sau situații neprevăzute și sper ca și evoluția lor să fie favorabilă. Recuperarea durează în jur de patru săptămâni, iar după această perioadă pacientul își poate relua activitățile", a precizat dr. Luiza Nechita, medic cardiolog.

Nu este deloc mic numărul gălățenilor care aveau și au nevoie de o astfel de procedură.

"Numărul pacienților cu asemenea patologie este destul de mare, iar noi am fost nevoiți, până acum, să-i trimitem către alte centre, după temporizarea cazului. De obicei, îi trimiteam către centrul de la Iași sau de la București", a explicat dr. Teodor Chiscăneanu, șeful secției Cardiologie din cadrul Spitalului Județean Galați.

Prin acesată intervenție, Galațiul a pășit în rândul centrelor medicale de chirurgie intervențională cardiacă.

Publicat în Știrea zilei

Pe 24 februarie, în ţara noastră este marcată sărbătoarea populară Dragobete, un moment bazat pe numeroase tradiţii, care parcă în ultimii ani a început să „pălească” în faţa mult mai comercialei sărbători de „Valentine’s Day”.
În esenţă, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei şi cumnat cu eroul vegetaţional Lăzărică, o divinitate mitologică a dragostei similară lui Eros (la greci) sau Cupidon (la romani), un fecior chipeş, iubăreţ şi năvalnic, dar şi plin de bună dispoziţie, care potrivit tradiţiilor dacice era un fel de „naş cosmic”, care oficia la începutul primăverii nunta tuturor animalelor. De aici s-a păstrat ideea că de Dragobete, oamenii – băieţi şi fete – se întâlnesc pentru ca iubirea lor sa ţină tot anul, precum a păsărilor (care potrivit mitologiei sunt mesagerii zeilor) ce se „logodesc”, iar Dragobete a devenit protectorul tinerilor în general şi al îndrăgostiţilor în special.
Conform altor opinii, etimologia acestei sărbători populare îşi are originea în „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă celebrată pe 23 februarie, care în limba slavă se numeşte Glavo-Obretenia. Se spune că românii au adoptat această sărbătoare încă din Evul mediu, sub diverse denumiri – „Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete”, pentru ca în vremurile mai recente, în sudul şi sud-estul României să fie adoptată sub denumirea de Dragobete.
Este interesantă şi o legendă din comuna Albeni, potrivit căreia „Dragobete Iovan era fiul Babei Dochia, o fiinţă, parte omenească şi parte îngerească, un june frumos şi nemuritor, care umblă în lume ca şi Sântoaderii şi Rusalele, dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme şi fărădelegi”.
Cunoscută şi sub alte denumiri – Ziua Îndrăgostiţilor, Cap de primăvară, Logodnicul Păsărilor, Sânt Ion de primăvară, Dragomiru-Florea, Năvalnicul sau Granguru’ – Dragobetele era la origini o sărbătoare care se ţinea cândva în jurul datei de 1 martie, în mai multe zone din ţară fiind stabilită pentru data de 24 februarie. Pe vremuri februarie era considerată lună de primăvară, iar data de 24 simboliza începutul anului agricol, iar conform unor tradiţii, aceasta era „ziua ieşirii ursului din bârlog”.
Până în ziua de astăzi 24 februarie a rămas cu semnificaţia trezirii naturii, a păsărilor care încep să îşi caute cuiburi, a oamenilor care rezonează cu trezirea naturii la viaţă.
Există şi nenumărate tradiţii, unele aparte, legate de Dragobete, care încă se mai păstrează în multe zone ale ţării.
Una dintre acestea spune că dacă vremea e frumoasă, tinerii merg în pădure pentru a culege primele flori ale primăverii, iar la întoarcerea înspre sat, fetele sunt alergate de băieţi – obicei denumit „zburătorit” şi, dacă îi simpatizează, se lasă prinse de către aceştia. Împreunarea se celebrează printr-un sărut (adică „Dragobetele sărută fetele !”), semn al logodnei simbolice, iar dacă tinerii respectă acest obicei, se vor bucura tot anul de belşug şi vor fi ocoliţi de febră şi alte boli. În schimb, dacă tradiţia nu este respectată, ei nu vor avea deloc parte de iubire până la Dragobetele viitor. În fapt, tradiţia logodnei simbolice de Dragobete stă la originea a nenumărate logodne serioase urmate de căsătorii fericite, lucruri care, iată, îşi găsesc izvorul în tradiţiile strămoşeşti. Acesta este un moment interesant şi pentru întreaga comunitate locală, în unele zone logodnele simbolice din această zi fiind un adevărat „barometru” al invitaţiilor de nuntă pe care vecinii le vor primi în perioada următoare.
Caracterul mitologic de tânăr binedispus al lui Dragobete stă la originea petrecerilor care se ţin în această zi (nu cele consumiste din zilele noastre), de la care, potrivit tradiţiei pornesc viitoare cereri în căsătorie...
De obicei în după-amiaza de Dragobete are loc petrecerea, unde cei singuri, dar şi cuplurile, dansează, cântă şi se simt bine, având în vedere credinţa că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care nu au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche până la următoarea sărbătoare de 24 februarie.
Primele flori ale primăverii culese în această zi sunt viorelele şi tămâioasa, pe care fetele le păstrează la icoane, fiind folosite apoi în diverse ritualuri legate de invocarea dragostei.
Un alt obicei ţinut în această zi arată că fetele necăsătorite şi cele proaspăt căsătorite apelează la ritualuri pentru a-şi păstra frumuseţea, astfel că acestea strâng zăpada rămasă de Dragobete – care potrivit tradiţiei este „născută din surâsul zânelor” – şi se spală de-a lungul anului cu apa rezultată prin topire, deoarece se crede că aceasta are puteri mistice şi că le va conserva tinereţea. În lipsa zăpezii, mai ales în zonele în care Dragobetele se sărbătoreşte în martie, fetele adună apă de ploaie sau de izvor pentru spălatul părului. În unele părţi ale ţării, fetele îşi pun busuioc sfinţit sub pernă în ajunul Dragobetelui – similar obiceiului din noaptea de Bobotează, existând credinţa că astfel îşi vor visa alesul.
În mediul rural există o mare atenţie acordată în această zi animalelor, acestea fiind hrănite cu cea mai bună mâncare, iar sacrificarea lor fiind cu desăvârşire interzisă.
Se mai spune că dacă verşi lacrimi de Dragobete, vei avea necazuri şi supărări pe tot parcursul anului, iar remediul nu poate fi găsit decât abia la Dragobetele următor. Un alt obicei spune că pentru a avea noroc în tot anul, e obligatoriu ca în această zi băieţii să nu necăjească fetele şi să nu se certe cu ele sub nicio formă.
Interesant este faptul că deşi conform tradiţiilor, muncile câmpului sunt cu desăvârşire interzise în această zi, curăţenia în gospodării este chiar indicată, fiindcă se crede că gospodinele vor avea acelaşi spor şi în restul anului.

Cum a ajuns simbolul inimii să reprezinte dragostea

Originile istorice ale inimii sunt greu de stabilit. Unii consideră că pictograma simbol a derivat de la forma frunzelor de iederă, care sunt asociate cu fidelitatea, în timp ce alţii susţin că este modelat după sâni, fese sau alte părţi ale anatomiei umane.
Cea mai neobişnuită este Teoria Silphium, o specie de fenicul gigant, care creştea odată pe coasta Africii de Nord, în apropiere de colonia grecească din Cyrene. Grecii antici şi romanii utilizau silphiumul atât ca pe o aromă alimentară, cât şi ca pe un medicament minune, asemenea siropului pentru tuse, fiind faimos însă şi pentru capacităţile sale deosebite de contracepţie. Scriitorii şi poeţii antici apreciau planta pentru puterile sale contraceptive. Silphiumul devenise atât de popular încât a ajuns să fie cultivat pe suprafeţe extinse la sfârşitul secolului I d.Hr. Păstăile Silphiumului seamănă izbitor cu simbolul inimii moderne, fiind asociat de multe ori cu dragostea şi sexul, ceea ce a dus la popularizarea acestui simbol. Oraşul antic Cirene, care s-a îmbogăţit din comerţul cu silphium, a pus forma inimii pe banii emişi.
În timp ce Teoria Silphium este convingătoare, există cercetători care susţin că simbolul îşi are rădăcinile în scrierile lui Galen şi ale filosofului Aristotel, care au descris inima omului ca având trei camere, cu o adâncitură mică în mijloc. Conform acestei teorii, forma de inimă s-ar fi putut naşte atunci când artişti şi oameni de ştiinţă din Evul Mediu au încercat să reprezinte unele texte medicale antice. În secolul al XIV-lea, de exemplu, fizicianul italian Guido da Vigevano a făcut o serie de desene anatomice cu o inimă care se aseamănă mult cu cea descrisă de Aristotel. Având în vedere că inima omului a fost mult timp asociată cu emoţii şi plăcere, forma a fost în cele din urmă recunoscută ca un simbol al romantismului şi dragostei medievale.
Simbolul a devenit deosebit de popular în timpul Renaşterii, când a fost utilizat în arta religioasă, ilustrând inima lui Hristos, dar şi când a fost introdus ca unul dintre cele patru simboluri din cărţile de joc. În secolele XVIII şi XIX, simbolul inimii a devenit un motiv recurent în notiţele de dragoste şi felicitările de Ziua Îndrăgostiţilor.

Publicat în Mozaic

Kiwi este un aliment nutritiv dens şi, în acelaşi timp, sărac în calorii. Beneficiile aduse de acest fruct sunt multiple: ten mai sănătos, presiune arterială mai scăzută şi risc mai mic de apariţie a bolilor de inimă.

1. Ten mai frumos – Colagenul, arma cheie împotriva ridurilor, este dependent de vitamina C. Fără aceasta, corpul n-ar putea produce această proteină. Vitamina C reduce ridurile şi ajută pielea să fie mai fermă, prevenind apariţia problemelor cauzate de soare, poluare şi fum.

2. Somn mai uşor – Conform unui studiu cu privire la efectele consumului de kiwi asupra calităţii somnului, s-a constatat faptul că fructul de kiwi poate îmbunătăţi durata şi eficienţa acestuia, fiind ideal pentru adulţii care au tulburări de somn.

3. Inimă mai sănătoasă – Fibrele şi potasiul din acest fruct sprijină sănătatea inimii. O cantitate mare de potasiu şi un aport scăzut de sodiu previn riscul apariţiei bolilor cardiovasculare.

4. Presiune arterială mai scăzută – Datorită conţinutului ridicat de potasiu, kiwi poate ajuta la anularea efectelor de sodiu din organism. Este posibil ca un aport de potasiu mic să fie un factor de risc la fel de important ca un aport ridicat de sodiu, cauzând creşterea tensiunii arteriale.

5. Prevenirea constipaţiei – Numeroase studii au relevat faptul că fructul de kiwi poate avea un efect laxativ, putând fi utilizat ca supliment alimentar.

Publicat în Sanatate

Oamenii de ştiinţă au descoperit diferenţe semnificative în modul în care îmbătrâneşte inima unui bărbat, comparativ cu a unei femei. Este pentru prima dată când se ajunge la această concluzie. Descoperirea ar putea da detalii despre diferitele forme de insuficienţă cardiacă întâlnile la femei şi bărbaţi. De asemenea, aceste dezvăluiri pot ajuta la dezvoltarea tratamentelor specifice pe gen.

Cercetările au fost rezultate în urma analizelor RMN efectuate asupra inimii îmbătrânite a 3.000 de persoane, efectuate de o echipă de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins din SUA. “Rezultatele obţinute sunt o demonstraţie frapantă a conceptului că bolile cardiace pot avea diferite fiziopatologii la femei şi bărbaţi, ceea ce înseamnă că au nevoie de tratamente adaptate care să abordeze aceste diferenţe biologice importante”, afirmă cercetătorul Joao Lima, de la Universitatea şi Şcoala de Medicină Johns Hopkins.

Studiile efectuate anterior au evaluat modificările cardiace cu ajutorul ultrasunetului, acum însă cercetătorii sunt de părere că rezonanţa ultramagnetică oferă imagini mai detaliate, informaţii mai sigure despre structura şi funcţia muşchilor cardiaci.

În cazul ambelor sexe, camera cea mai importantă a inimii este ventricolul stâng – care are menirea să pompeze sângele - ale cărui dimensiuni se modifică odată cu trecerea timpului. În cazul bărbaţilor, studiile arată că muşchiul cardiac ce înconjoară ventricolul stâng creşte şi se subţiază cu timpul, în timp ce la femei dimensiunile se păstrează  sau se micşorează. “Subţierea muşchiului cardiac sau micşorarea volumului camerei inimii prevestesc un risc sporit de insuficienţă cardiacă, în funcţie de vârstă, însă în funcţie de gen, femeile şi bărbaţii o dezvoltă din motive diferite”, afirmă John Eng, cercetătorul de la Universitatea Johns Hopkins, conferenţiar universitar în ştiinţe radiologice.

Pentru a diminua bolile cardiace, medicii prescriu adesea medicamente pentru a împiedica subţierea muşchiului inimii, dar şi pentru a stimula performanţa cardiovasculară.

Pentru acest studiu, savanţii au scanat circa 3.000 de adulţi cu vârsta cuprinsă între 54 şi 94 de ani, fără simptome ale bolilor cardiace. Participanţii au fost supravegheaţi din anul 2002 până în 2012 în şase centre medicale din SUA, unde fiecare dintre participanţi au fost examinaţi cu un RMN.  În timpul acestor analize, cercetătorii obţineau imagini 3D cu interiorul şi exteriorul inimii. Savanţii atenţionează că pe lângă diferenţe în dimensiunile, volumul şi în capacităţile de pompare ale inimii mai sunt şi alţi factori de risc care afectează muşchiul cardiac şi performanţa acestuia, printre care: masa corporală, presiunea arterială, nivelul colesterolului din sânge, efectuarea exerciţiilor fizice şi fumatul. 

Publicat în Sanatate