Institutul Johns Hopkins: Numărul de infecţii COVID, în creştere în Franţa, Italia, Grecia şi UK
O serie de ţări europene şi din Asia înregistrează o creştere semnificativă a numărului de infectări cu SARS-CoV-2, potrivit datelor publicate de Universitatea Johns Hopkins (SUA). China, de asemenea, a înregistrat o creştere a infecţiilor, numărul bolnavilor dublându-se în ultimele zile, acest fapt determinând autorităţile să închidă mai multe oraşe din nord-estul ţării. În Shanghai, autorităţile au închis temporar şcolile, întreprinderile, restaurantele şi mall-urile, informează RFI.
Franţa, Italia, Germania, Elveţia, Olanda, Grecia, Austria, dar şi Brazilia, Australia, Vietnam şi Coreea de Sud au raportat în ultima zi o creştere a numărului de infectări cu SARS-CoV-2. potrivit Institutului Johns Hopkins, care monitorizează situaţia COVID-19 în lume.
"Se întâmplă ceea ce s-a întâmplat deja de la începutul pandemiei, pentru că acest virus a demonstrat că infectează după oferta care i se face, în sensul că, aşa cum am spus în mod repetat, pe măsură ce cresc măsurile sanitare, scade oferta şi numărul de infecţii scade şi el. În momentul în care scade nivelul de măsuri, creşte oferta şi creşte numărul de infecţii. Se pare că din nou se întâmplă ceea ce s-a întâmplat în mod repetat în cei doi ani de pandemie. Vom vedea până la ce nivel vor fi aceste creşteri şi cât vor fi ele ponderate de imunitatea post vaccinală şi post infecţioasă, dobândite până în prezent. La valurile anterioare, nivelul de populaţie trecută prin infecţie a fost mai redus, iar nivelul de persoane vaccinate până la un moment dat a fost inexistent, pentru că nu am avut vaccin. Vom vedea cum vor evolua lucrurile", a declarat medicul epidemiolog Emilian Popovici, pentru RFI.
Rămâne de văzut dacă decizia României de a renunţa brusc la toate restricţiile anticoronavirus a fost o decizie bună.
Peste 1,2 milioane de persoane au murit din cauza infecţiilor rezistente la medicamente în 2019
Infecţiile provocate de bacterii rezistente la multiple antibiotice au fost răspunzătoare în 2019 de peste 1,2 milioane de decese, făcând mai multe victime decât HIV/SIDA sau malaria, conform unui nou raport publicat joi, informează Reuters.
Oficialii din domeniul sănătăţii la nivel mondial au avertizat în repetate rânduri asupra răspândirii crescute a bacteriilor rezistente la medicamente şi a altor microbi din cauza folosirii greşite şi a utilizării în exces a antibioticelor, fapt ce încurajează microorganismele să se transforme în "superbacterii".
Noul raport "Global Research on Antimicrobian Resistance", publicat în The Lancet, a dezvăluit că rezistenţa la antimicrobiene (RAM) a fost direct responsabilă pentru aproximativ 1,27 milioane de decese şi asociată cu aproximativ 4,95 milioane de decese. Studiul a analizat date din 204 ţări şi teritorii.
"Aceste noi date dezvăluie adevărata amploare a rezistenţei la antimicrobiene la nivel mondial... Estimările anterioare au prezis 10 milioane de decese anuale din cauza RAM până în 2050, dar acum ştim sigur că ne aflăm deja mult mai aproape de această cifră decât am crezut", a declarat Chris Murray, coautor al studiului şi profesor la Universitatea din Washington.
Anul trecut, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat că niciunul dintre cele 43 de antibiotice aflate în curs de dezvoltare sau dintre medicamentele recent aprobate nu a fost suficient pentru a combate rezistenţa la antimicrobiene.
Cornelius Clancy, profesor de medicină la Universitatea din Pittsburgh, a declarat că una dintre modalităţile de a contracara RAM este abordarea unui nou model de tratament. "Modelul tradiţional de antibiotic pe care l-am avut în ultimele decenii de la penicilină - cred că este epuizat", a precizat specialistul.
Majoritatea deceselor din 2019 au fost cauzate de rezistenţa la medicamente în infecţii la nivelul căilor respiratorii inferioare, cum ar fi pneumonia, urmate de infecţii ale fluxului sanguin şi de infecţii intra-abdominale.
Impactul RAM este în prezent cel mai grav în Africa Subsahariană şi în Asia de Sud, în timp ce în aproximativ unul din cinci cazuri de deces este vorba de copii cu vârste de până la cinci ani.
A existat o disponibilitate limitată a datelor în anumite regiuni - în special în multe ţări cu venituri mici şi medii - ceea ce poate restrânge acurateţea estimărilor studiului.
Clancy a subliniat totodată că, deşi în ultimii doi ani accentul s-a pus pe COVID-19, RAM este o "provocare pe termen lung". (sursa Agerpres)